Alege sectiunea

Fata ascunsa a pandemiei: efectele neasteptate ale infectiei COVID-19

Articol de Cornelia Paraschiv Senior Medical Editor
Lumea medicala a fost coplesita de la inceput de aparitia brusca a acestui nou virus duplicitar si de boala imprevizibila, cu atatea fete, pe care o provoca. De la o simpla viroza tratabila cu paracetamol la forme dramatice care virau brusc spre insuficiente sistemice ale mai multor organe,  pneumonii devastatoare si deznodaminte fatale, COVID-19 nu a incetat sa provoace medicii care nu se mai confruntasera cu asa ceva.  A fost nevoie sa isi adapteze protocoalele terapeutice din mers, odata ce intelegeau mai bine natura si tactica acestui coronavirus ciudat. Dar, pe masura ce munitia pentru a combate boala acuta se acumula si tirul medicilor devenea tot mai eficient in terapia formelor severe, virusul incepea sa isi devoaleze o alta fata, mai perfida, care ne indica latura sa insidioasa si refuzul categoric de a capitula.  

Pe forumurile pacientilor, supravietuitorii COVID-19, dar si cei care trecusera prin forme mai blande ale bolii,  isi impartaseau starile de disconfort si simptomele polimorfe remanente dupa infectie care nu numai ca nu cedau usor terapiilor, dar reveneau adesea ciclic, facand viata multora aproape imposibila. Studiile stiintifice au inceput sa se concentreze pe boala reziduala si sa cuantifice dimensiunile fenomenului post-COVID. Si ele se afla, inca, in  desfasurare.

Ce este Long Covid?

Long Covid este un termen care descrie efectele Covid-19 care continua timp de saptamani sau luni dupa boala initiala, definit de OMS in felul urmator: „Afectiunea post Covid-19 apare la persoanele cu antecedente de infectie probabila sau confirmata cu SARS CoV-2, de obicei la 3 luni de la debutul Covid-19, cu simptome care dureaza cel putin 2 luni si nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ.” 
Cat de mult dureaza recuperarea dupa COVID-19 este diferit pentru fiecare persoana. 

Daca cei mai multi oameni se refac si se simt mai bine in doar cateva zile sau saptamani dupa ce s-au infectat cu coronavirus, pentru altii starea de sanatate continua sa fie deficitara, simptomele ajungand sa se manifeste chiar si la un an de la episodul initial de boala.
In mod paradoxal, sansele de a avea simptome pe termen lung nu par sa fie legate de cat de bolnav esti atunci cand te imbolnavesti de COVID-19. Persoanele care au avut simptome usoare la inceput pot avea, de asemenea, probleme pe termen lung.

Un studiu realizat de Imperial College din Londra a constatat ca sindromul post COVID tinde sa se intensifice odata cu varsta (a constatat o crestere cu 3,5% a simptomelor persistente cu fiecare deceniu de viata) si este mai probabil sa afecteze femeile.

De asemenea, Covid-ul de lunga durata a fost mai frecvent in randul:

  • persoanelor supraponderale sau obeze
  • fumatorilor 
  • persoanelor care locuiesc in zone defavorizate  
  • persoanelor care au avut o boala severa de Covid si au necesitat internare in spital

Studiul a fost realizat prin analiza datelor transmise de o jumatate de milion de adulti din Anglia care au raportat ca au fost bolnavi de Covid intre septembrie 2020 si februarie 2021.

Simptomele care ar trebui sa alerteze o persoana ca ar putea avea aceasta afectiune

Cele mai comune trei manifestari ale afectiunii post COVID-19 includ: 

  • disfunctii cognitive, pe care oamenii le numesc „ceata cerebrala”
  • dificultati de respiratie
  • oboseala

Cu toate acestea, lista simptomelor raportate efectiv de pacientii care au suferit de COVID-19 este coplesitoare, ea numara nu mai putin de 200 de simptome pe care le-au experimentat cei care au trecut prin boala. Iar intensitatea lor este, uneori, surprinzatoare si invalidanta. 

Printre cele mai frecvente sunt durerea sau senzatia de apasare in piept, probleme de vorbire, anxietate sau depresie, dureri musculare si articulare, febra, pierderea mirosului, pierderea gustului, palpitatii, dureri de cap, ameteala sau eruptii cutanate.

Un studiu condus de Universitatea din Leicester  care a inclus peste 1.000 de persoane care au avut nevoie de tratament in spital pentru Covid, a constatat ca unul din cinci participanti ar putea fi considerati ca avand o noua dizabilitate, din cauza simptomelor reziduale ale bolii. 

Dintre cei care lucrau inainte de a avea Covid-19, 17,8% nu mai aveau un loc de munca si alti 19,3% au experimentat o schimbare legata de sanatate in munca lor.

“Ceata cerebrala” sau neuro COVID 

Creierul este un organ tinta pentru COVID-19, dovada cazurile numeroase raportate de encefalita, accidente vasculare cerebrale sau leziuni mai subtile cerebrale care afecteaza durata de mentinere a atentiei si capacitatea de a indeplini sarcini care necesita gandire. 
Rezultatul acestui din urma tip de leziuni se numeste ceata cerebrala si se manifesta printr-o stare de lentoare, pierdere de memorie si neclaritate din punct de vedere mental. 

Cu alte cuvinte, nu te poti concentra, uiti usor, nu mai faci conexiunile pe care le faceai rapid inainte, nu iti reamintesti scene sau date din trecut, iar o sarcina de serviciu curenta, acum poate dura cu mult mai mult sa o indeplinesti.

Unele studii au aratat ca simptomele neurologice au fost frecvent identificate la aproximativ 20% dintre pacientii cu Covid care s-au internat. Pacientii erau dezorientati, aveau dureri de cap sau anosmie (lipsa mirosului). 

Semnificativ a fost ca doua treimi din acesti subiecti au ramas cu simptome cronice si dupa externare, ceata cerebrala fiind raportata la aproximativ 1 din 14 persoane pe o durata de saptamani sau luni de la episodul infectios initial.

Femeile si cei care au prezentat simptome respiratorii la momentul internarii au inregistrat o incidenta mai mare a acestor simptome.  Cu toate acestea, cei mai afectati au fost pacientii internati la ATI, care au avut tendinta de a avea un risc de aproape doua ori mai mare de a face acest sindrom.

Cum se dezvolta neuro-COVID? 

Mecanismele prin care se dezvolta ceata cerebrala asociata cu COVID prelungit pot include:

  • leziuni ale creierului cauzate de nivelurile ridicate de citokine circulante si mediatori inflamatori
  • efectele adverse ale diferitelor tratamente medicale utilizate in COVID-19 sever sau critic, inclusiv intubarea
  • infectii dobandite in cursul spitalizarii care pot lasa amprente cronice asupra sanatatii pacientului
  • modificarile asociate cu SARS-CoV-2 in anumite zone ale creierului, cum ar fi cortexul cingulat pot fi, de asemenea, implicate in procesarea cognitiva

Folosind analiza automata fina a imaginilor scanate ale creierului prin RMN pre si post COVID, pentru a detecta modificari care nu ar fi vizibile cu ochiul liber, cercetatorii au descoperit ca, in comparatie cu subiectii de control, participantii care au avut COVID-19 au suferit:

  • o pierdere mai mare a materiei cenusii in cortexul orbitofrontal lateral
  • o crestere a semnelor de deteriorare a tesuturilor in diferite regiuni ale creierului, inclusiv in centrul olfactiv al creierului (nucleul olfactiv si tuberculul)
  • mai multe semne de atrofie generalizata a creierului

Persoanele care au avut COVID-19 au manifestat, de asemenea, un declin cognitiv mai mare la mai multe teste ale functiei cognitive. Deficientele au inclus memoria severa pe termen scurt, memoria semantica (capacitatea de a reaminti un cuvant, concept, numar), esecul functiei executive si timpii de atentie redusi.

Cercetatorii au denumit afectarea cerebrala prin infectia cu coronavirus - neuro COVID si sugereaza ca exista doua grupuri distincte de risc: grupul de tineri, la care neuro-COVID apare mai frecvent atunci cand simptomele respiratorii initiale au fost mai severe si un al doilea grup, pe care il descriu ca fiind mai ingrijorator, si care include persoane de peste 60 de ani, care au dezvoltat un sindrom „asemanator dementei ”. 

„Este o afectare a memoriei mult mai densa, cu o componenta de disfunctie executiva si tulburari de limbaj. Asta aminteste foarte mult de boala Alzheimer.” 

Severitatea deficientei cognitive la pacientii din grupul >60 de ani, s-a corelat cu pierderea persistenta a simtului mirosului, mai degraba decat cu severitatea bolii acute, asa cum s-a constatat la grupul de varsta mai tanar analizat in studiul Great British Intelligence, sugerand diferite mecanisme cauzale ale vatamarii substantei cerebrale.

Legaturile neuro COVID cu riscul de dementa genetica

Dementa este un factor de risc pentru COVID-19 sever, crescand sansele de a fi spitalizat de peste trei ori. Un studiu de la Biobank din Marea Britanie a aratat o legatura intre genotipul ApoE e4 , asociat cu boala Alzheimer si COVID-19 sever.

Pe de alta parte, insa, o lucrare prezentata la Conferinta Internationala a Asociatiei Alzheimer (AAIC) 2021 de catre Prof. M. Wisniewski a aratat ca pacientii spitalizati cu COVID-19 si simptome neurologice aveau mai multe sanse de a avea biomarkeri serici de leziuni neuronale, neuroinflamatie si de boala Alzheimer, indicand o accelerare a patologiei Alzheimer.

Ceata cerebrala se poate asocia cu fenomene de depresie, anxietate, tulburari de somn sau oboseala extrema, ceea ce pune problema scaderii eficientei la locul de munca si a desfasurarii activitatilor din viata cotidiana.

Inca nu s-a confirmat un tratament specific pentru aceasta manifestare a starii post COVID.  Medicii sustin  necesitatea elaborarii unor ghiduri pentru a diagnostica, monitoriza si trata aceste simptome si pentru a evita tulburarile cognitive permanente sau cronice.

Dispneea sau greutatea in respiratie post COVID-19

Daca ai trecut prin COVID, mai ales printr-o forma mai severa, este posibil sa ramai cu dispnee, adica o dificultate de a respira la efort sau in unele cazuri chiar in repaus. Pacientii  descriu dispneea ca pe o respiratie scurta, uneori zgomotoasa, sau ca lipsa de aer.

Senzatia de dificultate in respiratie post COVID poate fi o parte normala a procesului de recuperare, insa uneori tradeaza sechele importante la nivelul parenchimului pulmonar care necesita reabilitare de durata.

Este posibil sa simti ca ramai fara respiratie dupa activitati normale, de exemplu, cand te imbraci, mergi la baie sau faci treburi in gospodarie. Cu toate acestea, cand inveti sa-ti controlezi respiratia, rezistenta ta se va imbunatati. Cu serviciile de reabilitare dupa pneumonia COVID, progresiv poti recupera din capacitatea respiratorie diminuata si vei putea apoi sa faci mai mult. In plus, panica sau anxietatea care agraveaza dispneea vor putea fi controlate mai bine.

Un studiu recent a constatat ca aproape 70% dintre supravietuitorii COVID-19, internati in cursul episodului acut, se confrunta cu oboseala si/sau dispnee la 7 luni dupa spitalizare. De asemenea, 45% au raportat limitarea activitatilor zilnice.

Sexul feminin, numarul de comorbiditati preexistente si numarul de simptome in faza acuta a infectiei la internarea in spital au fost factori de risc potential asociati cu oboseala si dispnee, in timp ce numarul de zile de spitalizare a fost asociat cu prezenta dispneei.

Oboseala extrema - una dintre manifestarile cele mai invalidante ale bolii post COVID

Oboseala marcata dupa exercitii sau orice activitate fizica sau starea de fatigabilitate reprezinta un simptom frecvent al sindromului post COVID. Dintre persoanele cu forme care au necesitat internare in spital, studiile au sugerat ca peste 60% au raportat inca oboseala persistenta sau slabiciune musculara la 6 luni de cand au inceput sa fie monitorizati. 

In plus, testul de mers de 6 minute (6MWT), un instrument simplu, dar puternic, care reflecta toleranta la efort, a fost scazut la un sfert dintre participantii in cadrul unui studiu care a investigat evolutia post-spitalizare a pacientilor COVID, varsta medie a subiectilor fiind de 57 ani. Oboseala s-a manifestat atat la pacientii care au beneficiat de o ingrijire de rutina in spital, cat si la cei internati la terapie intensiva. 

Cat dureaza starea post COVID?

Medicii nu sunt inca lamuriti care este durata acestor simptome, dat fiind ca pandemia este de data recenta, insa cercetarile au indicat ca sunt pacienti care au avut simptome care au durat 3, 6 sau chiar peste noua luni.

Sunt in desfasurare inca multe studii care monitorizeaza pacientii care dezvolta o afectiune post COVID-19 sau COVID prelungit, incercand sa descifreze mecanismul acestor simptome reziduale si conduita terapeutica optima.

Identificarea si recunoasterea simptomelor post COVID-19 iti asigura actiuni imediate si consiliere medicala, pentru ca altfel te poti lupta cu simptome nerecunoscute si negestionate. 

De aceea, este important sa faci un control lunar dupa episodul acut de COVID, pentru efectuarea unui examen general de bilant. Acesta va semnala eventualele sechele, deficiente reziduale, va putea identifica prezenta sindromului post COVID daca simptomatologia persista mai mult de 3 luni dupa infectie si vei beneficia de un plan terapeutic si de reabilitare adecvat.

Ce tratamente exista?

Daca ai aceste manifestari ulterioare unui episod de infectie COVID, este indicat sa te adresezi medicului. In functie de natura simptomatologiei, ingrijirea ar trebui sa fie multidisciplinara. In afara medicului de familie, diferiti specialisti pot fi implicati, de la specialisti relevanti in reabilitare, pneumologi, cardiologi, asistenti sociali, lucratori psihosociali, profesionisti in domeniul sanatatii mintale.  

Pana la ora actuala nu exista un tratament specific, motivul fiind ca inca nu este clar mecanismul prin care virusul actioneaza pe termen lung. Dar tratamentele existente, programele de recuperare si reabilitare au reusit sa amelioreze starea pacientilor si sa impiedice degradarea sau evolutia nefavorabila a acestora. Insa, pe masura ce aflam mai multe despre motivul sau mecanismul real al dezvoltarii bolii, speram sa avem un tratament specific.

Vaccinarea si starea post COVID

Specialistii si cercetatorii care studiaza virusul si efectele acestuia in timpul infectiei si post-infectie au concluzionat prin studiile realizate in ultimul an ca prevenirea infectiei cu SARS-CoV-2 prin vaccinare este o modalitate utila de a impiedica dezvoltarea unor forme fatale sau grave de boala si, implicit, a sindromului COVID-19 prelungit. 

Surse de informare:

www.karger.com
www.medicalnewstoday.com
www.thelancet.com
www.nhs.uk
www.mayoclinic.org

Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor