Imaginea unor smocuri de par care se desprindeau la fiecare periaj sau dupa fiecare spalat a alertat milioane de oameni care trecusera prin boala, confruntati cu rarirea masiva a podoabei capilare. Desi mult timp aceasta manifestare a bolii nici nu a figurat pe site-urile oficiale ale CDC sau OMS, retelele de socializare si forumurile supravietuitorilor COVID au semnalat insistent aparitia acestui simptom inedit, prin dezbaterile incinse si marturiile alarmate ale celor afectati.
Cum contribuie COVID-19 la caderea parului?
Comunitatea medicala a recunoscut legatura simptomului cu infectia virala atunci cand, intr-un studiu publicat in „The Lancet” in ianuarie 2021, a analizat consecintele pe termen lung ale infectiei COVID-19 la persoanele care fusesera spitalizate in urma cu cel putin 6 luni. Printre simptomele remanente asociate cu Long Covid (forma prelungita a bolii) cercetatorii au atras atentia in privinta caderii parului, prezenta la 22 % dintre supravietuitorii bolii, procent aproape similar cu anxietatea si depresia (23%) sau problemele de somn (26%) asociate cu trecerea prin infectie.
Cauza sa? Intr-un cuvant: stresul, spun specialistii dermatologi, care recunosc si ei ca numarul pacientilor care se prezinta la cabinet din cauza caderii parului a crescut simtitor. Numai ca lucrurile par sa fie putin mai nuantate in infectia Covid, nu doar stresul psihologic intens si prelungit favorizeaza caderea parului ci, in anumite cazuri, chiar inflamatia sistemica, stresul oxidativ si reactiile autoimune induse de virus in organism ar putea afecta foliculii de par de pe suprafata scalpului.
Citokinele proinflamatorii si hormonii de stres eliberati in cursul unor forme pronuntate de infectie COVID afecteaza negativ metabolismul normal al proteoglicanilor, care sunt regulatori cunoscuti ai ciclului de crestere a parului.
Nu in ultimul rand, oxigenarea redusa, febra, vaccinarea si chiar unele medicamente ar putea accelera la unele persoane pierderea masiva a podoabei capilare. Anticoagulantele, antiinflamatoarele (ibuprofen), antidepresivele, antihipertensivele, citostaticele, metotrexatul sau anticonceptionalele au fost incluse de specialisti pe lista potentialelor medicatii care duc la caderea parului, ca efect advers.
De ce cade masiv parul in COVID?
Tipul de cadere a parului asociat cu COVID-19 se numeste stiintific efluviu telogen (TE), dar, in esenta, este un termen care descrie pierderea firelor de par ca rezultat al unui stres, soc sau dupa un eveniment traumatic care actioneaza asupra corpului.
Pentru a intelege TE, trebuie sa intelegem ciclul parului, care are trei etape. Anagen (de crestere), catagen si telogen(de repaus).
- Etapa anagena are o durata intre 2 si 6 ani si este faza in care parul creste activ;
- Etapa catagena, dureaza 2-3 saptamani si este perioada de tranzitie, in care foliculul se degradeaza si se micsoreaza;
- Etapa telogena, dureaza 2-3 luni, este faza de repaus, in care firul de par ramane atasat foliculului, dar nu mai creste. La sfarsitul telogenului, parul cade si ciclul se reseteaza la faza de crestere (anagen) cand se formeaza un nou fir de par.
Firele de par se afla in diferite faze ale acestui ciclu, in timp ce unele cresc, altele sunt in etapa de tranzitie, iar altele se afla in faza de cadere, dar ciclurile, chiar daca sunt decalate, se reiau continuu daca nu intervine un factor perturbator.
In mod normal, 90% dintre foliculi se afla in faza anagena, de crestere activa, si 10% in faza telogena, cea de repaus, in care nu se mai produc fire.
Efluvium telogen apare atunci cand, dintr-un anumit motiv, numarul de foliculi pilosi care sunt in faza de crestere scade, ducand la o crestere a numarului de foliculi aflati in faza telogena, de repaus (mai mult de 30%). Rezultatul este caderea parului. In mod fiziologic se pierd cam 100 de fire de par pe zi, dar, cand se instituie efluvium telogen, numarul firelor de par desprinse zilnic trece de 300, fara ca altele sa le poata inlocui in acelasi ritm.
Orice stres ar putea declansa acest proces, de la spitalizare, interventia chirurgicala, stresul de la serviciu sau legat de o boala grava, la pierderea unei persoane dragi, nastere sau scaderea rapida in greutate.
Tranzitia parului spre faza de repaus este un mod prin care organismul nostru incearca sa isi conserve energia, adaptandu-se la situatiile limita prin care trecem. Cand este coplesit de stres, corpul alege sa transfere resurse de energie catre supravietuire, in defavoarea prezervarii podoabei capilare.
La cat timp dupa infectie apare caderea parului si ce ai de facut?
Datorita lungimii unui ciclu al folicului de par, efluvium telogen devine evident la aproximativ trei luni dupa un stres extrem, cum a fost infectia cu coronavirus pentru milioane de oameni. Un factor care a actionat la pacientii COVID spitalizati, in special, a fost lipsa cronica de oxigenare a foliculilor de par, febra si stresul asupra corpului care a impins foliculii de par in faza de repaus.
Vestea buna este ca aceasta cadere de par, chiar dramatica, nu este definitiva ci doar temporara, insa, pentru ca parul sa revina la faza anagena sau de crestere, dureaza de obicei sase pana la noua luni, potrivit Academiei Americane de Dermatologie (AAD).
De obicei, chiar in momentul in care parul cade, corpul incepe deja procesul de resetare a foliculilor pilosi, atat timp cat nu intervin alti factori perturbatori.
Doar ca pandemia este departe de a nu oferi motive continue de stres, astfel ca medicii se tem ca revenirea la normalitate s-ar putea dovedi putin mai dificila decat anticipau. Factorii de stres pe termen lung pot schimba parul intr-un efluvium telogen cronic, noteaza dermatologii.
Din acest motiv, medicii recomanda in primul rand gestionarea stresului si adoptarea unei diete care sa sustina sanatatea si cresterea parului, ceea ce inseamna o dieta echilibrata in proteine adecvate, vitamina D si fier.
De asemenea, persistenta caderii parului ar putea avea ca substrat existenta unor boli precum dezechilibrele endocrine, deficientele nutritionale sau cauzele genetice care ar trebui investigate de specialisti. Nu ar trebui sa eziti sa te adresezi unui medic dermatolog, mai ales daca ai experimentat pierderi excesive de par sau problema nu pare sa se remedieze de la sine in decurs de un an.
Tratamentele recomandate de dermatologi pentru stimularea cresterii podoabei capilare pot include, pe langa nutrienti specifici hranirii foliculului de par, aplicatii topice pe baza de minoxidil, Finasteride oral, terapiile cu laser sau utilizarea factorilor de creștere autologi, continuti in plasma bogata in trombocite autologe (PRP). Recent preparate destinate stimularii fazei anagene de crestere a parului, cum ar fi terapiile de inlocuire cu proteoglicani (PRT) sau terapii cu celule stem au fost propuse ca solutii terapeutice.
Aparitia firelor rebele scurte de pe linia de insertie a parului va semnala, in sfarsit, reluarea ciclului de crestere voluptuoasa a podoabei capilare si va marca incheierea situatiei estetice dramatice care a nelinistit in fata oglinzilor milioane de persoane trecute prin boala.
Surse de informatie:
https://onlinelibrary.wiley.com
https://www.ncbi.nlm.nih.gov
https://www.health.harvard.edu
https://www.beckershospitalreview.com
https://clinmedjournals.org
https://www.everydayhealth.com
https://www.thelancet.com
Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor