Somnul si ADHD – exista vreo legatura?

ADHD (tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate) nu afecteaza doar atentia si comportamentul in timpul zilei, ci poate perturba si calitatea somnului nocturn. Multi copii si adulti cu ADHD se confrunta cu insomnie, ore de culcare tarzii (sindromul fazei de somn intarziate), apnee obstructiva in somn, precum si sindromul picioarelor nelinistite si tulburarea de miscare periodica a membrelor. 

Fiecare dintre aceste tulburari de somn poate contribui independent la agravarea simptomelor ADHD, ceea ce va perturba si mai mult somnul, astfel incat pacientul pare ca este prins intr-un ciclu negativ descendent (ADHD - somn de proasta calitate - epuizare - agravarea simptomelor ADHD), subliniind necesitatea unei evaluari amanuntite a somnului la persoanele diagnosticate cu ADHD. 

Un medic pneumolog sau neurolog va efectua o evaluare detaliata, inclusiv un studiu al somnului (polisomnografie), pentru a diferentia simptomele primare ale ADHD de cele care apar din cauza tulburarilor de somn care ar putea necesita tratament, impreuna cu cel pentru ADHD. Medicul iti va monitoriza in mod continuu potentialele probleme de somn, deoarece acestea tind sa se dezvolte in timp. 

Intelegand modul in care tulburarile de somn si ADHD se influenteaza reciproc, poti lua masuri pentru pentru a rupe tiparul. Prin optimizarea igienei somnului, stabilirea unor rutine de somn constante si tratarea tulburari de somn asociate poti ameliora cat de bine dormi noaptea, poti gestiona mai bine simptomele ADHD si iti poti imbunatati calitatea generala a vietii. 

Puncte cheie

• ADHD este puternic legat de tulburarile de somn, ca de exemplu insomnia, tulburarea ciclului somn-veghe (sindromul fazei de somn intarziate) si sindromul picioarelor nelinistite.
• Problemele de somn pot agrava simptomele de baza ale ADHD, cum ar fi concentrarea, atentia si reglarea emotionala si invers.
• Medicamentele pentru ADHD, afectiunile mintale coexistente si rutinele de somn inconsistente contribuie adesea la perturbarea somnului.
• Avand in vedere suprapunerea semnificativa dintre ADHD si tulburarile de somn, este necesara o evaluare a somnului pentru a diferentia simptomele primare ale ADHD de cele care apar din cauza tulburarilor de somn.
• Tratamentul implica ajustari ale medicatiei pentru ADHD, strategii comportamentale, igiena somnului si abordarea tulburarilor de somn coexistente. 

Relatia dintre somn si ADHD

Tulburarea de deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD) este o tulburare de neurodezvoltare prevalenta care afecteaza copiii, adolescentii si adultii din intreaga lume. Caracterizata prin tipare persistente de neatentie, hiperactivitate si impulsivitate, ADHD are un impact semnificativ asupra functionarii zilnice, performantei academice si bunastarii generale. 

Desi ADHD este inteles in mod traditional in contextul deficitelor cognitive si comportamentale, un numar tot mai mare de cercetari evidentiaza rolul critic al tulburarilor de somn in manifestarea bolii. Se estimeaza ca intre 25-50% dintre copii si mai mult de 50% dintre adultii cu ADHD se confrunta cu tulburari de somn care incep adesea in copilarie si se pot agrava odata cu varsta. 

Relatia dintre ADHD si tulburarile de somn este complexa si bidirectionala

Pe de o parte, mecanismele neurobiologice care stau la baza ADHD - cum ar fi disfunctia caii dopaminergice, modificarile ritmului circadian (somn-veghe) si cresterea stimularii fiziologice - contribuie direct la perturbarea tiparelor de somn. 

Pe de alta parte, somnul inadecvat sau de calitate slaba agraveaza si mai mult simptomele ADHD, creand un cerc vicios in care deficientele cognitive si comportamentale sunt perpetuate de deficitul cronic de somn. Dopamina joaca un rol crucial in modularea atat a stimularii, cat si a tranzitiei intre etapele de somn REM/NREM, iar dezechilibrul acesteia contribuie la instabilitatea ciclului somn-veghe observat in ADHD. 

In ciuda recunoasterii tot mai mari a acestei conexiuni, tulburarile de somn raman un aspect adesea trecut cu vederea in diagnosticarea si tratamentul ADHD. 

Tulburarile de somn par a fi influentate de tipul de ADHD

Persoanele cu simptome predominant de neatentie sunt mai predispuse la o ora de culcare mai tarzie, in timp ce cele cu hiperactivitate si impulsivitate sunt mai predispuse sa sufere de insomnie si cosmaruri. 

Cei cu ADHD combinat (hiperactivitate-impulsivitate si neatentie) se confrunta atat cu o calitate slaba a somnului, cat si cu o ora de culcare mai tarzie, treziri nocturne, somn agitat, vorbit in somn si cosmaruri. Acest tip de ADHD este adesea considerat o „tulburare de 24 de ore” din cauza hiperactivitatii constante, care poate proveni dintr-un nivel de energie intrinsec mai ridicat. 

Medicamentele pentru ADHD pot afecta la randul lor somnul

Medicamentele pentru ADHD pot avea efecte semnificative asupra somnului, influentand atat calitatea, cat si tiparele de somn. Indiferent daca esti adult sau ai un copil cu ADHD, acest lucru poate fi deosebit de ingrijorator daca deja va confruntati cu tulburari de somn. Cat de mult va afecteaza medicamentele pentru ADHD somnul poate varia in functie de tipul de medicament, de dozajul acestuia si de modul in care raspunzi la medicament. 

Efectele medicamentelor pentru ADHD asupra somnului pot varia, de asemenea, in functie de momentul administrarii medicamentului. Formulele cu eliberare prelungita, concepute pentru a oferi controlul simptomelor pe tot parcursul zilei, pot duce la tulburari de somn mai pronuntate daca nu sunt gestionate cu atentie. Administrarea de medicamente stimulante mai tarziu in cursul zilei poate cauza tulburari de somn. 

In unele cazuri, este posibil sa ai initial efecte de perturbare a somnului din cauza unui medicament, dar in timp sa dezvolti o toleranta mai mare la medicament, astfel incat impactul sau negativ asupra somnului se reduce. 

Cele mai frecvente tulburari de somn la persoanele cu ADHD

Persoanele cu ADHD au rate mai mari de aparitie a anumitor tulburari de somn. Deoarece simptomele ADHD seamana adesea cu cele ale tulburarilor de somn, bolile din tipul somnului subiacente pot ramane nediagnosticate, subliniind necesitatea unei evaluari amanuntite a somnului la persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune. 

Copiii, in special, pot avea dificultati in a exprima ceea ce simt, ceea ce duce la un diagnostic gresit de ADHD, cand, de fapt, problemele lor ar putea fi cauzate de o tulburare de somn. Sau pot avea ADHD plus o tulburare de somn. De aceea, se impune consultul interdisciplinar la un medic pediatru specializat in tulburarile de somn la copii. 

Insomnia

Dificultatea de a adormi sau de a ramane adormit (insomnia) este una dintre cele mai frecvente tulburari de somn asociate cu ADHD, afectand 40-70% din adulti si 70-80% din copii. 

Nelinistea, gandurile rapide sau hiperactivitatea pot ingreuna relaxarea seara si interfera cu faza de initiere a somnului. Pentru unele persoane, noaptea reprezinta oportunitatea perfecta de a se concentra excesiv asupra unui proiect, deoarece exista mai putine distrageri. Din pacate, acest lucru face dificila stabilirea unui somn adecvat si poate duce la un program dereglat somn-veghe. Consecintele sunt dificultati de trezire din cauza somnului insuficient si somnolenta in timpul zilei. Alte persoane un somn agitat, nerevigorant, cu multiple treziri nocturne. 

Tulburarea ciclului somn-veghe (faza de somn intarziata)

In plus, multe persoane cu ADHD au un ritm circadian intarziat, ceea ce inseamna ca ciclul lor natural somn-veghe le determina sa adoarma tarziu in noapte („bufnite de noapte”). Medicamentele stimulante folosite in tratamentul ADHD pot, de asemenea, sa interfere cu ora de culcare daca sunt luate prea tarziu in timpul zilei. Afecteaza 75% dintre copiii si adultii cu ADHD. 

Tulburarea de ritm circadian de tip intarzierea fazei somnului reprezinta dereglarea prin care faza de adormire este avansata, persoana se simte mai alerta si productiva noaptea, neputand sa adoarma decat dupa ora 2 a.m. Acest lucru vine cu pretul trezirii mai tarzii in timpul zilei sau al unui tempo cognitiv lent pana dupa pranz. In timp, se dezvolta stres asociat cu ora de culcare.

Administrarea de suplimente de melatonina la ore specifice sau utilizarea terapiei cu lumina puternica (cronoterapia) dimineata pot ajuta la reglarea ciclului somn-veghe si la diminuarea efectelor intarzierii fazei de somn.

Tulburari de respiratie in timpul somnului

O alta tulburare de somn observata frecvent in ADHD este sindromul de apnee obstructiva in somn (SASO), o afectiune marcata de sforait, pauze (apnee) repetate in respiratie si somnolenta excesiva in timpul zilei. Simptomele SASO pot imita pe cele ale ADHD, cum ar fi lipsa de atentie si hiperactivitatea, ceea ce face ca diagnosticul precis sa fie deosebit de dificil. 

25-30% dintre copiii cu ADHD au SASO semnificativ clinic, in timp ce prevalenta in populatia pediatrica generala este de aproximativ 3%. Prevalenta apneei in somn de tip obstructiv la adultii cu ADHD este mai putin clar definita, desi acestia, asemanator copiilor, prezinta o incidenta semnificativ mai mare a tulburarilor de respiratie in somn decat grupurile de control. 

Tratarea apneei in somn poate reduce nevoia de stimulente la copiii despre care se crede ca au ADHD. Studiile sugereaza ca indepartarea amigdalelor poate ajuta la ameliorarea ADHD si a simptomelor apneei in somn la copii, in timp ce terapia CPAP este considerata o alegere mai buna pentru adulti. 

Sindromul picioarelor nelinistite

Sindromul picioarelor nelinistite este, de asemenea, foarte raspandit in randul persoanelor cu ADHD, in mare parte din cauza disfunctiei dopaminergice subiacente. Studiile arata ca pana la 44% dintre persoanele cu ADHD pot avea aceasta tulburare de somn, comparativ cu prevalnta de 2% in populatia generala. 

Persoanele cu sindromul picioarelor nelinistite experimenteaza nevoia imperioasa de a-si misca picioarele, frecvent cauzata de anumite senzatii inconfortabile si neplacute. Ca urmare, copiii si adultii cu sindromul picioarelor nelinistite au probleme in a se relaxa sau a avea un somn odihnitor, deoarece simt acest impuls irezistibil de a-si misca picioarele (miscarea amelioreaza simptomele).

Fragmentarea somnului duce la somnolenta excesiva in timpul zilei, imitand sau exacerband sever hiperactivitatea, iritabilitatea si lipsa de atentie din ADHD. 

Tulburarea de miscare periodica a membrelor

Miscarea periodica a membrelor in somn este semnificativ mai frecventa la persoanele cu ADHD, in special la copii - pana la 26-64% dintre copii - decat in ​​populatia generala. Se crede ca ambele afectiuni sunt legate de reglarea dopaminei cerebrale, un neurotransmitator care controleaza atat activitatea motorie, cat si atentia. 

Tulburarea de miscare periodica a picioarelor este diferita de sindromul picioarelor nelinistite in sensul ca miscarile membrelor nu sunt insotite de senzatii inconfortabile. Miscarile apar in timpul somnului si sunt involuntare. Se manifesta prin zvacnirea sau lovirea cu piciorul, afecteaza unul sau ambele membre inferioare, dureaza in general 2 secunde si se repeta la fiecare 20-40 de secunde pe durata somnului. 

La fel ca in cazul sindromului picioarelor nelinistite, miscarile interfera cu somnul, determinand treziri frecvente nocturne, somnolenta diurna excesiva si scaderea capacitatii de concentrare si atentie. 

Narcolepsia

Narcolepsia si ADHD sunt tulburari neurologice distincte care apar frecvent concomitent, pana la 30% dintre persoanele cu narcolepsie indeplinind criteriile pentru ADHD. Acestea au mecanisme comune, care constau in perturbarea anumitor substante chimice din creier, cum sunt dopamina si noradrenalina, care afecteaza concentrarea si ciclurile somn-veghe. 

Persoanele cu narcolepsie tind sa adoarma brusc in timpul zilei (au atacuri de somn) si pot avea dificultati in a dormi profund noaptea. 

Pacientii cu narcolepsie tind sa sara peste stadiile initiale de somn non REM si sa intre in somnul REM mult mai devreme dupa ce au adormit - dupa aproximativ 15 minute (comparativ cu 90 minute, in mod normal) sau chiar direct - fara sa experimenteze somnul non REM. Ca urmare, timpul petrecut in somnul profund, reparator, este mult scurtat, pacientul avand somnolenta excesiva in timpul zilei, dificultate in concentrare si lipsa de atentie, simptome care se suprapun peste cele ale ADHD. 

La copii, somnolenta diurna excesiva se manifesta mai degraba sub forma de excitatie sau iritabilitate, care poate fi interpretata ca o tulburare de comportament. Adultii cu narcolepsie au o probabilitate de doua ori mai mare de a avea simptome de ADHD in copilarie. 

Somnambulism si cosmaruri

Parasomniile precum somnambulismul si terorile nocturne (cosmaruri) sunt frecvente la copiii cu ADHD, fiind adesea exacerbate sau, in mod paradoxal, ameliorate de medicamente stimulante pentru ADHD, necesitand ajustarea protocolului. 

Tulburarile de somn la copiii cu ADHD

Pentru multe familii cu copii cu ADHD, somnul este una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta atat parintii, cat si copiii. Copiilor le poate lua ore intregi sa adoarma. Unii se trezesc in mod repetat in timpul noptii, in timp ce altii nu se pot trezi dimineata. 

La copiii si adolescentii cu ADHD, problemele frecvente de somn sunt:

• Dificultate in a se relaxa la ora de culcare
• Insomnie
• Parasomnii precum somnambulismul sau terorile nocturne (cosmaruri)
• Apnee obstructiva in somn
• Sindromul picioarelor nelinistite si tulburarea de miscare periodica a membrelor
• Tulburarea de ritm circadian de tip intarzierea fazei somnului 

Necontrolate, aceste tulburari de somn pot contribui la privarea cronica de somn cu somnolenta ridicata in timpul zilei, care paradoxal va exacerba la randul ei simptomele principale ale ADHD, in special nivelul de concentrare si atentie.

Somnul insuficient va avea un efect asupra raspunsului comportamental al copilului in timpul zilei, acesta putand deveni mai anxios, iritabil, cu izbucniri emotionale si mai hiperactiv. In plus, va afecta capacitatea copilului de a invata si de a retine informatii, amplificand provocarile cu care se confrunta in activitatile zilnice de acasa si de la scoala. 

Tulburarile de somn la adultii cu ADHD

La adultii cu ADHD, interactiunea dintre somn si simptomele ADHD poate fi, de asemenea, semnificativa. Perturbarea somnului la adultii cu ADHD ia adesea forma unor tulburari de somn, cum ar fi:

• Tulburarea de ritm circadian de tip intarzierea fazei somnului
• Insomnie
• Sindromul picioarelor nelinistite si tulburarea de miscare periodica a membrelor
• Apneea obstructiva in somn
• Narcolepsie

La fel ca in cazul copiilor, perturbarea somnului poate agrava lipsa de atentie, functia executiva si reglarea emotionala. Privarea cronica de somn la adulti poate sa-i faca mai usor de distras, mai impulsivi si sa aiba dificultati de organizare si gestionare a timpului. De asemenea, poate avea si implicatii cognitive, cum ar fi memoria de lucru redusa si capacitatea decizionala afectata. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra performantei la locul de munca si a relatiilor personale. 

Alti factori, ca de exemplu un nivel ridicat de stres, stilul de viata sau afectiunile mintale coexistente, cum ar fi anxietatea sau depresia, pot, de asemenea, sa ingreuneze somnul corespunzator.

Diagnosticul tulbrarilor de somn la pacientii cu ADHD

Avand in vedere suprapunerea semnificativa dintre ADHD si tulburarile de somn, este necesara o abordare cuprinzatoare si multidimensionala a evaluarii pentru a diferentia simptomele primare ale ADHD de cele care apar din cauza tulburarilor de somn. 

Un medic pneumolog sau neurolog specializat in diagnosticul si tratamentul tulburarilor de somn va face o anameza amanuntita a somnului, va aplica o serie de chestionare si va efectua investigatii specifice: 

Chestionarele standardizate privind somnul

Sunt instrumente esentiale in procesul de diagnostic. Instrumente precum Scala de somnolenta Epworth (ESS), Chestionarul privind obiceiurile de somn ale copiilor (CSHQ) sau Indexul de calitate a somnului din Pittsburgh (PSQI) ii ajuta pe medici sa evalueze severitatea si natura problemelor de somn. 

Evaluarea obiectiva a somnului

Ofera informatii suplimentare despre tiparele de somn. Polisomnografia, de exemplu, este deosebit de utila in identificarea anomaliilor structurale ale arhitecturii somnului, diagnosticarea afectiunilor precum sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) sau tulburarea de miscare periodica a membrelor si evaluarea stabilitatii somnului REM. 

In mod similar, actigrafia, care implica monitorizarea continua a tiparelor de miscare in stare de veghe si somn, este un instrument valoros pentru detectarea perturbarilor ritmului circadian si a variabilitatii duratei somnului. Investigatia consta in montarea unui actigraf (un sensor de miscare) la nivelul mainii, fiind asemenea unui ceas de mana, cu purtarea permanenta a dispozitivului pe o perioada de 1-2 saptamani. Aparatul masoara, memoreaza si analizeaza miscarile corpului care apoi sunt interpretate de un soft specializat. 

In plus, testul de latenta multipla a somnului (MSLT) este adesea utilizat pentru a evalua somnolenta excesiva diurna, un simptom relevant in special pentru persoanele cu ADHD care au dificultati in a mentine atentia si vigilenta. 

In cazurile in care se suspecteaza sindromul fazei de somn intarziate, se poate efectua o analiza a secretiei de melatonina pentru a determina daca aparitia melatoninei este semnificativ intarziata, oferind o confirmare suplimentara a tulburarii ritmului circadian.

Strategii de tratament si gestionare a ADHD si a somnului

Echilibrul dintre gestionarea simptomelor ADHD si mentinerea unui somn sanatos este esential. Somnul este crucial pentru noi toti, dar poate fi deosebit de important atunci cand te confrunti si cu ADHD. 

Asigurarea cantitatii si calitatii necesare de somn va imbunatati concentrarea, starea de spirit si capacitatea de a gestiona stresul, toate acestea putand fi cu atat mai dificile atunci cand ai ADHD. Prin prioritizarea somnului si aplicarea urmatorilor pasi pentru a imbunatati calitatea somnului, te vei simti mai odihnit si iti vei imbunatati modul in care iti gestionezi simptomele ADHD. 

Igiena somnului

Educatia privind igiena somnului joaca un rol fundamental in imbunatatirea calitatii somnului:

• Stabilirea unei rutine constante pentru culcare, care incepe la aceeasi ora in fiecare seara si urmeaza aceiasi pasi in aceeasi ordine, ajuta la semnalizarea creierului ca este timpul sa se relaxeze.
• Limitarea ecranelor seara. Lumina albastra a ecranelor poate interfera cu hormonii naturali de „somnolenta” ai creierului (melatonina) si poate mentine suprasolicitarea copiilor si adultilor la culcare.
• Exercitii fizice mai devreme in cursul zilei. Activitatea fizica ajuta la somn, dar exercitiile fizice intense chiar inainte de culcare pot avea efectul opus.
• Evitarea gustarilor de seara, a ciocolatei si a cofeinei. Pacientii cu ADHD sunt adesea sensibili la stimularea de la sfarsitul zilei. 

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (TCC-I)

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (TCC-I) a aparut ca o interventie eficienta pentru abordarea dificultatilor de debut al somnului in ADHD, ajutand pacientii sa dezvolte asocieri mai sanatoase cu somnul si sa invete tehnici de relaxare. Este considerat standardul de aur pentru insomnia la adolescenti si adulti, iar multe dintre strategiile sale pot fi adaptate pentru copiii mai mici. 

Aceasta terapie bazata pe dovezi poate ajuta pacientii cu ADHD sa isi reformuleze gandurile anxioase legate de somn, sa stabileasca rutine mai sanatoase si sa imbunatateasca calitatea somnului. 

Tehnici de relaxare si mindfulness

Exercitiile de respiratie, imaginatia ghidata si relaxarea musculara progresiva pot ajuta copiii si adultii sa-si linisteasca atat corpul, cat si mintea. 

Cronoterapia

Cronoterapia, care se concentreaza pe ajustarea ceasului intern al organismului, este o alta metoda promitatoare de tratament. Terapia cu lumina puternica dimineata, de exemplu, s-a dovedit a reseta eficient ritmul circadian la persoanele cu sindromul fazei de somn avansate, deplasand treptat debutul somnului la o ora mai devreme. In mod similar, o abordare structurata a avansarii fazei de somn, in care ora de culcare este ajustata progresiv mai devreme, poate ajuta la realinierea ciclurilor de somn cu normele sociale. 

Suplimente

Sub supraveghere medicala, anumite suplimente precum melatonina pot sustine un ciclu somn-veghe mai consistent, ajutand la reglarea debutului si la imbunatatirea duratei somnului, desi eficacitatea variaza de la o persoana la alta. 

Pentru persoanele cu ADHD care sufera si de sindromul picioarelor nelinistite, se poate recomanda suplimentarea cu fier, atunci cand nivelurile de feritina sunt scazute. 

Ajustarea medicatiei pentru ADHD

Pentru unii pacienti, schimbarea momentului administrarii medicamentelor stimulante sau schimbarea formulelor poate imbunatati odihna nocturna fara a compromite concentrarea in timpul zilei. De exemplu, administrarea medicamentelor pentru ADHD la aproximativ 1 ora dupa trezire poate ajuta la mentinerea vigilentei in timpul zilei si la reducerea agitatiei de seara. 

Abordarea afectiunilor coexistente

Anxietatea, depresia si tulburarile de somn, precum apneea in somn, pot, de asemenea, interfera cu odihna. Tratarea acestora poate imbunatati semnificativ somnul.

Recomandari privind somnulul pentru parintii unui copil cu ADHD

Desi este dificil, parintii sunt incurajati sa-si aminteasca faptul ca majoritatea copiilor cu ADHD nu aleg sa fie dificili in ceea ce priveste somnul. Copiii nu incearca sa le faca probleme parintilor lor, ei au dificultati reale in a dormi. 

De asemenea, este important ca parintii sa manifeste aceeasi compasiune si fata de ei insisi. Nu este vina parintilor, asa cum nu este nici vina copiilor. Si a te critica pentru ca nu poti remedia situatia nu ajuta pe nimeni. 

Ceea ce ajuta este abordarea somnului cu rabdare si asteptari realiste. Progresul este rareori liniar. Unele nopti vor trece fara probleme, altele vor fi frustrante. Mentinerea unor rutine previzibile, oferirea de sprijin in loc de presiune si celebrarea micilor victorii pot fi de mare ajutor. Chiar si micile imbunatatiri pot face diminetile mai calme, zilele de scoala mai usoare si viata de familie mai usor de gestionat.

Surse de informatie:

• www.sleepfoundation.org
• www.intechopen.com
• www.childmind.org .