EDU.REGINAMARIA.RO

Obstructia canalului lacrimo-nazal

Articol de Dr. Diana Stoenescu Medic primar Oftalmologie

Obstructia canalului lacrimo-nazal este cea mai frecventa anomalie congenitala a cailor lacrimale, fiind un mic defect anatomic. Poate afecta unul sau ambii ochi.

In mod normal, dupa ce au curatat ochiul, lacrimile se scurg in nas, prin canalul lacrimo-nazal.

La 4 - 6% dintre nou-nascuti, capatul nazal al canalului este partial acoperit de o membrana. Aceasta impiedica scurgerea normala a lacrimilor si astfel, apararea antiinfectioasa a ochiului este scazuta, aparand conjunctivite purulente repetate.

Cum se manifesta obstructia canalului lacrimo-nazal?

De la nastere sau la scurt timp dupa aceea, apare o secretie oculara galbuie, mai mult sau mai putin abundenta. Dimineata, pot exista cojite pe pleoape sau copilul se trezeste cu ochiul «lipit». Ochiul nu este rosu. Dupa cateva zile, spontan sau cu tratament, secretia dispare, dar reapare la acelasi ochi. In perioadele fara secretie, ochiul afectat este mai lacrimos decat celalalt.

In cazul in care observati unul din semnele de mai sus la copilul dumneavoastra este important sa mergeti la un consult oftalmologic cat mai repede, in primul rand pentru a inlatura posibilitatea existentei unei patologii mult mai grave (glaucomul congenital se poate manifesta doar prin lacrimare abundenta) si in al doilea rand, pentru a primi sfaturile necesare in vederea tratamentului.                                                                                        

In 80% din cazuri, afectiunea se rezolva pana la virsta de 1 an, spontan sau prin masajul sacului si canalului lacrimal.

Cum se face masajul cailor lacrimale?

Ca urmare a masajului, prin presiunea exercitata la nivelul canalului lacrimo-nazal  se imping secretiile si se forteaza ruperea membranei de la nivelul nasului.

Initial se spala ochiul cu ser fiziologic si se sterge cu un pansament steril. Se efectueaza apoi masajul sacului si canalului lacrimal:  

  • Se apasa cu degetul aratator, pornind de la nivelul unghiului intern al ochiului, de la radacina nasului, catre jumatatea nasului
  • Miscarea se repeta de mai multe ori
  • Manevra se va efectua de 3 ori/zi, cel putin 4 saptamani
  • Este bine sa se efectueze inainte de mese

Picaturile cu antibiotic sunt necesare doar in cazul in care ochiul este rosu. In aceasta afectiune, unguentele oftalmice pot contribui si ele la astuparea cailor de curgere a lacrimilor.

Cand este nevoie de tratament chirurgical?

Daca obstructia nu dispare in 4-8 saptamani, se trece la tratamentul chirurgical.

Tratamentul chirurgical se recomanda inainte de varsta de 1 an, in general, la varsta de 5-6 luni:

  • initial, copilul trebuie examinat de medicul pediatru care va emite, daca bebelusul este sanatos, un aviz anestezic (“sanatos clinic”)
  • inainte de interventie, copilul nu va manca
  • interventia nu necesita internarea copilului
  • se face anestezie generala, de foarte scurta durata (de ordinul minutelor)
  • se patrunde cu sonda de cai lacrimale pana la nivelul obstacolului si se rupe membrana
  • se fac spalaturi ale caii lacrimale cu solutii cu antibiotice
  • dupa interventie, acasa, se continua cateva zile administrarea de picaturi cu antibiotic si cortizon

Daca tratamentul chirurgical intarzie, perforarea membranei este din ce in ce mai dificila (aceasta ingrosandu-se pe masura ce trece timpul) si se poate solda cu insucces la prima sau chiar a doua tentativa, fiind necesara repetarea acesteia.

In situatia obstructiilor de canal nerezolvate dupa varsta de un an sau care au recidivat, este necesara implantarea unui tub siliconic pentru o perioada cuprinsa intre 2-6 luni care va permite permeabilizarea definitiva a canalului si remisiunea tuturor fenomenelor.

TextDr. Diana Stoenescu, Medic Primar Oftalmolog, Doctor in Stiinte Medicale