Medicina nucleara: ce este, indicatii, tipuri de investigatii, beneficii

Materialul radioactiv (radioizotop) este combinat cu o molecula purtatoare si este denumit radiofarmaceutic sau radiotrasor. Odata administrat la nivelul corpului (cel mai frecvent pe cale intravenoasa), radiotrasorul se acumuleaza in zona supusa examinarii, unde emite energie. Camere speciale detecteaza aceasta energie si, cu ajutorul unui computer, se creeaza imagini care detaliaza modul in care functioneaza organele si tesuturile.

Spre deosebire de tehnicile radiologice (radiografia, computer tomografia - CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), care se concentreaza pe analiza caracteristicilor structurale (forma, dimensiune), oferind un diagnostic anatomic, investigatiile de medicina nucleara sunt tehnici imagistice functionale. Deoarece modificarile functionale apar mai rapid decat cele anatomice, medicina nucleara ofera informatii unice, care adesea nu pot fi obtinute folosind celelalte metode imagistice.

Medicii folosesc testele de medicina nucleara pentru a diagnostica si trata diverse boli. Medicina nucleara este valoroasa pentru diagnosticul bolilor in stadii incipiente, observarea in dinamica a evolutiei si monitorizarea raspunsului la tratament. Acestea includ boli oncologice (cancere), cardiace, endocrine, renale, pulmonare, gastrointestinale, neurologice, hematologice, ortopedice si patologia infectioasa.

Imagistica in medicina nucleara poate fi efectuata folosind tehnici diferite. Un exemplu este scintigrafia, unde radiatia captata creeaza imagini bidimensionale, in timp ce SPECT (tomografia computerizata cu emisie de foton unic) si PET (tomografia cu emisie de pozitroni) sunt tehnici avansate de medicina nucleara care genereaza imagini tridimensionale.

Combinarea acestor investigatii cu tomografia computerizata (CT) permite obtinerea unui diagnostic mai exact printr-o singura examinare (ca de exemplu, PET/CT). Prin informatiile pe care fiecare test le aduce, aceste examene sunt complementare, permitand evaluarea unei leziuni atat din punct de vedere functional (medicina nucleara, PET), cat si anatomic (CT).

Testele de medicina nucleara sunt investigatii neinvazive si nedureroase. Cantitatea de radiatii primita de pacient este la un nivel scazut, iar riscul de aparitie a reactiilor adverse este considerat a fi neglijabil.

Departamentul de Medicina Nucleara din cadrul Campusului Medical Pallady este dotat cu aparatura de ultima generatie de inalta performanta pentru investigatii de tip PET-CT si SPECT (pentru scintigrafie), care incorporeaza tehnologii moderne, cu protocoale de achizitie si reconstructie care contribuie la reducerea semnificativa a dozei de iradiere, in acelasi timp obtinandu-se imagini de inalta calitate. Progresul in tehnologia folosita este dublat de experienta importanta a echipei medicale de medicina nucleara.

Cum functioneaza medicina nucleara?

Medicina nucleara presupune introducerea unui material radioactiv (radioizotop) in organism care este cuplat cu o substanta farmaceutica neradioactiva purtatoare, specifica unui anumit proces metabolic si care se numeste radiofarmaceutic sau radiotrasor.

Ce tipuri de materiale radiofarmaceutice se folosesc?

Partea radioactiva este cel mai frecvent Technetiu 99m. Fluor-18 este un radioizotop utilizat in imagistica prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET).

Partea farmaceutica poate fi formata din cativa atomi sau dintr-o molecula complexa care ajuta la transportul partii radioactive in zona corpului studiata. In mare parte, alegerea partii farmaceutice determina unde va fi plasat radiofarmaceuticul in organism si ce sistem de organe va fi evaluat. De exemplu, technetiul 99m HDP (hidroxidifosfonat)  este utilizat pentru o scintigrafie osoasa, in timp ce technetiul 99m DTPA (dietilen-triaminA-pentaacetat) este folosit cand se efectueaza o scintigrafie renala.

Cantitatea de radiofarmaceutic utilizata este atent selectata de catre medicul de medicina nucleara pentru a se asigura ca pacientul este expus la cea mai mica cantitate de radiatii necesara pentru a obtine rezultate precise. Doza de radiatii ionizante primita de pacient se afla intr-un interval similar cu cea administrata cand se efectueaza o tomografie computerizata (CT).

Substantele radioactive sunt de obicei injectate intravenos, dar pot fi administrate si pe cale:

• Orala (inghitite)
• Inhalatorie
• Injectate direct subcutant
• Injectate intr-o articulatie

Corpul nu simte radiatiile ionizante si acestea nu te fac sa te „incalzesti” sau sa „stralucesti in intuneric”.

Cum se obtine imaginea intr-o investigatie de medicina nucleara?

Radiotrasorul se acumuleaza intr-un anumit organ sau se ataseaza de anumite celule din corp si interactioneaza la nivel celular cu unele componente celulare proteice sau glucidice, pentru a pune in evidenta metabolismul si viabilitatea celulelor si tesuturilor.

Imaginea se obtine prin detectia radiatiei emise de acest izotop la suprafata corpului de catre dispozitive de masurare deosebit de sensibile, cum ar fi o camera gamma, scanerul SPECT sau echipamentul PET.

Imaginile anormale sunt indicate de zone care absorb mai mult sau mai putin substanta radiofarmaceutica: 

• Zonele de intensitate mai mare denumite „puncte calde sau fierbinti” reprezinta concentratii mari de radiotrasor acolo unde exista un nivel ridicat de activitate chimica sau metabolica.
• Zonele mai putin intense sau „reci” indica o concentratie mai mica de material radioactiv si o activitate mai mica (in imagine, un nodul „rece” localizat in partea inferioara a lobului tiroidian stang evidentiat la scintigrafia tiroidiana).

Tehnici de medicina nucleara

Exista 2 tehnici de investigatii de medicina nucleara care difera intre ele prin tipul de material radioactiv folosit:

• Scintigrafia si tomografia computerizata cu emisie de foton unic, denumita simplu SPECT (din engleza, Single Photon Emission Computer Tomography) folosesc radionuclizi care emit radiatie gamma care este detectata cu ajutorul detectorului gamma camera.
• Tomografie cu emisie de pozitroni sau simplu PET (din engleza, Positron Emission Tomography) utilizeaza radionuclizi care se dezintegreaza cu emitere de pozitroni.

Fiecare din aceste tehnici de medicina nucleara - scintigrafia/SPECT sau PET - are indicatii precise, specifice organului sau procesului patologic studiat. Medicul de medicina nucleara va alege conform ghidurilor medicale in vigoare tipul de investigatie care aduce cele mai multe detalii relevante pentru afectiunea pacientului.

Investigatiile de medicina nucleara sunt folosite in principal in scop diagnostic pentru patologia oncologica, dar si pentru alte tipuri de afectiuni localizate in diverse organe si tesuturi, ca de exemplu inima, rinichi sau glanda tiroida.

Atunci cand medicina nucleara este folosita in scop terapeutic, principiul este asemanator cu cel pentru diagnostic. In acest caz, cantitatea de radiofarmaceutic administrata este mult mai mare. Radiofarmaceuticul folosit va ajunge in mod specific intr-un anumit tesut sau organ afectat si va emite o doza mare de radiatii intr-un parcurs foarte mic (de ordinul milimetrilor), astfel incat are loc distrugerea doar a celulelor afectate, cu efect minim asupra tesuturilor inconjuratoare.

Care sunt beneficiile medicinii nucleare?

Deoarece sunt capabile sa identifice activitatea moleculara in organism, investigatiile de medicina nucleara ofera informatii unice, adesea imposibil de obtinut prin utilizarea altor proceduri imagistice:

• Identifica boala in stadiul incipient, adesea inainte ca alte teste imagistice de diagnostic (CT sau IRM) sa poata detecta anomalii structurale. In mod special, investigatii SPECT si PET sunt utile in diagnosticul precoce al metastazelor la pacientii cu cancer.
• Pot diferentia intre o leziune activa vs. una inactiva, si in consecinta ofera informatii daca aceasta trebuie investigata suplimentar si tratata. De exemplu, limfoscintigrafia poate stabili daca ganglionul limfatic santinela (primul ganglion unde ajung celulele canceroase din tumora) este activ sau nu metabolic, ceea ce ajuta la decizia de excizare chirurgicala sau doar de supraveghere a bolii.  
• Permit monitorizarea raspunsului la tratament si evaluarea eficacitatii acestuia.
• Atunci cand se foloseste in scop terapeutic, terapia cu radionuclizi vizeaza celulele canceroase, limitand in acelasi timp expunerea la radiatii a tesutului sanatos din jur. De obicei, aceste tratamente sunt bine tolerate. 

Cum se diferentieaza medicina nucleara de alte investigatii imagistice?

Principala diferenta dintre investigatiile de diagnostic de medicina nucleara si alte metode imagistice este ca tehnicile de imagistica nucleara arata functia metabolica a tesutului sau organului investigat, in timp ce celelalte metode de imagistica, cum ar fi tomografia computerizata (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), arata anatomia (forma, dimensiunea, structura) organului sau leziunii respective.

Tehnicile de imagistica de medicina nucleara sunt, de asemenea, specifice organelor sau tesuturilor. In timp ce examinarea CT sau IRM poate fi folosita, de exemplu, pentru a vizualiza intreaga cavitate toracica sau abdominala (CT toracic sau IRM abdominal), metodele de imagistica nucleara sunt folosite pentru a vizualiza organe specifice, cum ar fi plamanii, inima, creierul sau glanda tiroida.

Testele de medicina nucleara pot fi, de asemenea, efectuate la nivelul intregului corp, daca agentul utilizat vizeaza receptori sau functii celulare specifice. Exemple ale acestor tehnici includ scanarea PET pentru diagnosticarea precoce a metastazelor in cazul unui pacient cu cancer sau scintigrafia intregului sistem osos pentru identificarea metastazelor osoase.

Un alt mod in care medicina nucleara se deosebeste de examinarile radiologice (cu raze X) este modul in care se formeaza imaginile. In timpul unei radiografii sau tomografii computerizate (CT), corpul este pozitionat intre aparatul de raze X (sursa fasciculului de raze X) si detectorul de raze X. Corpul opreste o parte din razele X, iar pacientul nu devine radioactiv de la razele X.

In studiile de medicina nucleara, preparatul radiofarmaceutic este administrat in interiorul corpului pacientului. Astfel, pacientul, precum si sistemul de organe sau partea studiata, devin radioactive pentru o perioada scurta de timp. Aceasta radiatie ionizanta este emisa sau eliberata din organism si poate fi detectata si masurata din afara corpului cu ajutorul unei camere gamma pentru scintigrafie/ SPECT sau echipament PET.

Toate fiintele vii contin anumiti radioizotopi (cum ar fi carbon-14 si potasiu-40). O investigatie de medicina nucleara va face ca persoana sa devina „mai radioactiva decat in mod normal” pentru o perioada scurta de timp – cel mai adesea cateva ore.

Medicina nucleara si investigatiile cu raze X (CT) sunt adesea complementare, oferind informatii diferite care combinate permit un diagnostic mai cert. Modern, de exemplu, echipamente de inalta performanta asociaza trhnica PET de medicina nucleara cu tomografia computerizata (PET-CT), ceea ce permite localizarea si descrierea anatomica precisa a leziunilor identificate. 

Cand este indicata medicina nucleara? 

Tehnicile de medicina nucleara sunt folosite in principal in scop diagnostic pentru bolile oncologice (cancere), dar si pentru alte afectiuni, fiind de asemenea utile pentru monitorizarea evolutiei si a raspunsului acestora la tratament. 

In scop diagnostic

Cateva exemplificari ale utilitatii investigatiilor de medicina nucleara in scop diagnostic sunt:

Cancer

• Evaluarea raspandirii cancerului in corp (depistarea metastazelor si stadializarea cancerului)
• Identificarea ganglionului limfatic santinela, primul ganglion limfatic unde au ajuns celulele canceroase (limfoscintigrafie)
• Planificarea tratamentului si evaluarea raspunsului la terapie
• Identificarea recidivei

Oase

• Diagnosticul precoce al metastazelor osoase la pacientii cu cancere (ca de exemplu, cancer mamar, de prostata, pulmonar, renal etc.)
• Diagnosticul tumorilor benigne sau maligne osoase
• Identificarea unor fracturi care nu sunt vizibile la investigatiile radiologice (fracturi de stres, fractura de sold)
• Evaluarea protezelor articulare
• Detectarea unei infectii osoase (osteomielita), boli inflamatorii (sacroileita) sau alte afectiuni, cum ar fi boala Paget

Rinichi

• Analiza fluxului sanguin si a functiei rinichilor
• Diagnosticarea HTA de cauza renala (hipertensiunea reno-vasculara)
• Identificarea unui blocaj la nivelul tractului urinar
• Evaluarea fluxului anormal de urina (reflux)
• Evaluarea functionarii transplantului renal

Tiroida si glandele paratiroide

• Masurarea functiei glandei tiroide
• Localizarea si analiza nodulilor tiroidieni
• Identificarea preoperatorie a adenoamelor paratiroidiene

Inima

• Diagnosticarea bolii arteriale coronariene si evaluarea amplorii stenozei coronariene
• Evaluarea afectarii muschiului inimii in urma unui infarct miocardic acut
• Identificarea zonelor miocardice care pot beneficia de tratament de revascularizare miocardica, de exemplu angioplastie sau interventie chirurgicala de bypass coronarian
• Aprecierea rezultatului procedurilor de revascularizare
• Examinarea functiei inimii (fractia de ejectie)
• Evaluarea functionarii transplantului de inima

Plamani

• Diagnosticarea trombembolismului pulmonar (scintigrafie de ventilatie/perfuzie), in special la femeile insarcinate
• Masurarea preoperatorie a functiei ventilatorii
• Evaluarea functionarii transplantului pulmonar

Sistem nervos central

• Evaluarea fluxului sanguin la nivelul creierului
• Identificarea focarelor de epilepsie
• Diagnosticul precoce al bolii Alzheimer si bolii Parkinson
• Diagnosticul tumorilor cerebrale

Alte organe si sisteme

• Diagnosticarea obstructiei cailor biliare de catre un calcul biliar, o tumora sau alte cauze
• Evaluarea golirii gastrice
• Identificarea unor surse de sangerare gastrointestinala
• Evaluarea fluxului limfatic la pacientii cu limfedem
• Investigarea unei stari febrile inexplicabile
• Identificarea unor focare infectioase

In scop terapeutic

Medicii pot folosi medicina nucleara pentru a administra cantitati mici de materiale radioactive in zone specifice ale corpului.

Exemple de cancere si afectiuni care pot fi tratate prin tehnici de medicina nucleara sunt:

• Cancer tiroidian si hipertiroidism
• Limfom non-Hodgkin cu celule B, cancer hepatic si boala metastatica cu predominanta hepatica
• Tumori neuroendocrine, ca de exemplu, paraganglioame si feocromocitoame
• Tumori neuroendocrine avansate care afecteaza tractul digestiv (GEP-NET)
• Metastaze tumorale osoase dureroase 

Ce sunt scintigrafia si tomografia computerizata cu emisie de foton unic (SPECT)?

Scintigrafia este un tip de investigatie de medicina nucleara care permite masurarea si reprezentarea imagistica a substantelor radioactiv marcate (radiofarmaceutice) in organism cu ajutorul unei camere gamma, pentru a evalua functia organelor. Imaginile obtinute sunt bidimensionale (imagini planare), iar metoda este numita scintigrafie.

SPECT (tomografie computerizata cu emisie de foton unic)

Prin rotirea camerelor gamma pe un arc de 360 de grade in jurul pacientului, se pot obtine imagini transversale care cu ajutorului unui computer pot fi reconstruite tridimensional (3D).

Aceasta metoda poarta numele de tomoscintigrafie sau tomografie computerizata cu emisie de foton unic, mai frecvent folosindu-se abrevierea din limba engleza SPECT – Single Photon Emission Computer Tomography.

Avantajul major al SPECT comparativ cu scintigrafia conventionala este legat de imbunatatirea contrastului si obtinerea unor date suplimentare cu posibilitatea vizualizarii pe sectiuni a leziunii de investigat.

Indicatiile scintigrafiei/SPECT

Cu ajutorul scintigrafiei si a investigatiei SPECT pot fi evaluate functiile metabolice ale aproape tuturor organelor. Scintigrafia permite obtinerea de imagini ale unui organ specific (de exemplu, scintigrafia tiroidiana), imagini ale intregului corp (de exemplu, scintigrafia sistemului osos) sau imagini seriate (de exemplu, scintigrafia renala dinamica).

De asemenea, exista radiotrasori folositi pentru a diagnostica si urmari progresia bolii arteriale coronariene, boli ale vezicii urinare sau sangerarile intestinale. Recent, in lume au devenit disponibili agenti SPECT care pot ajuta la diagnosticarea bolii Parkinson la nivelul creierului si a diferentia aceasta boala de alte tulburari motorii sau demente.

Exemple de scintigrafii sunt:

• Scintigrafia sistemului osos
• Scintigrafia tiroidiana
• Scintigrafia renala
• Limfoscintigrafia (identificarea ganglionului limfatic santinela, primul ganglion limfatic unde pot ajunge celulele canceroase pornind din tumora) 

Ce este tomografia cu emisie de pozitroni (PET)?

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este o metoda moderna de diagnostic de medicina nucleara care permite detectarea precoce a leziunilor cu activitate metabolic crescuta.

Frecvent, se foloseste abrevierea PET a denumirii in engleza Positron Emission Tomography.

PET poate detecta activitatea metabolica atipica inainte ca boala sa poata fi identificata cu ajutorul altor teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM).

Principala diferenta dintre scanarile SPECT si PET este tipul de radiotrasor folosit. In timp ce scanarile SPECT masoara razele gamma emise de radiotrasor, dezintegrarea radiotrasorilor utilizati in scanarile PET produce particule mici numite pozitroni. 
Un echipament hibrid care produce atat scanari PET, cat si CT ale acelorasi regiuni ale corpului intr-o singura examinare (PET/CT) a devenit principala metoda imagistica pentru stadializarea majoritatii cancerelor la nivel mondial.

Scopul principal al PET/CT este de a evalua pacientii cu cancer, investigatia avand un rol important in:

• Diagnosticul cancerului
• Depistarea precoce a metastazelor (stadializare)
• Evaluarea eficacitatii tratamentului
• Identificarea recidivei tumorii

In prezent, in lume sunt utilizati mai multi radionuclizi emitatori de pozitroni. In ultimii 15 ani, moleculele de glucoza radiomarcate usor modificate (deoxiglucoza marcata cu fluor F-18 sau 18F-FDG) s-au dovedit a fi cel mai bun trasor disponibil pentru detectarea cancerului si a raspandirii metastatice a acestuia in organism. 
Celulele canceroase fiind active din punct de vedere metabolic au nevoie de mai multa energie decat celulele normale. Drept urmare, absorb mai multa glucoza. Radiotrasorul FDG (fluorodeoxiglucoza) este un compus similar cu glucoza. Celula maligna va consuma glucoza radiomarcata in cantitate mare, iar energia emisa va fi detectata de dispozitivul PET cu obtinerea de imagini care evidentiaza locatia radiotrasorului in corp.

Desi intr-un numar mai restrans, unele afectiuni neurologice si cardiologice pot beneficia, de asemenea, de investigatia PET:

• Cartografierea functiei normale a inimii si creierului.
• Determinarea efectelor unui infarct de miocad acut asupra muschiului inimii.
• Identificarea zonelor din miocard care ar beneficia de terapie de revascularizare, ca de exemplu, angioplastie sau intervenție chirurgicală de bypass coronarian  (in combinatie cu scintigrafia de perfuzie miocardica).
• Evaluarea afectiunilor cerebrale, cum ar fi tumorile, tulburările de memorie (demente), convulsiile si alte afectiuni ale sistemului nervos central.

Cum se efectueaza investigatiile de medicina nucleara?

Investigatiile de medicina nucleara sunt efectuate de tehnicianul de medicina nucleara. In timpul scanarii, tehnicianul va sta intr-o camera alaturata. Poti comunica cu acesta prin interfon.

Pasii specifici variaza in functie de tipul de test realizat; cu toate acestea, pasii generali sunt urmatorii:

Tehnicianul sau o asistenta medicala va introduce intr-o vena de la nivelul bratului materialul radioactiv. Alteori, acesta poate fi administrat prin inhalare sau pe gura (inghitit). Radiotrasorul este astfel conceput incat sa tinteasca anumite tipuri de tesuturi din corp.

Uneori scanarea se va efectua la scurt timp dupa injectare, alteori va trebui sa astepti o perioada, de obicei 2-4 ore, pentru ca radiotrasorul sa circule prin corp si sa se lege de organul sau leziunea de investigat. In acest timp, ti se va cere sa bei 4 pana la 6 pahare cu apa pentru a elimina din corp orice radiotrasor care nu a fost captat.  

Aparatul de medicina nucleara in sine nu emite nicio radiatie. Are detectoare de radiatii incapsulate si atasate la un suport rotund, in forma de „gogoasa” care detecteaza si capteaza energia emisa de radiotrasor.

Cand incepe inregistrarea, detectorii aparatului de scintigrafie vor capta radiatia emisa de materialul radioactiv si cu ajutorul unui computer se vor genera o serie de imagini.

Vei sta intins pe masa echipamentului care gliseaza in interiorul aparatului. Camera poate ramane intr-o singura pozitie sau se poate roti 360 de grade in jurul corpului tau. In tot acest timp este important sa ramai nemiscat.

Durata scanarii efective ese variabila in functie de tipul de investigatie, insa in general este de aproximativ 20-40 minute.
Cum se efectueaza investigatiile de medicina nucleara?
Investigatiile de medicina nucleara sunt efectuate de tehnicianul de medicina nucleara. In timpul scanarii, tehnicianul va sta intr-o camera alaturata. Poti comunica cu acesta prin interfon.

Pasii specifici variaza in functie de tipul de test realizat; cu toate acestea, pasii generali sunt urmatorii:

Tehnicianul sau o asistenta medicala va introduce intr-o vena de la nivelul bratului materialul radioactiv. Alteori, acesta poate fi administrat prin inhalare sau pe gura (inghitit). Radiotrasorul este astfel conceput incat sa tinteasca anumite tipuri de tesuturi din corp.

Uneori scanarea se va efectua la scurt timp dupa injectare, alteori va trebui sa astepti o perioada, de obicei 2-4 ore, pentru ca radiotrasorul sa circule prin corp si sa se lege de organul sau leziunea de investigat. In acest timp, ti se va cere sa bei 4 pana la 6 pahare cu apa pentru a elimina din corp orice radiotrasor care nu a fost captat.  

Aparatul de medicina nucleara in sine nu emite nicio radiatie. Are detectoare de radiatii incapsulate si atasate la un suport rotund, in forma de „gogoasa” care detecteaza si capteaza energia emisa de radiotrasor.

Cand incepe inregistrarea, detectorii aparatului de scintigrafie vor capta radiatia emisa de materialul radioactiv si cu ajutorul unui computer se vor genera o serie de imagini.

Vei sta intins pe masa echipamentului care gliseaza in interiorul aparatului. Camera poate ramane intr-o singura pozitie sau se poate roti 360 de grade in jurul corpului tau. In tot acest timp este important sa ramai nemiscat.

Durata scanarii efective ese variabila in functie de tipul de investigatie, insa in general este de aproximativ 20-40 minute.

Exista riscuri?

Efectuarea unei investigatii de medicina nucleara presupune riscuri minime.

Expunerea la radiatii

Investigatiile de medicina nucleara utilizeaza doar o doza mica de radiotrasor acceptabila pentru testele de diagnostic: 

• Medicul de medicina nucleara va folosi cea mai mica cantitate de radiatii pentru a obtine rezultate care sunt in acelasi timp precise. Beneficiile potentiale ale unui astfel de test depasesc riscul foarte scazut datorat radiatiilor.
• Doza totala de radiatii a majoritatii radiofarmaceuticelor folosite pentru testele de medicina nucleara de diagnostic nu este mai mare decat cea la care este expus un pacient in timpul investigatiilor CT (tomografie computerizata).
• Majoritatea radioizotopilor utilizati in medicina nucleara au un timp de injumatatire care se masoara in ore, astfel incat dupa 1-2 zile nu mai exista radioactivitate in corp. Timpul de injumatatire (T ½) este timpul necesar pentru ca jumatate din atomii radioactivi sa se dezintegreze sau sa isi schimbe starea energetica.
• Medicii efectueaza investigatii de medicina nucleara de peste 6 decenii. Nu se cunosc efecte adverse pe termen lung in urma expunerii la astfel de doze mici de material radioactiv.

Reactii alergice 

• Reactiile alergice la radiotrasori sunt extrem de rare si, de obicei, minore.
• Totusi, este important sa informezi intotdeauna medicul de medicina nucleara despre orice alergii pe care le ai. Descrie orice probleme pe care le-ai avut in timpul investigatiilor anterioare de medicina nucleara.

Disconfort sau durere minima

• In sine, scanarea investigatiilor de medicina nucleara nu este dureroasa.
• Insa injectarea intravenoasa a materialului radioactiv poate provoca disconfort sau durere usoara (asemanatoare cu cea pe care o simti cand ti se recolteaza sange pentru analize). Acestea ar trebui sa dispara rapid.
• De asemenea, poti avea un disconfort deoarece trebuie sa stai nemiscat in timpul scanarii, care poate dura 30-40 minute.

Femei gravide sau care alapteaza

• Femeile ar trebui sa informeze intotdeauna medicul si tehnicianul de medicina nucleara daca exista vreo posibilitate de a fi insarcinate sau daca alapteaza.
• In general, investigatiile de medicina nucleara, ca si in cazul altor teste imagistice care implica radiatii ionizante, sunt evitate in sarcina. Atunci cand sunt necesare, se efectueaza de obicei dupa discutia cu specialistul in medicina nucleara. De regula, se efectueaza pentru a elimina un trombembolism pulmonar (TEP), un cheag de sange in arterele pulmonare. Doza de radiatii si riscurile asociate unei scintigrafii pulmonare pentru pacienta si fat sunt mici in comparatie cu riscul de a nu diagnostica TEP.
• Radiotrasorul poate fi transmis copilului prin laptele matern.
• Femeile care alapteaza vor trebui sa foloseasca lapte praf sau laptele matern muls inaintea investigatiei, timp de 1-2 zile dupa scintigrafie, pana cand radiotrasorul va fi eliminat din organism.
• De asemenea, este important sa evite contactul strans si prelungit cu sugarul sau copiii mici (< 5 ani) timp de 24 ore. De exemplu, copilul poate fi atins sau sarutat, dar daca este disponibila o alta persoana care sa-l consoleze, atunci acest lucru ar fi de preferat. Se recomanda o distanta de 2 metri intre copil si persoana care a primit preparatul radiofarmaceutic.

Medicina nucleara pentru tratament

• Atunci cand se efectueaza in scop terapeutic, medicul va evalua intotdeauna beneficiile tratamentului de medicina nucleara in raport cu orice riscuri. Medicul iti va explica aceste riscuri inainte de tratament si iti va oferi posibilitatea de a pune intrebari.
• Spre deosebire de radioterapie, unde se aplica un fascicul de radiatii extern care poate deteriora tesutul sanatos din aproprierea tumorii, in medicina nucleara, agentul radiofarmaceutic este administrat pacientului intern (frecvent intravenos). Aceste radiatii tintite calatoresc doar pe o distanta scurta, reducand la minim deteriorarea tesuturilor sanatoase vecine.
• Dispozitivele de securitate pentru detectarea radiatiilor din aeroporturi pot fi sensibile la nivelurile de radiatii prezente la nivelul corpului pacientilor care au facut recent terapie cu radionuclizi.

Care sunt limitele investigatiilor de medica nucleara?

Investigatiile de medicina nucleara pot fi consumatoare de timp. Poate dura cateva ore pentru ca radiotrasorul sa se acumuleze in zona de interes, astfel incat durata totala de efectuare a investigatiei este mai lunga (de aproximativ 2-4 ore) decat in cazul altor teste imagistice. Totusi, echipamentele moderne pot scurta substantial durata metodei.

Rezolutia imaginilor de medicina nucleara poate sa nu fie la fel de mare ca cea a testelor de tip CT sau IRM. Cu toate acestea, scanarile de medicina nucleara sunt mai sensibile pentru o varietate de indicatii. Informatiile functionale pe care le ofera sunt adesea imposibil de obtinut folosind alte tehnici de imagistica.

Modern, se folosesc echipamente performante care permit combinarea in acelasi timp a investigatiilor de tip medicina nucleara cu tomografia computerizata (ca de exemplu, PET/CT). Se obtin astfel imagini net superioare (imagini de fuziune) care suprapun informatiile despre „functia” leziunii de interes cu informatiile „anatomice” despre forma, dimensiunea si structura acesteia. 

Intrebari frecvente despre investigatiile de medicina nucleara

Voi fi radioactiv dupa o investigatie de medicina nucleara?

Da, vei fi radioactiv dupa o investigatie de medicina nucleara. Insa se folosesc cantitati mici de radiotrasori, astfel incat vei fi radioactiv doar cateva ore. Se recomanda sa eviti contactul apropriat (< 2 m) cu alte persoane, si in special cu femeile insarcinate si copiii mici (< 5 ani), timp de 24 de ore dupa investigatie.

Pot sta in preajma femeilor insarcinate sau a copiilor?

Aproape toata radiatia va disparea din corpul tau in 24 de ore dupa scanare. Se recomanda sa eviti petrecerea unui timp indelungat in imediata apropiere a femeilor insarcinate si a copiilor mici, cum ar fi dormitul peste noapte langa ei. Altfel, iti poti desfasura activitatile zilnice obisnuite in aceeasi casa cu acestia.

Exista efecte secundare ale investigatiilor de medicina nucleara?

Foarte putini oameni au reactii adverse in urma unui examen de medicina nucleara. Reactiile alergice sunt extrem de rare si sunt de obicei usoare, trec rapid si necesita putin sau deloc tratament medical. Chiar si asa, informeaza medicul de medicina nucleara si tehnicianul despre orice alergii sau alte probleme pe care le-ai avut in timpul unei examinari anterioare.

Radiotrasorii administrati nu sunt coloranti si nu provoaca reactii asa cum pot sa apara la substantele de contrast folosite la alte teste imagistice. Nu ar trebui sa te simti diferit dupa administrarea materialului radioactiv.

Investigatiile de medicina nucleara sunt sigure?

Da, investigatiile de medicina nucleara sunt sigure. Medicul de medicina nucleara selecteaza cu atentie radiotrasorul si doza de radiatii pentru a asigura o expunere minima la radiatii si o precizie maxima a investigatiei.

La ce cantitate de radiatii voi fi expus?

O examinare de medicina nucleara te expune la niveluri scazute de radiatii pentru o perioada scurta de timp. Esti expus la aproximativ aceeasi cantitate de radiatii ca si in cazul unei investigatii CT (tomografie computerizata).

Este important sa te hidratezi bine (2-3 litri) atat inainte, cat si timp de 24 de ore dupa orice investigatie la care au fost folosite radiofarmaceutice pentru a reduce expunerea la radiatii. Nu ar trebui sa fie o problema sa folosesti toaleta in mod normal in comun.

Investigatiile de medicina nucleara sunt dureroase?

Testele de medicina nucleara sunt nedureroase in sine. Un disconfort sau o durere usoara poate aparea in momentul injectarii intravenoase (in vena) a materialului radioactiv. Este similar cu ceea ce simti la recoltarea de sange pentru analize.

Injectiile subcutanate efectuate pentru limfoscintigrafie provoaca durere locala timp de cateva secunde.

De asemenea, este posibil sa simti un anumit disconfort din cauza faptului ca trebuie sa ramai nemiscat sau sa stai intr-o singura pozitie, mai ales daca suferi de dureri (trebuie sa ramai nemiscat in timp ce se face inregistrarea astfel incat imaginile sa fie clare). Daca nu iti plac spatiile inchise (claustrofobie), spune-i medicului sau tehnicianului inainte de inceperea testarii. Ti se poate prescrie un anxiolitic pe care sa-l iei inainte de procedura.

Pot calatori dupa efectuarea unei investigatii de medicina nucleara?

Poti calatori dupa efectuarea unei investigatii de medicina nucleara. In functie de tipul de scanare efectuata, este posibil sa persiste pentru cateva ore o cantitate mica de radiatii in corpul tau care poate declansa detectoarele foarte sensibile din aeroporturi, porturi de feribot si gari. Daca planuiesti sa calatoresti si nu poti amana plecarea, spune-i medicului de medicina nucleara, astfel incat sa iti elibereze o adeverinta care sa specifice investigatia efectuata si cat timp detectoarele sensibile pot identifia radiatiile emise din corpul tau.

Cand primesc rezultatul?

Atunci cand faci o investigatie de medicina nucleara in cadrul Departamentului de Medicina Nucleara din Campusul Medical Pallady, medicii nostri iti vor elibera rezultatul rapid, in 24-48 de ore, un aspect important mai ales in cazul pacientilor oncologici. De asemenea, programarea pe care ti-o oferim este intr-un timp scurt din momentul solicitarii. 

Consultant: Dr. Irina Strugari, medic specialist medicina nucleara, Centru de Medicina Nucleara, Campus Medical Pallady

Surse de informatie:

• www.radiopaedia.org
• www.radiologyinfo.org
• www.news-medical.net
• www.insideradiology.com.au
• www.radiology-center.com
• www.mountsinai.org
• www.nibib.nih.gov