Diabetul zaharat si complicatiile sale amare
Evolutia diabetului zaharat la nivel global in ultimii zeci de ani il face una dintre cele mai redutabile boli non-transmisibile la ora actuala. Se estimeaza ca 6% din populatia lumii sufera de aceasta afectiune, iar complicatiile sale cardiovasculare, renale sau oculare pun o presiune uriasa asupra sistemelor de ingrijire a sanatatii si duc la dizabilitati temporare sau permanente serioase pentru pacienti. In Romania, amploarea raspandirii bolii a devenit ingrijoratoare.
- 1 din 10 romani are diabet zaharat, iar 3 din 10 romani au prediabet
- 7 din 10 romani au ajuns pentru prima oara la medic in stadii avansate ale bolii cu complicatii deja instalate
- Anual jumatate dintre persoanele cu diabet zaharat sunt spitalizate din cauza complicatiilor: risc de orbire, complicatii cardiovasculare, insuficienta cardiaca, complicatii renale, amputari la nivelul membrelor inferioare.
Studiile arata ca dieta, exercitiile fizice, reducerea obezitatii si a stresului ar putea avea o contributie la diminuarea acestei poveri medicale, insa cercetatorii au facut un pas inainte si au incercat sa prevada riscul acestei afectiuni mult mai devreme pentru a aplica programe eficiente de preventie.
Nivelurile de folistatina din sange anticipeaza riscul de diabet zaharat
De curand, atentia lumii medicale a fost atrasa de o descoperire remarcabila, studiile au aratat ca s-ar putea prezice riscul de diabet zaharat al unei persoane cu mult timp inainte ca boala sa isi faca aparitia.
Meritul revine cercetatorilor de la Universitatea Lund din Suedia care au descoperit ca nivelurile plasmatice ale unei proteine, denumita folistatina (follistatine), ar putea dezvalui riscul de diabet al unei persoane cu doua decenii anterior detectarii semnelor de disfunctie a zaharului din sange. Ei au urmarit peste 5.300 de subiecti din Suedia si Finlanda timp de patru pana la 19 ani si au publicat rezultatele cercetarii, recent, in revista de specialitate Nature Communications.
Autorii sustin ca nivelurile ridicate de folistatina, o proteina implicata in reglarea metabolismului, sunt predictive pentru debutul diabetului de tip 2, indiferent de alti factori de risc cunoscuti pentru diabet.
„Am descoperit ca nivelurile mai ridicate ale proteinei folistatina care circula in sange prezic diabetul de tip 2 cu pana la nouasprezece ani inainte de debutul bolii, indiferent de alti factori de risc cunoscuti, cum ar fi varsta, indicele de masa corporala (IMC), glicemia a jeun, dieta sau activitate fizica”, spune dr. Yang De Marinis, profesor asociat la Universitatea Lund si autorul principal al studiului.
Ce este folistatina si ce rol are in organism?
Folistatina este o proteina plasmatica glicozilata cu multiple roluri in organism. Este exprimata intr-un numar de tesuturi diferite, inclusiv glanda pituitara, placenta, ovar, testicul, creier si muschi scheletic, dar nivelul ei in circulatie deriva, in principal, din cantitatea secretata de ficat.
S-a constatat initial ca folistatina suprima secretia hormonului de stimulare a foliculilor ovarieni (FSH) si era asociata cu sindromul ovarelor polichistice; cu toate acestea, dovezile recente sugereaza ca folistatina poate fi implicata in rezistenta la insulina si in inflamatia de grad scazut. Exista dovezi convingatoare ca inflamatia sistemica de grad scazut contribuie la dezvoltarea diabetului de tip 2.
Folistatina este, de asemenea, esentiala pentru formarea si cresterea fibrelor musculare, dar contribuie prin axa folistatina-miostatina-activina la reglarea homeostaziei (echilibrului) glucozei in organism. Miostatina este un reglator al masei musculare iar activina, o substanta care intervine in multiple procese de la proliferarea, diferentierea si apoptoza celulara la reglarea raspunsului imun, metabolic si endocrin.
Desi ficatul este responsabil in principal de secretarea acestei substante, stilul de viata si obiceiurile alimentare sunt in masura sa influenteze nivelul folistatinei din sange.
Noul studiu constata ca folistatina incurajeaza descompunerea grasimilor din tesutul adipos (grasimea corporala) si eliberarea de acizi grasi liberi, iar acest proces ar duce la o acumulare crescuta de grasime in ficat. Rezultatul este un risc mai mare de boala hepatica grasa nealcoolica (steatoza hepatica) si diabet zaharat de tip 2.
„Studiile anterioare au aratat ca nivelurile de folistatina din sange pot fluctua ca raspuns la aportul alimentar si activitatile fizice, precum si la conditii precum sarcina. Odata ce nivelurile de folistatina raman persistent prea ridicate, se produce eliberarea de grasime din tesutul adipos si, in consecinta, aceasta duce la cresterea stocarii de grasime in ficat si la riscul de diabet de tip 2 si boli hepatice grase non-alcoolice , asa cum se arata in studiul nostru”, afirma dr. Yang. De Marinis, autorul principal al studiului.
Cercetarile au constatat ca persoanele care au dezvoltat diabet zaharat de tip 2 pe durata studiului, au avut un nivel plasmatic de folistatina mai ridicat.
„Acest studiu arata ca folistatina are potentialul de a deveni un biomarker important pentru a prezice viitorul diabet de tip 2 si, de asemenea, ne aduce cu un pas mai aproape de intelegerea mecanismelor din spatele bolii”, noteaza De Marinis intr-un comunicat al universitatii.
Alimentatia sanatoasa poate tine folistatina sub control
Intr-un studiu de asociere la nivelul intregului genom care a cuprins 5.124 de persoane din Suedia, Regatul Unit si Italia, echipa de cercetare a dorit sa afle ce anume regleaza nivelul folistatinei din sange. Astfel, s-a descoperit ca secretia de folistatina din celulele hepatice este controlata genetic de proteina de reglare a glucokinazei (GCKR), in plus fata de insulina si glucagon, iar acest fapt are impact asupra mai multor trasaturi metabolice.
Privitor la ceea ce pot face oamenii pentru a gestiona si a-si scadea nivelurile de folistatina cu efect imediat, dr. De Marinis spune ca este necesar sa luam masuri care scad sansele generale de diabet, care sa vizeze dieta si activitatea fizica.
„Mancarea echilibrata, mancatul sanatos si exercitiile fizice regulate sunt importante pentru a reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2”, spune autorul studiului.
Un test de sange simplu si inteligenta artificiala vor evalua scorul de risc pentru diabet
Urmatorul pas in transformarea folistatinei intr-un marker de avertizare pentru diabet implica elaborarea unui instrument de diagnostic bazat pe inteligenta artificiala, la care cercetatorii lucreaza chiar acum. Instrumentul isi propune sa creeze un simplu test de sange care sa ofere utilizatorilor un scor personal de risc pentru dezvoltarea diabetului in viitor.
De asemenea, descoperirea va putea deschide noi perspective pentru intelegerea mecanismelor bolii, dar si pentru dezvoltarea unor noi abordari terapeutice.
Surse de informare:
www.nature.com/articles/s41467-021-26536-w
https://arpim.ro
www.lunduniversity.lu.se
https://medicalxpress.com
Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor