Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Exact într-o astfel de situație s-a aflat și Cristian Preda, în vârstă de 65 de ani. Când starea generală s-a agravat, a decis să ceară ajutorul medicilor din camera de gardă a Ponderas Academic Hospital, unde a fost preluat de dr. Simona Filip, medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale, alături de care avea să treacă prin două operații complexe și complicate pentru ca, în final, să poată spune că s-a recuperat complet și se poate bucura de cea mai mare pasiune a sa, drumețiile montane.
Când simptomele unei indigestii ascund un diagnostic sever
Diagnosticul primit în camera de gardă, în urma examinării clinice, analizelor de laborator și a investigațiilor imagistice realizate în regim de urgență, a fost de diverticulită acută a colonului sigmoid, complicată cu perforație și abcese intraperitoneale voluminoase. Aceasta înseamnă că peretele colonului sigmoid, s-a perforat, iar conținutul intestinal s-a răspândit în cavitatea abdominală, formându-se abcese. Pacientul suferea de peritonită acută, ceea ce a impus internarea și intervenția chirurgicală de urgență.
„Am avut un sentiment de siguranță foarte intens, după ce am știut diagnosticul și mi s-a spus că voi fi operat de urgență. Pur și simplu știam că voi fi pe cele mai bune mâini, după ce doamna doctor Filip mi-a explicat, cu calm și cu zâmbetul pe buze, care este problema și ce urmează să se întâmple. În plus, totul a decurs atât de repede cu o organizare perfectă, încât nici nu am avut timp să mă gândesc prea mult la iminența unei operații. Am fost relaxat și liniștit”, povestește Cristian Preda, care s-a oprit din pregătirile unei drumeții pe munte, doar ca să stea de vorbă cu noi.
Dialogul a divagat și am vorbit despre cât de frumos este la munte în zilele calde și liniștite de toamnă despre mici aventuri și exagerări în explorarea unei peșteri și despre nevoia de a face planuri. „La 65 de ani fiecare zi trebuie să fie o bucurie. Eu nu pot sta, trebuie să mă simt mereu angrenat în ceva, să fiu ocupat, să planific, să am o treabă. Și de când am ieșit la pensie, nevoia asta este și mai intensă. Acum mă simt foarte bine și am nevoie să recuperez perioada pierdută de la prima operație, și până la finele lui august, la a doua operație, care m-a recompus, m-a refăcut om normal”, completează acesta.
👉Camera de gardă din Ponderas Academic Hospital are 18 linii de gardă și echipele multidisciplinare – medici și asistenți bine pregătiți, atenți și eficienți, care pot asigura servicii medicale de urgență pentru evaluarea, stabilizarea și îngrijirea rapidă a pacientului.
Ce este diverticuloza?
Dr. Simona Filip explică cu detalii care era suferința pacientului: „Diverticuloza este o afecțiune frecventă, care în trecut era apanajul vârstei înaintate, dar care în prezent apare la vârste din ce în ce mai tinere. Se întâmplă asta ca o consecință a stilului de viață al lumii moderne – alimentație dezechilibrată, cu aport redus de fibre vegetale, ceea ce predispune la constipație cronică. La aceasta se adaugă un stil de viață sedentar. Sunt și alți factori de risc: obezitatea, administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene și antecedentele familiale de diverticuloză.
Diverticulii pot fi identificați la suprafața sau în interiorul colonului, la colonoscopie, și arată ca niște mici săculeți care rețin materii fecale. Acestea sunt zone unde peretele intestinal este subțiat și slăbit, și unde lipsește stratul muscular. În consecință se bombează în afara colonului, peretele intestinal se subțiază și, în timp, apar complicații – inflamație, infecție, sângerare, iar în final perforație, care duce la abcese și peritonită. Diverticuloza afectează în medie între 30 și 50% dintre persoanele trecute de 50 de ani și până la 70% dintre cei peste 80 de ani. Diverticulii apar cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid, dar se pot dezvolta în orice porțiune a colonului sau oriunde la nivelul tubului digestiv. Circa 25% dintre cei diagnosticați cu diverticuloză dezvoltă inflamația diverticulului – diverticulită, care poate duce la infecție, sângerare, perforație și poate deveni o urgență medico-chirurgicală.
Este important de reținut că diverticulii, odată dezvoltați, nu dispar, chiar dacă se schimbă stilul de viață, iar unii dintre factorii de risc sunt eliminați. Doar intervenția chirurgicală rezolvă patologia, prin rezecția segmentul de intestin afectat de diverticuli”.
O intervenție salvatoare
Revenind la experiența prin care a trecut, Cristian Preda a recunoscut că ceea ce credea că este o indigestie s-a dovedit a fi o problemă medicală care îl putea costa viața. Durerea abdominală era continuă, dar difuză, și s-a asociat cu scaune diareice. Toate acestea l-au făcut să creadă că este doar o indigestie. Faptul că, în ciuda medicației, starea sa nu s-a ameliorat, ba dimpotrivă s-a înrăutățit, l-au făcut să ceară ajutor.
„Simptomele nu au fost pe măsura gravității situației, durerile abdominale au fost difuze, dar agravarea lor, cu apariția unui episod de febră înaltă, peste 39 grade C, și frison, în urmă cu 24 de ore, afectarea progresivă a stării generale, persistența scaunelor diareice au determinat pacientul să se prezinte la camera de gardă.
Investigațiile efectuate în urgență, în urma consultului chirurgical – analizele și tomografia computerizată – au condus la diagnosticul de diverticulită sigmoidiană perforată, cu multiple colecții intraperitoneale (peritonită), unde cea mai mare dintre colecții măsura 17/5 cm.
Pacientul era o urgență chirurgicală! A fost internat și s-a inițiat rapid tratamentul intravenos cu antibiotic cu spectru larg, medicație antiinflamatorie și reechilibrare hidroelectrolitică. Ulterior s-a s-a intervenit chirurgical de urgență, pe cale laparoscopică.
Intraoperator, diagnosticul a fost confirmat. La inspecția amănunțită a cavității peritoneale s-au eliberat toate aderențele, s-au evacuat colecțiile purulente, s-a făcut un lavaj minuțios al întregii cavități peritoneale cu ser fiziologic și s-au montat mai multe tuburi de dren.
În cazul de față peritonita purulentă nu a permis rezolvarea diverticulitei perforate. Aceasta presupunea rezecția segmentului de colon afectat și refacerea continuității acestuia prin anastomoză, ceea ce nu se putea realiza. Soluția a fost instituirea unei colostomii temporare, astfel încât segmentul de colon sigmoid purtător de diverticuli și a segmentului perforat, să fie lăsat în repaus, pentru a se reface”, explică dr. Simona Filip.
După operație, pacientul a urmat tratament cu antibiotice, iar starea generală s-a îmbunătățit semnificativ, riscul de peritonită fiind eliminat. Totuși, existența colostomei (cunoscute popular ca „anus contra-naturii”) a reprezentat o sursă de stres și disconfort, o astfel de situație fiind o schimbare bruscă, dificilă pentru orice pacient.
Colostomia temporară
Soluție chirurgicală, colostoma temporară pune colonul pe „pauză” pentru a se vindeca în siguranță și funcționează ca un ocol provizoriu, în traseul normal al tranzitului intestinal.
Procedura este folosită în cazul afecțiunilor intestinale severe, în infecții și perforații ale colonului, pentru a proteja zone sensibile din intestin. Stoma localizată la nivelul abdomenului preia gazele și fluxul de materii fecale, astfel încât segmentul care trebuie protejat să se vindece, fără a mai fi supus stresului mecanic generat de peristaltismul intestinal, dar și prin eliminarea contactului cu produsele de digestie.
Colostoma temporară este gândită pentru intervale prestabilite de timp, de ordinul a cel mult 2-3 luni de zile, în funcție de patologia pacientului, până ce riscurile complicațiilor asociate activității fiziologice dispar. Uterior, printr-o altă intervenție chirurgicală, medicul restabilește traseul normal al colonului.
Realizarea colostomiei temporare, precum și desființarea acesteia și refacerea continuității colonului se pot realiza pe cale minim invazivă – laparoscopică sau robotică, asigurând o recuperare mai rapidă a pacienților, dureri și complicații postoperatorii reduse.
👉Adesea, durerile abdominale trec fără tratament. Alteori însă pot ascunde probleme mai grave și este important să ajungi de urgență la medic. Mergi imediat la medic dacă durerea abdominală este severă și apare în urma unui accident sau este însoțită de presiune la nivelul pieptului.
O perioadă dificilă
Pentru Cristian Preda cea mai dificilă perioadă a fost cea de după operație. Deși starea sa generală s-a ameliorat și era conștient că intervenția a fost una care i-a salvat viața, existența colostomei l-a invalidat. „A fost foarte dificil. Norocul meu au fost soția, care m-a ajutat mult și doamna doctor Filip care, la controale, m-a adus cu picioarele pe pământ, ca să zic așa, și m-a scos din starea de panică în care eram. Îmi spunea că este doar o etapă temporară și că se va rezolva. Trebuie să spun că a fost nu doar un medic profesionist, dar și foarte înțelegătoare, comunicativă și extrem de empatică”, adaugă pacientul.
Între prima intervenție, cea realizată de urgență, și cea de a doua, au trecut puțin peste 2 luni. A fost intervalul de timp necesar pentru ca leziunile de la nivelul colonului să se vindece, pentru a putea trece la etapa a doua a intervenției, care să restabilească traseul fiziologic intestinal și să închidă colostoma.
La o lună de la prima intervenție pacientul a fost supus unui control minuțios care a confirmat evoluția generală bună. Scopul acestei evaluări intermediare a fost acela de a pregăti repunerea în tranzitul fiziologic și închiderea colostomei.
„Înainte de prima operație nu prea am știut ce mi se întâmplă. Am fost luat pe sus, pentru ce era o situație cu risc vital. Dar, la cea de-a doua intervenție a fost cu totul altfel. Am avut emoții foarte mari. Exista o mică probabilitate ca intestinul să nu fie vindecat și riscul ca repunerea în tranzit – așa cum se numește procedura – să nu mai poată fi realizată, fie pentru că nu s-a refăcut intestinul, fie pentru că puteau să fie identificate alte probleme”, continuă Cristian Preda.
A doua operație
În ziua intervenției, medicii au început cu o colonoscopie cu scopul de a evalua starea fiecărui segment al intestinului pentru a identifica zonele afectate de diverticuloză, de cele sănătoase, astfel încât continuitatea intestinului să fie realizată în condiții optime. Investigația a arătat că existau semne de inflamație cronică legate de diverticuloză, dar că zona critică unde se produsese perforația se vindecase suficient încât reconectarea intestinului să fie posibilă.
Dr. Simona Filip: „Intervenția de repunere în tranzit a fost laborioasă și complexă, dar pentru binele pacientului am optat pentru procedura laparoscopică, care oferea o recuperare mai ușoară. Intervenția a avut mai multe etape, începând cu eliberarea aderențelor formate după intervenția inițială, pentru mobilizarea colonului și pentru a reconstitui traseul natural al intestinului. A fost îndepărtat o parte din colonul stâng, care era profund afectat de diverticuli și inflamație. În final s-a realizat o anastomoză colo-rectală, restabilind tranzitul pe cale normală și a fost închisă colostoma”.
În timpul intervenției a fost identificat și un polip care a fost excizat și investigat anatomo-patologic, și care s-a dovedit a fi benign.
„Îmi aduc aminte că primul gest pe care l-am făcut, când m-am trezit din anestezie a fost să mă pipăi pe burtă, ca să văd dacă am scapat sau nu de colostomie. A fost cea mai mare teamă a mea. Doamna doctor m-a încurajat de mai multe ori să am răbdare și să consider perioada cu anus contra naturii ca fiind una temporară, dar am fost Toma Necredinciosul. Până nu am pus mâna, nu am crezut!
Mai știu că mi-a spus că a fost o intervenție dificilă și că repunerea în tranzit a fost posibilă la limită. Dacă pun cap la cap toată experiența celor două operații, calmul, profesionalismul și grija pe care am primit-o din partea doamnei doctor Filip, nu pot să spun decât că a fost salvarea mea. Sunt profund recunoscător. Am convingerea fermă că nimeni altcineva nu ar fi putut să mă repare!”, adaugă Cristian Preda.
Postoperator, evoluția a fost bună: fără febră, fără semne de complicații și mai ales cu tranzitul intestinal reluat fiziologic. „Sunt lucruri banale, care fac parte din normal și de care nu ne bucurăm pe cât ar merita să o facem. Nici nu pot spune ce fericire este să redevii normal după o perioadă în care ai avut colostomă. Îmi era așa bine, încât am simțit că întineresc!”, încheie pacientul.
O dovadă a recuperării complete este că la mai puțin de două luni după a doua operație, Cristian Preda s-a reîntors la drumețiile pe munte.
Durerea de burtă - un simptom care nu trebuie niciodată ignorat
Unul dintre cele mai frecvente simptome pe care oamenii le trec cu vederea pentru că le consideră banale este durerea abdominală. O punem pe seama alimentației, stresului și așteptăm să treacă. De cele mai multe ori, nu îi dăm importanță nici măcar când revine sau devine mai supărătoare.
Adevărul este că, uneori, tocmai aceste dureri, aparent banale, sunt cele care ne avertizează că se întâmplă ceva ce nu ar trebui ignorat. Disconfort abdominal minor poate ascunde probleme serioase, care riscă să devină critice.
Pot fi considerate minore doar dureri abdominale care dispar spontan provocate de spasme intestinale și nu se asociază cu alte simptome.
Durerea de burtă asociată, chiar și ocazional, cu febra, greața, vărsături, scaune diareice sau, dimpotrivă, constipație, scaune cu sânge, balonarea sau o scădere inexplicabilă în greutate sunt indicii că lucrurile nu sunt deloc banale. În aceste situații, amânarea poate transforma o problemă care poate fi tratată și vindecată într-o urgență.
Cauzele pot fi diverse - de la diverticulită, infecții intestinale sau cancer de colon, până la afecțiuni hepatice, biliare, pancreatice sau gastrice. În toate aceste patologii durerea difuză, neclară, ușor de trecut cu vederea este primul simptom.
Corpul are felul lui de a ne atrage atenția, iar durerea de burtă este unul dintre semnalele prin care ne spune că are nevoie de sprijin.
Pacientul și medicul sunt o echipă
Dr. Simona Filip: „Nu trebuie să neglijăm durerea abdominală, disconfortul gastric, problemele de tranzit. Prezentarea la medic în vederea clarificării problemelor medicale pe care le poate avea un pacient, este binevenită. Oricare ar fi diagnosticul, atunci când este stabilit din vreme, șansele de vindecare sunt mult mai mari, recuperarea mai rapidă, cu mai puțină suferință din partea pacientului.
O intervenție chirurgicală în urgență presupune tratamentul unei patologii care a dus la o complicație, iar asta face ca procedura chirurgicală să fie mai dificilă, recuperarea mai îndelungată. Uneori rezolvarea nu vine cu o singură intervenție chirurgicală, fiind necesar - cum a fost în cazul acestui pacient să fie tratată complicația și abia apoi boala. O intervenție chirurgicală efectuată înainte de apariția complicațiilor – așa cum este cazul cu diverticuloză înainte de abces și perforație – va afecta într-o măsură mai mică pacientul, iar recuperarea va fi mai rapidă.
M-am bucurat să pot să îl îngrijesc pe domnul Preda. De la prima prezentare în camera de gardă a fost extrem de compliant, a înțeles și a acceptat intervențiile chirurgicale, chiar și colostoma temporară, care nu este acceptată cu ușurință. A fost optimist, plin de bunăvoință, riguros în a respecta toate recomandările. A venit la toate vizitele recomandate, a făcut toate investigațiile și a înțeles scopul deciziilor medicale. Toate acestea au concurat la o evoluție foarte bună. Până la urmă, pacientul și medicul formează o echipă, care luptă împreună pentru a câștiga, iar miza este mare – sănătatea și viața”.
Consultant: dr. Simona Filip, medic primar chirurgie generală
