Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Boala Alzheimer, tot mai des întâlnită printre tineri. Cine este predispus și care sunt riscurile în rândul tinerilor

Articol de Roxana Balintoni Medical Content Writer
Boala Alzheimer, o afecțiune asociată, în mod tradițional, cu înaintarea în vârstă, își face simțită prezența tot mai des în rândul tinerilor. Cazuri șocante, precum cel al unui adolescent de doar 19 ani diagnosticat cu această maladie nemiloasă, demonstrează că nimeni nu este cu adevărat imun la efectele sale.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

În acest articol, vom explora împreună o realitate alarmantă: boala Alzheimer la tineri. Află cine sunt persoanele cele mai expuse riscului de a o dezvolta, care sunt simptomele specifice acestei categorii de vârstă și ce poți face pentru a preveni sau întârzia apariția acestei boli.

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, ceea ce înseamnă că afectează neuronii, celulele responsabile de transmiterea informațiilor în creier. Această deteriorare treptată a neuronilor duce la pierderea memoriei, la tulburări cognitive și, în timp, la schimbări de comportament și personalitate.

Imaginează-ți creierul ca pe o rețea complexă de drumuri. Boala Alzheimer acționează precum o serie de obstacole care blochează treptat aceste căi de comunicare, îngreunând transmiterea semnalelor și, în final, izolând diferite zone ale creierului.

Deși este mai frecvent întâlnită la persoanele peste 65 de ani, boala Alzheimer poate afecta și persoane mai tinere, chiar și de 30-40 de ani. În aceste cazuri, vorbim despre Alzheimerul cu debut precoce, o formă mai rară, dar la fel de devastatoare.

Simptomele bolii Alzheimer pot varia de la o persoană la alta, însă cele mai frecvente includ: pierderi de memorie, dificultăți de concentrare, tulburări de limbaj, dezorientare în timp și spațiu, precum și modificări de dispoziție și comportament.

Boala Alzheimer la tineri - o realitate în creștere

Deși este considerată o afecțiune a vârstnicilor, boala Alzheimer se manifestă tot mai des la persoane tinere, sub 65 de ani. Un studiu recent al Blue Cross Blue Shield (BCBS) Health Index a arătat o creștere alarmantă de 200% a diagnosticelor de Alzheimer în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 64 de ani, între 2013 și 2017.

Un caz care a șocat lumea medicală este cel al unui tânăr de doar 19 ani din China, diagnosticat cu boala Alzheimer. Acesta a început să aibă probleme de memorie și concentrare încă de la 17 ani, iar testele medicale au confirmat diagnosticul, în ciuda faptului că tânărul nu prezenta nicio mutație genetică cunoscută asociată cu boala.

Cercetătorii de la Mayo Clinic au definit o formă aparte de Alzheimer cu debut precoce, care afectează persoane cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Această formă se manifestă prin simptome atipice, precum tulburări de limbaj, de vedere sau de comportament, fiind adesea confundată cu stresul, menopauza sau depresia.

Boala Alzheimer este doar una dintre tulburările cognitive care pot afecta populația. Citește articolul și află ce sunt si cum se manifesta tulburarile neurocognitive.

Cine este predispus la boala Alzheimer cu debut precoce

Deși cauzele exacte ale bolii Alzheimer cu debut precoce rămân în continuare un mister, cercetările sugerează că apariția sa este influențată de o interacțiune complexă între factorii genetici, stilul de viață și mediul înconjurător.

Predispoziția genetică joacă un rol important, anumite gene fiind asociate cu un risc crescut de a dezvolta boala la o vârstă mai fragedă. Este important de reținut, însă, că moștenirea acestor gene nu garantează apariția bolii, demonstrând complexitatea afecțiunii. Un stil de viață nesănătos, caracterizat prin obiceiuri vicioase (fumat, consum excesiv de alcool), obezitate, sedentarism și o alimentație dezechilibrată, poate, de asemenea, să crească riscul de Alzheimer cu debut precoce.

Pe lângă factorii genetici și stilul de viață, mediul înconjurător poate influența, la rândul său, apariția bolii. Expunerea la toxine, precum metalele grele sau pesticidele, precum și traumatismele craniene repetate, pot contribui la dezvoltarea Alzheimerului. Boala Alzheimer cu debut precoce este o afecțiune complexă, deloc de neglijat, iar cercetările continuă în încercarea de a descifra toți factorii implicați în apariția sa.

Semne și simptome la tineri

Boala Alzheimer se manifestă diferit la tineri față de vârstnici. Pe lângă pierderile de memorie, caracteristice bolii, tinerii se pot confrunta cu o serie de simptome atipice, ceea ce îngreunează diagnosticarea. Iată câteva dintre semnele și simptomele bolii Alzheimer la tineri:

  • dificultăți de concentrare și probleme de memorie - tinerii diagnosticați cu boala Alzheimer pot întâmpina dificultăți în a se concentra asupra sarcinilor, a reține informații noi sau a-și aminti evenimente recente;
  • probleme de comunicare - pot apărea dificultăți în a găsi cuvintele potrivite, a urma o conversație sau a înțelege instrucțiuni complexe;
  • tulburări de vedere - unii tineri pot distinge cu dificultate culorile, pot avea probleme în a percepe adâncimea sau distanțele, ori în a recunoaște obiecte familiare;
  • schimbări în comportament - pot apărea modificări bruște de dispoziție, iritabilitate, anxietate, depresie sau apatie;
  • dificultăți în îndeplinirea sarcinilor cotidiene - activități simple, precum gătitul, condusul sau gestionarea finanțelor personale, pot deveni dificile.

Totuși, aceste simptome pot fi provocate și de alte afecțiuni. Dacă observi oricare dintre aceste manifestări la tine sau la o persoană apropiată, este recomandat să consulți un medic specialist, astfel încât să beneficiezi de un diagnostic corect și, dacă este cazul, de un plan de tratament potrivit.

Memoria reprezintă unul dintre aspectele cheie afectate de către boala Alzheimer. Iată cum functioneaza memoria si de ce nu retinem tot.

Diagnostic și tratament

Diagnosticarea bolii Alzheimer la tineri este adesea dificilă, întrucât simptomele pot imita manifestări ale stresului, ale anxietății sau ale depresiei. Pentru a stabili un diagnostic precis, medicul specialist va recurge la o serie de investigații amănunțite. Evaluarea neurologică va include teste menite să evalueze memoria, limbajul, atenția și alte funcții cognitive. Testele de imagistică cerebrală, precum RMN-ul și PET-CT-ul, pot releva modificări specifice ale structurii și funcției creierului, caracteristice bolii Alzheimer. Analizele de sânge și lichid cefalorahidian pot identifica markeri specifici bolii, iar testele genetice pot fi utile în cazul suspiciunii de Alzheimer cu debut precoce, pentru a depista eventuale mutații genetice.

Deși nu există încă un tratament care să vindece boala Alzheimer, există opțiuni terapeutice ce pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei acesteia. Medicația poate ameliora simptomele cognitive și comportamentale, în timp ce terapia ocupațională, logopedia și psihoterapia pot contribui la menținerea independenței și a calității vieții pacienților.

Ce poți face pentru a preveni aceste probleme

Deși nu există o rețetă magică pentru a evita complet boala Alzheimer, adoptarea unui stil de viață sănătos și menținerea creierului activ pot contribui semnificativ la reducerea riscului. O dietă echilibrată, bogată în antioxidanți, ulei de cocos, alimente antiinflamatorii, acizi grași Omega-3 și vitamine, obținute din fructe, legume, pește, nuci și semințe, este esențială pentru sănătatea creierului. De asemenea, activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația sângelui și oxigenarea creierului, menținându-l în formă maximă.

Pe lângă o alimentație sănătoasă și mișcare, este important să-ți menții creierul activ prin citit, învățarea de lucruri noi, rezolvarea de puzzle-uri, jocuri de societate sau alte activități stimulative. Interacțiunea socială regulată joacă, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății cognitive, la fel ca și un somn odihnitor, esențial pentru regenerarea celulară și consolidarea memoriei.

Nu uita să-ți controlezi periodic tensiunea arterială și nivelul de colesterol și trigliceride, deoarece hipertensiunea și dislipidemia sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare, care pot afecta și sănătatea creierului. Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool este, de asemenea, crucială, deoarece aceste obiceiuri nocive pot deteriora celulele creierului. De asemenea, tratamentul parodontitelor, cariilor si infectiilor in zona bucala s-a dovedit benefica in prevenirea sau incetinirea vitezei de instalare a tulburarilor cognitive din boala Alzheimer.

Tensiunea arterială și boala Alzheimer sunt strâns legate. Citește articolul și află ce au descoperit studiile recente.

Boala Alzheimer la tineri este o realitate alarmantă, care necesită atenție și conștientizare. Deși nu există încă un tratament curativ, cercetările avansează, iar speranța pentru noi descoperiri rămâne vie. Până atunci, este crucial să te informezi și să iei măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta această boală, în măsura în care poți face asta.

Bibliografie

  • https://www.bcbs.com/news-and-insights/report/early-onset-dementiaalzheimers-disease-affecting-younger-american-adults
  • https://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad221065
  • https://academic.oup.com/braincomms

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.