Menopauza si bolile glandei tiroide

Pe masura ce nivelurile de estrogen scad in timpul tranzitiei la menopauza, productia, transportul si raspunsul celular la hormonii tiroidieni pot fi afectate, crescand riscul de boli tiroidiene precum hipotiroidismul si afectiunile tiroidiene autoimune (tiroidita Hashimoto). Disfunctia tiroidiana poate agrava, de asemenea, complicatiile menopauzei, cum ar fi osteoporoza si bolile cardiometabolice. 

Femeile aflate in tranzitia la menopauza sau dupa menopauza care prezinta simptome persistente sau ingrijoratoare ar trebui sa consulte un medic specialist endocrinolog pentru un diagnostic si tratament adecvat. Afectiunile tiroidiene pot fi diagnosticate simplu printr-o serie de analize de sange si ecografie tiroidiana si pot fi tratate cu medicamente specifice. De asemenea, daca simptomele de menopauza sunt suparatoare, existe medicamente (terapia de substitutie hormonala la menopauza) eficiente care pot ameliora simptomele. 

„Medicii trebuie sa verifice cu atentie prezenta simultana a menopauzei si a bolilor tiroidiene si sa le trateze daca sunt diagnosticate. Tratamentul trebuie sa fie personalizat, tinand cont de caracteristicile specifice ale acestei grupe de varsta”, se mentioneaza intr-o declaratie recenta a Societatii Europene de Menopauza si Andropauza (EMAS). Publicata in aprilie 2024, aceasta prima declaratie a EMAS are scopul de a creste gradul de constientizare atat in randul medicilor, cat si al pacientelor cu privire la coexistenta bolilor tiroidiene si a menopauzei.   

Glanda tiroida si si rolul acesteia in sanatatea femeilor

Tiroida, o glanda mica in forma de fluture situata la baza gatului, sub marul lui Adam, regleaza functiile esentiale ale corpului, cum ar fi metabolismul (proces complex prin care alimentele sunt transformate in energie care este folosita de fiecare celula din corp), ritmul cardiac, temperatura interna si activitatea sistemului nervos, prin producerea de hormoni tiroidieni - T4 (tiroxina) si T3 (triiodotironina).

Daca nu exista o cantitate suficienta de hormoni tiroidieni in sange, multe din functiile corpului vor incetini (hipotiroidism). Daca exista prea multi hormoni tiroidieni, multe functii ale corpului se vor accelera (hipertiroidism). 

Functia tiroidiana este controlata de glanda pituitara (glanda hipofiza), situata la baza creierului. Glanda pituitara monitorizeaza si regleaza cantitatea de hormoni tiroidieni din sange prin producerea unui hormon numit hormonul de stimulare a tiroidei (TSH). TSH determina celulele din tiroida sa produca mai multi hormoni T3 si T4, atunci cand nivelul acestora scade sub o anumita limita si invers, sa reduca sinteza de hormoni tiroidieni, cand nivelul acestora in sange este prea mare. 

Rolul glandei tiroide la femei

La femei, glanda tiroida joaca o functie importanta in mentinerea echilibrului reproductiv si hormonal general. 

Hormonii tiroidieni au un rol in reglarea ciclului menstrual, ovulatia sanatoasa (eliberarea unui ovul din ovar), dar si obtinerea si mentinerea unei sarcini sanatoase.

Pubertate, menstruatie, menopauza

Dezechilibrul hormonal tiroidian poate cauza aparitia prematura sau tardiva a pubertatii si a primei menstruatii. Pot sa apara menstruatii in cantitate mica sau abundente, neregulate sau oprirea ciclurilor menstruale timp de cateva luni (amenoree). In special hipotiroidismul subclinic poate creste riscul de menopauza prematura (</= 40 ani) sau precoce (</= 45 de ani). 

Reproducere

Atat hipotiroidismul, cat si hipertiroidismul pot contribui la infertilitate. 

Disfunctia tiroidiana in timpul sarcinii poate creste riscul de complicatii, cum ar fi avort spontan, nasterea prematura, nasterea unui copil mort, restrictia de crestere intrauterina si preeclampsie. Aceasta din urma este o afectiune serioasa a sarcinii care poate pune in pericol viata mamei si a copilului. Preeclampsia se manifesta cu hipertensiune arteriala aparuta dupa saptamana 20 de sarcina. Hipotiroidismul netratat la femeia gravida poate duce, de asemenea, la dizabilitate intelectuala fetala (retard mintal) din cauza rolului critic al hormonilor tiroidieni in dezvoltarea creierului bebelusului. 

Sanatatea oaselor

Hipertiroidismul poate cauza pierderea calciului din oase, crescand riscul de osteoporoza. 

Sanatate emotionala

Nu in ultimul rand, hormonii tiroidieni sunt importanti pentru bunastarea emotionala. Hipotiroidismul este adesea asociat cu ceata mentala, oboseala, tulburari de concentrare si memorie si dispozitie depresiva. Hipertiroidismul, pe de alta parte, poate determina iritabilitate, anxietate si insomnie. Atat hipotiroidismul, cat si hipertiroidismul pot cauza reducerea dorintei sexuale (libido scazut). 

Afectiunile tiroidiene sunt mai frecvente la femei comparativ cu barbatii

Bolile tiroidiene - in special hipotiroidismul si hipertiroidismul - sunt de 10 ori mai frecvente la femei comparativ cu barbatii si apar adesea in jurul varstei de mijloc. Desi se crede ca dezvoltarea afectiunilor tiroidiene este legata de sistemul autoimun al unei persoane, nu se stie de ce femeile sunt mai susceptibile decat barbatii. Genetica ar putea juca un rol. 

Femeile de orice varsta pot avea probleme tiroidiene, desi femeile care tocmai au nascut sau trec prin menopauza sunt mai predispuse la afectiuni tiroidiene. Aproximativ 1 din 8 femei va suferi de boli tiroidiene pe parcursul vietii, potrivit Asociatiei Americane a Tiroidei. Este important ca femeile sa fie constiente de semnele si simptomele afectiunilor tiroidiene si sa mearga la medic pentru un diagnostic adecvat si precoce. 

Cum influenteaza menopauza glanda tiroida

Receptorii de estrogen sunt prezenti in tesutul tiroidian, iar receptorii tiroidieni se afla in organele reproducatoare, creand un sistem hormonal complex, interconectat. Scaderea nivelului de estrogen in timpul tranzitiei la menopauza si dupa menopauza poate modifica functia glandei tiroide prin afectarea proteinelor care leaga hormonii tiroidieni si a sensibilitatii tesuturilor organismului la acesti hormoni.  

Bolile tiroidiene frecvente la femeile aflate la menopauza sunt:

• Hipotiroidism (tiroida hipoactiva): este cea mai frecventa boala tiroidiana care apare in timpul tranzitiei sau dupa menopauza. Studiile au aratat ca aproximativ 12-25% dintre femeile aflate la perimenopauza sau dupa menopauza au hipotiroidism, cu o rata similara sau chiar mai mare a formelor subclinice. Hipotiroidismul subclinic este diagnosticat atunci cand nivelul hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) este usor crescut, insa hormonii tiroidieni sunt in limite normale. Frecvent asimptomatica, forma subclinica prezinta un risc ridicat de a progresa spre hipotiroidism manifest si poate fi un factor de risc cardiovascular;
• Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna cronica): tiroidita Hashimoto este o boala autoimuna in care sistemul imun al femeii produce anticorpi indreptati impotriva celulelor tiroidiene sanatoase care determina distrugerea acestora, rezultand hipotiroidism. Desi oricine poate dezvolta tiroidita Hashimoto, aceasta este mai frecvent intalnita la femeile de varsta mijlocie;
• Hipertiroidism (tiroida hiperactiva): mai putin frecvent, hipertiroidismul (Boala Graves) poate aparea in timpul sau dupa menopauza. 

De ce este important ca afectiunile tiroidiene sa fie diagnosticate la menopauza

Simptomele menopauzei pot fi frecvent confundate cu cele ale disfunctiei tiroidiene

Simptomele menopauzei pot fi frecvent confundate cu cele ale disfunctiilor tiroidiene, in special ale hipotiroidismului, care pot trece neobservate si pot fi considerate menopauza. Efectul aditiv al bolilor tiroidiene si al menopauzei poate influenta povara generala a simptomelor cu care se confrunta femeile de varsta mijlocie. 

Bufeuri si transpiratii nocturne

Bufeurile sunt cel mai frecvent simptom initial al menopauzei si apar la 80% dintre femei. Bufeurile pot incepe in perioada de tranzitie la menopauza sau pot sa apara dupa ce femeia nu mai are menstruatie. Se crede ca acest fenomen se datoreaza dereglarii functiei de termoreglare de la nivelul creierului ca urmare a scaderii nivelului de estrogen.

Hipertiroidismul poate cauza simptome similare cu bufeurile, cum ar fi transpiratia excesiva, temperatura corporala ridicata si intoleranta la caldura.

Atat pentru femeile aflate in perioada de tranzitie la menopauza, cat si pentru cele cu afectiuni tiroidiene, bufeurile pot duce la supraincalzire si transpiratii in timpul somnului. Aceste treziri (denumite transpiratii nocturne) pot compromite calitatea somnului si pot avea un impact important asupra dispozitiei si nivelului de energie. 

Insomnia

Somnul intrerupt este una din plangerile frecvente din timpul menopauzei. Unele femei transpira atat de mult incat trebuie sa se trezeasca ca sa-si schimbe hainele. De asemenea, unele studii au aratat ca bufeurile perturba somnul profund reparator, chiar daca femeia nu se trezeste. In plus, insomnia poate sa apara independent de bufeuri. Pentru unele femei poate fi dificil sa adoarma, insa cele mai multe dorm cateva ore, dupa care se trezesc si nu mai pot adormi din nou. 

Hipertiroidismul poate determina insomnie, asemanator menopauzei. Stimuleaza sistemul nervos, determinand cresterea nivelului de energie si agitatie, care ingreuneaza somnul. Hipotiroidismul poate provoca de asemenea insomnie, insa cercetarile sunt mai putin clare. Unii autori au speculat ca insomnia este o consecinta a sensibilitatii la frig, durerilor articulare si altor simptome ale hipotiroidismului. 

Oboseala

Menopauza poate cauza oboseala in mai multe moduri. Fluctuatiile hormonale iti pot afecta direct starea de spirit, facandu-te sa te simti abatuta, fara energie si posibil deprimata. In al doilea rand, transpiratiile nocturne intrerup somnul, ceea ce poate determina ca femeia sa se simta mai obosita si mai iritabila in timpul zilei. 

Acest lucru este foarte similar cu oboseala cauzata de hipertiroidism. Pe de alta parte, hipotiroidismul determina incetinirea metabolismului cu scaderea nivelului de energie. 

Cresterea in greutate

Desi multe femei cred ca menopauza provoaca crestere in greutate, realitatea este mai complexa. Oamenii tind sa se ingrase pe masura ce imbatranesc. Pot fi mai multi factori cauzatori, inclusiv faptul ca femeile in varsta sunt pur si simplu mai putin active fizic. Exista, de asemenea, unele observatii ca incetinirea metabolismului duce la cresterea in greutate la menopauza. 

Insa impactul mai mare al menopauzei este asupra distributiei grasimii in corp. In timpul anilor reproductivi, nivelurile ridicate de estrogen determina depozitarea tesutului adipos la nivelul soldurilor si sanilor. Cand estrogenul scade, grasimea este redistribuita catre zona abdomenului. Aceasta grasime (care se numeste grasime abdominala sau viscerala) poate schimba forma corpului, chiar daca nu modifica greutatea totala si poate avea un efect negativ asupra sanatatii, deoarece poate creste rezistenta la insulina. 

Pe de alta parte, hipotiroidismul poate cauza crestere in greutate prin incetinirea metabolismului. Societatea Americana de Tiroida sugereaza o crestere in greutate de 2.2-4.5 kg la pacientele cu hipotiroidism. 

Menstruatii neregulate

Menstruatia neregulata este unul dintre cele mai frecvente semne ale tranzitiei la menopauza. Pe masura ce rezerva de ovule din organism se epuizeaza, procesul de ovulatie devine mai neregulat inainte de a se opri complet la menopauza. 

Atat hipertiroidismul, cat si hipotiroidismul pot cauza, de asemenea, menstruatii neregulate, precum si sangerari usoare sau abundente. De asemenea, pot cauza lipsa menstruatiei (amenoree) timp de cateva luni - un alt fenomen frecvent pe masura ce se apropie menopauza. Studiile au aratat ca 23% dintre femeile cu hipotiroidism au menstruatii neregulate. 

Cum sunt diagnosticate bolile tiroidiene?

Ca urmare a acestei simptomatologii comune, menopauza ar trebui inclusa in diagnosticul diferential al afectiunilor tiroidiene. Atunci cand nu exista semne specifice bolilor tiroidiene (cum ar fi exoftalmia, edemul periorbital, gusa etc), este dificil sa se atribuie simptomele in mod specific unei afectiuni tiroidiene, mai degraba decat menopauzei, ceea ce poate duce la un diagnostic intarziat. 

Medicii care ingrijesc femeile aflate la varsta perimenopauzei sau dupa menopauza ar trebui sa aiba un grad ridicat de suspiciune pentru bolile tiroidiene si sa solicite analize hormonale tiroidiene (TSH, FT4, ATPO etc.) si o ecografie tiroidiana atunci cand astfel de semne si simptome sunt prezente. 

Daca nivelurile de hormoni tiroidieni sunt in limite normale, menopauza este explicatia pentru simptomele tale. Dar daca acestea sunt „in afara intervalului” (adica mai mari sau mici), medicul endocrinolog va diagnostica hipertiroidism, respectiv hipotiroidism. 

Ce se intampla daca esti la menopauza si ai o boala tiroidiana?

Daca ai fost diagnosticata cu o afectiune tiroidiana la menopauza, este important ca aceasta sa fie tratata adecvat. Disfunctiile tiroidiene pot agrava implicatiile pe termen lung ale menopauzei asupra sanatatii, in special in doua domenii: 

Sanatatea oaselor

Osteoporoza este o preocupare majora pentru femeile aflate la menopauza. Pe masura ce nivelul de estrogen scade, masa osoasa scade. Acest lucru duce la rezistenta osoasa mai mica, cu oase fragile si un risc crescut de fracturi. Fracturile osteoporotice, in special la nivelul coloanei vertebrale si al soldurilor, reprezinta o problema serioasa de sanatate pentru femeile in varsta. 

Glanda tiroida joaca un rol crucial in mentinerea sanatatii oaselor. Hipertiroidismul limiteaza capacitatea organismului sa asimileze calciu in oase, ceea ce determina pierderea osoasa si un risc crescut de fracturi, in special fractura de sold. Aceste doua afectiuni combinate pot avea un efect suplimentar daunator asupra sanatatii oaselor pe termen lung. Pe de alta parte, hipotiroidismul tratat excesiv este, de asemenea, asociat cu o crestere a riscului de fracturi. 

Sanatatea inimii

Estrogenul are un efect protector asupra inimii. Ajuta la controlul nivelului de colesterol si reduce riscul acumularii de grasime (lipide) in artere. De asemenea, ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange. 

Atunci cand nivelul de estrogen scade la menopauza, lipidele (colesterolul „rau” LDL) se pot acumula in artere cu formarea placii de aterom, ceea ce duce la ingustarea sau obstructia lor, un proces denumit ateroscleroza. Acest lucru creste riscul de a dezvolta boala arteriala coronariana, infarct miocardic acut (IMA) si accident vascular cerebral (AVC). Avantajul femeilor fata de barbati in ceea ce priveste bolile cardiovasculare dispare treptat odata cu scaderea semnificativa a nivelului de estrogen la menopauza. 

De asemenea, scaderea estrogenului poate cauza rigidizarea vaselor de sange cu hipertensiune arteriala. Hipertensiunea arteriala apare de 2 ori mai des la femeile aflate la menopauza decat la cele in premenopauza.

Excesul de greutate corporala in jurul abdomenului (adipozitate viscerala) amplifica riscul cardiovascular, deoarece ambele contribuie la factori precum dislipidemia (valori modificate ale lipidelor in sange), rezistenta la insulina cu hiperglicemie si hipertensiune arteriala.   

Femeile aflate la menopauza pot prezenta un risc de 2-3 ori mai crescut de a dezvolta sindrom metabolic decat femeile aflate in premenopauza. Sindromul metabolic reprezinta un grup de boli care apar impreuna si care cresc riscul de boala arteriala coronariana, accident vascular cerebral (AVC) si diabet de tip 2. Sindromul metabolic se refera la prezenta a cel putin 3 dintre urmatoarele 5 afectiuni: hipertensiunea arteriala, toleranta scazuta la glucoza, exces de grasime ponderala in jurul taliei (adipozitate viscerala), nivel peste normal ale trigliceridelor si nivel scazut al HDL (colesterolul „bun”). 

Pe de alta parte, tulburarile tiroidiene pot, de asemenea, sa dauneze sanatatii inimii. Hormonii tiroidieni au efecte directe asupra functiei cardiace, vaselor de sange si nivelului de colesterol. 

Hipotiroidismul determina incetinirea ritmului cardiac, constrictia vaselor de sange si cresterea tensiunii arteriale, retentia de lichide si edeme, precum si o crestere a nivelului de colesterol. Cazurile severe de hipotiroidism pot cauza insuficienta cardiaca si deces. 

Unele dintre cele mai grave complicatii ale hipertiroidismului implica inima. Prea multi hormoni tiroidieni suprasolicita inima, determinand accelerarea ritmului cardiac, cauzand fibrilatie atriala (ritm cardiac neregulat si rapid), care creste riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, hipertiroidismul poate cauza cresterea tensiunii arteriale si poate duce la insuficienta cardiaca congestiva, o afectiune in care inima nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului. 

Menopauza si bolile tiroidiene: cum sunt tratate?

Desi bolile tiroidiene si menopauza se pot manifesta in moduri similare, ele sunt complet diferite si necesita abordari terapeutice diferite. 

Scaderea nivelului de estrogen la menopauza poate afecta doza necesara de levotiroxina pentru tratarea hipotiroidismului

Necesarul de levotiroxina (Euthyrox) pentru a trata hipotirodismul se poate modifica in timpul tranzitiei la menopauza. Acest lucru poate fi legat de modificarea nivelului de estrogen si de alti factori, cum ar fi cresterea greutatii. Este recomandat ca pacienta cu hipotiroidism sa faca analize de tiroida anual, astfel incat sa se identifice daca este necesara o modificare a dozei de Euthyrox 

Terapia hormonala la menopauza poate determina ajustarea dozei de levotiroxina

Terapia de substitutie hormonala la menopauza este in prezent cel mai eficient tratament pentru simptomele severe, neplacute, ale menopauzei. Principalul beneficiu al terapiei hormonale il reprezinta ameliorarea simptomelor tranzitiei la menopauza (bufeuri) cu imbunatatirea calitatii vietii. Totodata, terapia hormonala poate preveni sau trata osteoporoza, intalnita frecvent in menopauza. 

Femeile fara afectiuni tiroidiene preexistente si cu functie tiroidiana normala se adapteaza, de obicei, bine la efectele terapiei de substitutie hormonala la menopauza, iar functia lor tiroidiana ramane normala. 

Desi terapia hormonala la menopauza nu reprezinta o contraindicatie pentru pacientele cu hipotiroidism care fac tratament de substitutie tiroidiana, femeile cu hipotiroidism preexistent pot necesita o crestere a dozei de levotiroxina dupa inceperea terapiei combinate hormonale pe cale orala, deoarece estrogenul oral modifica cantitatea de tiroxina legata de proteinele din sange si poate duce la o scadere a hormonului tiroidian liber disponibil. Prin urmare, este util ca functia tiroidiana sa fie verificata din nou dupa inceperea acestui tratament.

Daca estrogenul este administrat pe cale cutanata sub forma de gel, spray sau plasture, doza de tiroxina nu va fi afectata. De asemenea, progesteronul utilizat in terapia de substitutie hormonala la menopauza nu are un impact semnificativ asupra dozelor de Euthyrox. 

Fitoestrogenii ar putea interfera cu absorbtia medicamentelor de substitutie tiroidiana

Alimentele pe baza de soia sunt o componenta traditionala a dietelor asiatice. In plus, presupusele lor beneficii pentru sanatate le-au sporit popularitatea in ultimii ani. Cea mai mare atentie s-a concentrat asupra fitoestrogenilor, compusi de origine vegetala care seamana structural cu hormonul uman estrogen, actionand prin legarea la receptorii de estrogen din organism si avand activitate estrogenica. Acest lucru a dus la dezvoltarea suplimentelor de fitoestrogeni si la imbogatirea (fortificarea) alimentelor cu constituenti din soia. 

In ciuda posibilelor beneficii, au existat unele ingrijorari cu privire la faptul ca soia ar putea afecta negativ functia tiroidiana si ar putea interfera cu absorbtia medicamentelor de substitutie tiroidiana. Dovezile sugereaza ca alimentele pe baza de soia pot inhiba absorbtia tiroxinei si pot creste doza de hormoni tiroidieni necesara pacientelor cu hipotiroidism. 

Cu toate acestea, exista putine dovezi stiintifice ca alimentele pe baza de soia sau suplimentele de fitoestrogeni afecteaza functia tiroidiana la persoanele cu functie tiroidiana normala. Alimentele pe baza de soia pot creste riscul de hipotiroidism la persoanele cu functie tiroidiana la limita si aport scazut de iod. Prin urmare, este esential ca persoanele care consuma in mod regulat alimente pe baza de soia sa se asigure ca au un consum adecvat de iod. 

Tratamentele alternative/complementare pentru simptomele menopauzei ar putea afecta functia tiroidiana

Multe femei care au simptome de menopauza mai usoare aleg sa evite administrarea terapiei de substitutie hormonala la menopauza. Pentru unele femei, acest tratament nu este bine tolerat sau poate fi nesigur din alte motive medicale. Aceste femei pot face tratamente alternative sau complementare, cum ar fi remediile pe baza de plante. 

Inainte de a incepe sa iei medicamente alternative, complementare sau „naturale”, trebuie sa ceri sfatul medicului tau ginecolog sau endocrinolog, in special cu privire la modul in care acestea ar putea afecta afectiunea tiroidiana. De exemplu, unele suplimente pentru menopauza contin cantitati mari de iod. 

Suplimentele de iod trebuie luate cu precautie de pacientele cu disfunctii tiroidiene

Prea mult iod poate interfera cu functia tiroidiana si poate agrava afectiunile tiroidiene existente. Prin urmare, nu ar trebui sa iei suplimente care contin doze mari de iod. De asemenea, algele marine brune nu ar trebui luate ca sursa de iod, continutul de iod este foarte variabil si poate duce la un aport excesiv de iod, ceea ce poate cauza probleme. 

La femeile fara boli tiroidiene, suplimentele standard, fara prescriptie medicala, care contin pana la 100% din doza zilnica recomandata de iod, sunt insa in regula. Sursele alimentare sanatoase neprocesate (oua, lapte, branza, peste etc.) care sunt in mod natural bogate in iod pot fi consumate in cantitati alimentare normale. 

Calciul trebuie administrat la distanta de 4 ore de Euthyrox

Femeile la menopauza cu hipotiroidism care iau suplimente de calciu trebuie sa se asigure ca au un interval de 4 ore de la administrarea dozei de tiroxina (Euthyrox). Suplimentele de calciu pot reduce absorbtia levotiroxinei cu aproape o treime atunci cand sunt administrate in acelasi timp.

Intrebari frecvente despre menopauza si bolile tiroidiene

Femeile cu hipotiroidism pot sa inceapa perimenopauza/menopauza mai devreme?

Hipotiroidismul tratat nu este legat in mod explicit cu menopauza precoce. Cu toate acestea, insuficienta ovariana prematura poate fi asociata cu tiroidita autoimuna (tiroidida Hashimoto). Deoarece aceasta poate aparea la 14-27% din femeile cu insuficienta ovariana prematura, se recomanda efectuarea screeningului cu TSH si testarea anticorpilor anti-peroxidaza tiroidiana (ATPO). 

Femeile cu hipertiroidism pot sa inceapa perimenopauza/menopauza mai devreme?

Hipertiroidismul nu determina in mod specific menopauza precoce. Hipertiroidismul necontrolat poate afecta si chiar opri menstruatiile la femeile fertile si poate accentua simptomele la femeile care se afla in perioada de tranzitie la menopauza. Odata ce hipertiroidismul este controlat, aceste efecte vor disparea. 

Daca mi se prescrie testosteron, acesta ar putea interfera cu medicatia pentru glanda tiroida?

Daca ti se prescrie testosteron pentru libido scazut si nivelul sanguin este normal, acest lucru nu ar trebui sa afecteze efectele medicamentelor tiroidiene. In schimb, dozele foarte mari de testosteron (utilizate ca steroizi anabolizanti, nu dozele de substitutie) pot afecta tratamentul. 

Cum imi pot da seama daca simptomele mele au legatura cu afectiunea tiroidiana sau cu menopauza?

Nu este usor. Medicul ar trebui sa se asigure ca markerii tiroidieni (TSH, FT4) sunt in limite normale. Daca simptomele persista si nu exista alte cauze evidente, menopauza este probabil cauza. Stilul de viata poate ajuta mult la ameliorarea simptomelor menopauzei, dar daca continui sa ai dificultati, discuta cu medicul despre optiunile de tratament (terapia de substitutie hormonala la menopauza). 

Poate o afectiune tiroidiana sa agraveze simptomele menopauzei?

Da, se poate, deoarece hormonii tiroidieni controleaza metabolismul (felul in care functioneaza celulele din corp). Prin urmare, daca exista o disfunctie tiroidiana si metabolismul este fie prea ridicat, fie prea scazut, fie se schimba rapid, acest lucru poate avea un impact diferit asupra simptomelor menopauzei. Totusi, atat timp cat afectiunea tiroidiana este tratata optim si este stabila, ar trebui sa existe un efect minim asupra simptomelor menopauzei. 

In cazul femeilor fara afectiuni tiroidiene cunoscute care prezinta simptome asemanatoare menopauzei ar trebui verificata si functia tiroidiana? 

Daca ai simptome tipice de menopauza dupa varsta de 45 de ani, de obicei, nu sunt necesare analizele pentru functia glandei tiroide. Daca ai simptome severe sau daca ai orice semne de alarma identificate de medic, cum ar fi cresterea sau pierderea inexplicabila in greutate sau palpitatii, printre alte simptome, atunci medicul va recomanda analize tiroidiene.

Este sigur sa iau suplimente pentru menopauza daca am o afectiune tiroidiana preexistenta ?

Este important sa iei tratamentul de substitutie tiroidiana pe stomacul gol. Poti lua alte suplimente, dar nu ar trebui sa iei suplimente care contin calciu in decurs de 4 ore de la administrarea medicamentelor pentru tiroida. De asemenea, ar trebui sa astepti intotdeauna cel putin 30 de minute dupa ce ai luat comprimatul de Euthyrox inainte de a consuma alimente, lapte, ceai sau cafea.

Surse:

• www.emas-online.org
• www.evernow.com
• www.btf-thyroid.org
• www.irishheart.ie
• www.www.bhf.org.uk