Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Diastaza abdominală: poate fi corectată prin exerciții fizice sau este nevoie de operație?

Articol de Mirabela Gatila Medical Content Writer
Multe femei observă la o anumită perioadă de la naștere sau după ce au pierdut considerabil din greutate că abdomenul a rămas moale, proeminent sau bombat. Deseori, problema nu dispare nici prin dieta și nici prin sport, oricât de riguros ar fi integrate în activitățile de zi cu zi. Asta pentru că, de foarte multe ori, la mijloc nu este vorba despre „grăsime încăpățânată”, ci despre o afecțiune musculară numită diastază abdominală.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

În ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre diastaza abdominală, în special în rândul mamelor, dar nu numai. Iar când vine vorba de tratamentul cel mai potrivit, observăm că există două tabere: cei care promit că abdomenul se reface complet doar cu exerciții speciale și cei convinși că singura scăpare reală este bisturiul. Adevărul nu aparține extremelor, iar tratamentul depinde întotdeauna de anatomia fiecărui corp în parte, după cum ne-a explicat dr. Decebal Fodor, medic specialist în chirurgie generală la Spitalul Regina Maria din Brașov, doctor în științe medicale, cu peste 16 ani de experiență în chirurgie robotică și laparoscopică avansată.

fodor

De ce apare diastaza abdominală?

Pentru a înțelege cât mai bine cauzele diastazei abdominale, cât și soluțiile terapeutice, trebuie să ne uităm cu atenție la arhitectura abdomenului și, în special, la cei doi mușchi verticali, paraleli - cunoscuți ca fiind „pachețelele” de pe abdomen. Acești mușchi sunt uniți pe mijloc de o bandă fibroasă de țesut, numită linia albă. În timpul sarcinii sau în urma unei presiuni interne constante, această bandă se întinde ca un elastic. În mod normal, după naștere, se retrage treptat, permițând celor două jumătăți musculare să se apropie la loc. Însă, un elastic întins dincolo de limita lui sau forțat repetat pe parcursul mai multor sarcini, își pierde proprietatea de a reveni la forma inițială. Când se întâmplă asta, banda rămâne alungită și lipsită de tonus, iar mușchii rămân depărtați, formând diastaza abdominală.

Afecțiunea se întâlnește la aproximativ 6 din 10 femei după naștere, iar o distanță mai mare de circa doi centimetri între mușchii abdominali este considerată, în general, diastază. Vorbim de o problemă a țesutului conjunctiv, nu una de slăbiciune musculară.

„Sarcina este, fără îndoială, cea mai frecventă cauză a diastazei abdominale. Pe măsură ce fătul crește uterul pune o presiune tot mai mare pe peretele abdominal, iar schimbările hormonale din timpul sarcinii înmoaie țesuturile conjunctive pentru a permite corpului să se extindă, făcându-le mult mai vulnerabile la întindere”, explică medicul chirurg, adăugând că diastaza abdominală poate apărea inclusiv la bărbați, în mod special la cei care ridică greutăți mari la sală sau la locul de muncă, bărbații mai în vârstă ori cei care au trecut prin fluctuații majore de greutate.

Printre factorii declanșatori ai diastazei abdominale se numără și:

  • Ridicarea de greutăți cu o postură incorectă, repetată de-a lungul anilor;
  • Creșterea rapidă în greutate sau obezitatea;
  • Mișcările repetitive care pun o presiune constantă pe peretele abdominal;
  • Procesul natural de îmbătrânire, odată cu scăderea elasticității țesuturilor;
  • Predispoziția genetică - influențează rezistența și structura colagenului.

Trebuie să precizăm clar că diastaza nu este o hernie. Țesutul este doar alungit și subțiat, nu rupt complet, deci organele interne rămân pe loc. Cu toate acestea, îndepărtarea mușchilor abdominali poate aduce dureri de spate, o postură modificată și o senzație permanentă de instabilitate la efort.

„Le spun de fiecare dată pacienților mei că diastaza este o problemă de geometrie și susținere musculară, nu o ruptură a peretelui abdominal, așa cum vedem în cazul herniilor. Faptul că nu este o urgență medicală nu înseamnă că e un detaliu de ignorat. Înseamnă doar că necesită o privire atentă și un plan personalizat, nu soluții luate la întâmplare”, susține dr. Decebal Fodor.

Ce pot rezolva exercițiile și unde se oprește puterea lor?

Da, exercițiile fizice ajută enorm. Ele reprezintă, de fiecare dată, și prima opțiune terapeutică. Un program de kinetoterapie sau de exerciții bine ghidate pentru musculatura profundă poate trezi mușchii la viață, le redă tonusul, stabilizează coloana și poate estompa considerabil aspectul proeminent al abdomenului. Pentru diastazele ușoare sau moderate, kinetoterapia este adesea cea mai bună opțiune.

Însă, trebuie spus că exercițiile fizice au o limită mecanică clară și nu pot ajuta la „lipirea” țesutului înapoi. Odată ce banda fibroasă s-a întins mult peste limita de elasticitate, fibrele de colagen nu mai revin spontan la lungimea inițială, oricât de multe exerciții am face. De asemenea, exercițiile trebuie făcute la recomandarea unui kinetoterapeut, întrucât exercițiile nepotrivite sau executate sub presiune pot agrava separarea mușchilor.

„Văd adesea paciente care ajung la mine cu un sentiment profund de eșec: «Am mers la sală un an întreg și burta tot nu s-a retras». Le spun din start: nu ați greșit cu nimic. Pur și simplu, deschiderea a fost prea mare pentru ca mușchii să o poată apropia singuri”, explică medicul chirurg adăugând că atunci când vorbim de o diastază abdominală severă singura opțiune rămâne intervenția chirurgicală.

Chirurgia - recomandată defectelor mari

Când distanța dintre mușchii abdominali este semnificativă și nu se ameliorează prin kinetoterapie sau când pacienții își doresc o rezolvare definitivă, intervenția chirurgicală oferă rezultate excelente. În timpul operației, mușchii sunt readuși în poziția lor anatomică naturală, iar țesutul conjunctiv slăbit este consolidat. În plus, dacă există și hernii asociate, acestea pot fi rezolvate în siguranță în cadrul aceleiași proceduri. 

“Cea mai mare greșeală este să privim sala și chirurgia ca pe două tabere adverse. Ele nu se exclud, ci se completează. Exercițiile pot reduce într-o oarecare măsură distanța și pot îmbunătăți foarte mult forța, postura, continența și confortul zilnic. Însă vorbim de o micșorare a distanței de jumătate de centimetru. Dacă spațiul dintre mușchi este de trei degete, o jumătate de centimetru nu rezolvă problema”, avertizează dr. Decebal Fodor.

Concret, operația este recomandată în următoarele situații specifice:

  • Când distanța dintre mușchi este mare (în general peste 3–4 cm) și nu mai răspunde la recuperare funcțională;
  • Când diastaza este însoțită de o hernie ombilicală sau de linie mediană (o asociere foarte frecventă);
  • Când durerile de spate și instabilitatea trunchiului persistă în ciuda antrenamentelor;
  • Când aspectul abdomenului provoacă un disconfort emoțional real, zilnic, afectând calitatea vieții și stima de sine.

Ce presupune, de fapt, intervenția chirurgicală?

Corecția chirurgicală pentru diastaza abdominală se numește plicație. În timpul acestei proceduri, cei doi mușchi drepți abdominali sunt readuși pe linia mediană, iar fascia întinsă este cusută și strânsă la loc. De cele mai multe ori, această etapă face parte dintr-o abdominoplastie completă, deoarece pielea care a stat întinsă mult timp peste o diastază își pierde elasticitatea și are aproape întotdeauna nevoie să fie îndepărtată pentru un rezultat armonios.

Intervenția chirurgicală se poate realiza atât prin tehnici moderne, minim-invazive, cât și prin chirurgie clasică. Medicul chirurg va recomanda metoda care se potrivește cel mai bine anatomiei fiecărui pacient în parte:

  • Abord laparoscopic. Prin incizii foarte mici, plasate discret sub linia costumului de baie, chirurgul poate apropia mușchii cu cicatrici aproape insesizabile și cu o recuperare mult mai rapidă;
  • Chirurgie robotică. Tehnologia robotică de ultimă generație îi oferă medicului o precizie milimetrică pentru reconstrucția peretelui abdominal, tot prin câteva mici orificii;
  • Chirurgie deschisă (clasică). În cazul diastazelor severe, cu exces major de piele sau asociate cu hernii complexe, tehnica clasică rămâne adesea cea mai sigură și eficientă soluție pentru un rezultat complet.

„Chirurgia robotică ne ajută să refacem peretele abdominal cu o delicatețe și o siguranță extraordinare, mai ales atunci când trebuie să reparăm și o hernie concomitent. Însă, obiectivul nostru principal nu este doar un abdomen plat din profil, ci un trunchi puternic, funcțional, capabil să susțină din nou corpul fără durere”, conchide dr. Decebal Fodor.

Consultant: Dr. Decebal Fodor, medic specialist în chirurgie generală, doctor în științe medicale

Surse:

  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22346-diastasis-recti
  • https://columbiasurgery.org/news/what-rectus-diastasis-and-what-can-you-do-about-it
  • https://betterplasticsurgery.com/blog/diastasis-recti-repair-exercise-vs-tummy-tuck-north-jersey
  • https://www.theprivateclinic.co.uk/blog/diastasis-recti-repair-surgery-tummy-tuck-options/

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.