Ecografia de șold la nou-născuți, bebeluși și sugari: ghid complet pentru părinți

Acest articol vine cu clarificări despre ce presupune această investigație, de ce este importantă și cum te poți pregăti, astfel încât să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea bebelușului tău.

Ce trebuie să știi acum despre ecografia de șold:

• Este o procedură neinvazivă, fără radiații și complet nedureroasă pentru bebeluș, fiind considerată standardul de aur pentru screening.
• Scop principal: Depistarea precoce a displaziei de dezvoltare a șoldului (DDS), o afecțiune în care articulația șoldului nu este formată corect.
• O ecografie efectuată la timp poate preveni intervenții chirurgicale complexe și poate asigura o dezvoltare normală a mersului.
• Perioada optimă: Se recomandă efectuarea ecografiei în primele 4-6 săptămâni de viață, pentru a permite o intervenție rapidă și eficientă dacă este necesar.

Curprins

• Ce este ecografia de șold?
• Ce este displazia de dezvoltare a șoldului?
• Rolul: de ce este esențială ecografia?
• Când se face ecografia de șold?
• Pregătirea bebelușului pentru ecografie
• Cum se desfășoară ecografia de șold?
• Interpretarea rezultatelor
• Ce faci după ce ai citit acest articol?
• Întrebări frecvente despre ecografia de șold

Ce este ecografia de șold?

Ecografia de șold la nou-născuți este o metodă imagistică non-invazivă și nedureroasă care folosește ultrasunete pentru a observa în detaliu articulația șoldului la nou-născuți și sugari. 

Această procedură permite medicului să evalueze forma, poziția și stabilitatea componentelor osoase și cartilaginoase ale șoldului, fiind esențială pentru diagnosticarea precoce a displaziei de dezvoltare a șoldului (DDS).

Ce este displazia de dezvoltare a șoldului?

Displazia de dezvoltare a șoldului (DDS) este o afecțiune în care articulația șoldului nu se dezvoltă normal. Articulația șoldului este formată din capul femural și cavitatea acetabulară a osului coxal. Concret, în cazul dezvoltării anormale (displaziei), cavitatea nu este suficient de adâncă pentru a acoperi în întregime capul femurului, care alunecă (este dislocat) parțial sau total. Această instabilitate poate varia de la o simplă laxitate la o dislocare completă a articulației (luxație congenitală de șold).

Semnele clinice la nou-născut și sugar sunt reduse – asimetria pliurilor fesiere, asimetria bazinului, limitarea mișcării de abducție a coapselor (distanțarea picioarelor). După ce copilul începe să meargă, se evidențiază inegalitatea membrelor inferioare (în cazul afectării unilaterale), mers schiopătat sau legănat, modificări de statică a coloanei vertebrale, iar în timp pot să apară deformări ale articulației, senzația de instabilitate și dureri.

Depistarea precoce a afecțiunii este esențială, pentru că permite vindecarea completă, fără sechele.

Displazia de dezvoltare a șoldului se poate rezolva?

Știm că vestea unei displazii de șold poate fi copleșitoare și poate aduce multe întrebări și neliniști. Vestea bună este că displazia de dezvoltare a șoldului poate fi tratată, iar șansele de recuperare completă sunt foarte mari, dacă este depistată devreme.

La nou-născuți și bebeluși, tratamentul non-chirurgical este adesea suficient: purtarea unui ham de tip Pavlik, a unei orteze speciale sau a unui aparat gipsat care menține șoldul în poziția corectă, permițând articulației să se dezvolte normal. În paralel, kinetoterapia ajută la întărirea musculaturii și la mobilitatea optimă a șoldurilor.

În cazuri mai severe sau diagnosticate mai târziu, când tratamentele non-chirurgicale nu sunt suficiente, intervențiile chirurgicale oferă soluții eficiente:

• Osteotomia, pentru realinierea oaselor și îmbunătățirea funcției articulației,
• Artroplastia (protezarea șoldului), în cazuri avansate, pentru a reda mobilitatea și a reduce durerea.

Cu cât displazia este depistată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu și mai eficient, de aceea screeningul precoce și ecografiile recomandate la nou-născuți sunt esențiale.

Dacă tu și micuțul tău treceți printr-o astfel de provocare, vrem să știi că nu ești singur. Mii de copii au trecut prin tratamente similare și și-au recăpătat mobilitatea normală și confortul, fără sechele. Echipa noastră de chirurgi pediatri și specialiști în ortopedie pediatrică te va ghida pas cu pas, oferindu-ți siguranță și suport. Află mai multe detalii pe pagina: Chirurgie Pediatrica Regina Maria.

Rolul: de ce este esențială ecografia?

Te întrebi de ce este atât de importantă pentru bebelușul tău? 

Ei bine, ecografia permite diagnosticarea precoce, în primele trei luni de viață, a displaziei de dezvoltare a șoldului, ceea ce crește semnificativ șansele de tratament eficient și complet.

Metoda a început să fie folosită în anii ’70, în urma studiilor efectuate de ortopedul austriac Reinhard Graf.

Este o metodă neiradiantă (utilizează ultrasunete care nu au niciun efect nociv asupra copilului), nedureroasă și care nu presupune o pregătire specială.

Ecografia de șold este cea mai recomandată metodă de verificare a articulațiilor nou-născutului, pentru că oferă o imagine clară și detaliată. La această vârstă, șoldurile bebelușului sunt formate în mare parte din cartilaj, un țesut pe care radiografia nu-l poate arăta. În plus, ecografia este o investigație sigură, rapidă și nu implică radiații, așa că bebelușul este complet protejat.

Spre deosebire de examenul clinic, care poate avea rezultate neconcludente, ecografia oferă măsurători precise și obiective ale unghiurilor articulare. Această precizie permite detectarea celor mai subtile anomalii, care altfel ar putea fi omise. Diagnosticul timpuriu este important, deoarece tratamentul aplicat în primele săptămâni de viață este mult mai simplu, mai puțin invaziv și cu o rată de succes mult mai mare.

Principalele recomandări:

• copii cu risc – naștere pelvină, oligohidramnios, antecedente în familie de displazie, mielomeningocel, torticolis congenital;
• la recomandarea medicului neonatolog sau pediatru în cazul existenței unor factori de risc sau examenului clinic anormal;
• urmărirea evoluției sub tratament.

În prezent se consideră că examinarea ecografică ar trebui să devină metodă de screening, adică să fie efectuată de rutină la toți copiii nou-născuți, pentru că există cazuri în care nu există factori de risc sau semne clinice la naștere, iar întârzierea diagnosticului scade șansele de vindecare completă.

Când se face ecografia de șold?

Perioada ideală pentru efectuarea ecografiei de șold este între 4 și 6 săptămâni de viață ale bebelușului. Această fereastră de timp permite o evaluare corectă a articulației, după ce o eventuală laxitate ligamentară fiziologică de la naștere s-a stabilizat.

Dacă este făcută prea devreme (în prima săptămână), rezultatele pot fi fals pozitive din cauza imaturității firești a articulației. Pe de altă parte, amânarea investigației după vârsta de 4-6 luni reduce eficiența metodelor de tratament non-invazive, crescând riscul de a necesita intervenții mai complexe. Anumiți factori de risc pot impune efectuarea ecografiei chiar mai devreme, la indicația medicului pediatru sau ortoped.

👉 Programeaza aici o consultatie

Pregătirea bebelușului pentru ecografie

Deși ecografia la șold bebeluși este o procedură simplă, o pregătire adecvată poate contribui la o experiență mai ușoară atât pentru bebeluș, cât și pentru tine. Spre deosebire de alte investigații, ecografia de șold nu necesită o pregătire specială complexă, dar există câteva aspecte de care este bine să ții cont pentru a asigura confortul bebelușului.

Încearcă să programezi ecografia de șold la bebeluși într-un moment în care bebelușul este, de obicei, liniștit și odihnit. Ideal ar fi după o masă, când este mai probabil să adoarmă sau să stea relaxat. Hrănirea bebelușului chiar înainte de examinare poate ajuta la menținerea calmului, iar un scutec curat și confortabil contribuie la starea generală de bine.

Îmbracă bebelușul cu haine lejere și ușor de scos, deoarece va trebui dezbrăcat de la brâu în jos. Poți lua cu tine o păturică suplimentară pentru a-l înfășura după examinare, precum și jucării sau obiecte familiare care îl pot distrage și liniști. Contactul piele-pe-piele poate fi, de asemenea, foarte liniștitor pentru bebeluș în timpul procedurii.

Păstrează-ți calmul și transmite-i bebelușului o stare de liniște. Bebelușii sunt foarte receptivi la emoțiile părinților, iar dacă ești anxios, este posibil să devină și ei agitați. Explică-i bebelușului, chiar dacă nu înțelege cuvintele, ce se va întâmpla și asigură-l că vei fi alături de el pe tot parcursul investigației.

Cum se desfășoară ecografia de șold?

Procedura este simplă, rapidă și complet nedureroasă pentru copil. Medicul va așeza bebelușul pe o parte, pe o masă de examinare, îi va aplica un gel special pe bază de apă în zona șoldului și va plimba o sondă (transductor) peste piele pentru a obține imaginile necesare. 

Mama copilului sau persoana care îl însoțește trebuie să țină cu o mână umărul bebelușului și cu cealaltă călcâiele, lipite unul de altul, astfel încât copilul să se miște cât mai puțin (idealul este să stea nemișcat).

Ca în cazul oricărei examinări ecografice, se aplică un gel pe pielea copilului în zona articulației șoldului, apoi se examinează cu ajutorul unui transductor (sondă) dedicat acestui tip de investigație (sondă liniară cu frecvență mare 7-10 MHz). 

Imaginile sunt vizualizate pe monitorul ecografului și, cu ajutorul unui soft dedicat explorărilor pediatrice, se efectuează anumite măsurători specifice. Se urmărește aprecierea elementelor anatomice ale articulației șoldului corespunzătoare vârstei copilului, gradul de dezvoltare a acestora și măsurarea unor unghiuri, ale căror valori pot stabili diagnosticul de displazie a șoldului.

Interpretarea rezultatelor

După efectuarea ecografiei, următorul pas este interpretarea corectă a rezultatelor. Această interpretare este realizată de medicul radiolog sau ortoped pediatru. 

Un element central în această evaluare este clasificarea Graf, un sistem standardizat care ajută la diagnosticarea și gradarea displaziei de șold în cadrul screening-ului.

Sistemul de clasificare Graf împarte șoldurile în diferite tipuri, de la I la IV, în funcție de morfologia acetabulului și de poziția capului femural. 

Tabel: Clasificarea Graf a displaziei de șold

Tipul I 

Tipul I reprezintă șoldul normal, cu acetabul bine dezvoltat și cap femural centrat. Unghiul alfa este mai mare de 60 de grade, iar unghiul beta este sub 55 de grade. Acest tip nu necesită tratament, doar monitorizare de rutină. 

Tipul II 

Tipul II indică un șold imatur fiziologic, frecvent întâlnit la nou-născuți. Acetabulul este ușor mai superficial, dar capul femural este stabil, cu unghiul alfa între 50 și 60 de grade. În majoritatea cazurilor, acest tip de șold se maturizează spontan în câteva săptămâni, dar necesită monitorizare ecografică.

Tipul III

Tipul III semnifică displazie ușoară sau moderată. Acetabulul este plat, iar capul femural este parțial deplasat, cu unghiul alfa sub 50 de grade. Acest tip necesită tratament, de obicei cu ham Pavlik. 

Tipul IV

Tipul IV reprezintă displazie severă sau luxație de șold. Capul femural este complet dislocat din acetabul, iar unghiul alfa este foarte mic sau absent. Necesită tratament ortopedic complex, uneori chirurgical.

Pe lângă clasificarea Graf, medicul va evalua și alți parametri, cum ar fi forma acetabulului, poziția capului femural și stabilitatea articulației. Imaginile ecografice pot evidenția, de asemenea, eventuale anomalii ale cartilajului sau ale ligamentelor.

⚠️ Important:  interpretarea rezultatelor ecografiei trebuie făcută de un medic cu experiență, care va lua în considerare vârsta bebelușului, factorii de risc și examenul clinic. Un rezultat considerat patologic nu înseamnă neapărat că bebelușul va avea probleme grave, dar indică necesitatea unei monitorizări atente și, eventual, a unui tratament precoce.

Ce faci după ce ai citit acest articol?

Acum că ai înțeles importanța vitală a ecografiei de șold, pașii următori sunt clari:

1. Verifică vârsta bebelușului: Dacă se apropie de 4 săptămâni, este momentul perfect să te programezi.
2. Discută cu medicul pediatru: Întreabă medicul care îți monitorizează copilul despre recomandarea pentru această ecografie și solicită un bilet de trimitere, dacă dorești efectuarea ei în sistemul de stat.
3. Programează investigația: Nu aștepta să treacă perioada optimă de 4-6 săptămâni.
4. Pregătește-te pentru vizită: Asigură-te că bebelușul este odihnit și hrănit înainte de a merge la clinică pentru a face procedura cât mai lină posibil.
5. Urmează recomandările medicale: Indiferent de rezultat, respectă cu strictețe sfaturile și planul de tratament sau monitorizare propus de medicul specialist.

Întrebări frecvente despre ecografia de șold 

Ca părinte poți avea multe întrebări despre ecografia șold bebeluși. Această secțiune își propune să răspundă la cele mai frecvente nelămuriri, oferind informații clare și concise despre siguranța investigației, frecvența și alternativele diagnostice.

Am nevoie de trimitere de la medicul de familie pentru ecografia de șold?

Depinde de sistemul în care alegi să faci investigația. Dacă vrei să beneficiezi de decontarea serviciului prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la un furnizor aflat în contract cu aceasta, ai nevoie de un bilet de trimitere de la medicul pediatru sau de familie. În sistemul privat, te poți programa direct, fără trimitere, însă investigația va fi achitată integral.

Este ecografia de șold dureroasă pentru bebeluș?

Nu, ecografia de șold este complet nedureroasă. Singurul mic disconfort poate fi cauzat de gelul rece aplicat pe piele sau de poziționarea copilului pentru examinare. Majoritatea bebelușilor tolerează foarte bine procedura.

Se poate face ecografia de șold dacă bebelușul este răcit?

Da, o răceală ușoară, fără febră mare sau stare generală alterată, nu reprezintă o contraindicație pentru efectuarea ecografiei. Totuși, este bine să anunți clinica dacă bebelușul este bolnav, pentru ca personalul să ia cele mai bune măsuri.

Este necesară o pregătire specială a bebelușului înainte de ecografie?

Nu, nu e nevoie de o pregătire medicală specială. Este suficient să îl hrănești, să îl schimbi și să îl îmbraci cu hăinuțe ușor de dat jos, pentru ca el să fie cât mai liniștit și cooperant în timpul investigației. Poți aduce și o suzetă sau jucăria preferată, ca să îl ajuți să se calmeze.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Articol revizuit de Dr. Cornelia Paraschiv. 

Surse: 

• Centrokinetic. (f.d.). Hip ultrasound for babies. Centrokinetic. https://centrokinetic.ro/en-services/en-imaging/en-hip-ultrasound-for-babies;
• Hiel, L., & van der Sluijs, J. A. (2020). Developmental Dysplasia of the Hip - Ultrasound. The Radiology Assistant. https://radiologyassistant.nl/pediatrics/hip/developmental-dysplasia-of-the-hip-ultrasound;
• University Hospital Southampton NHS Foundation Trust. (2021). Baby hip ultrasound scan. UHS. https://www.uhs.nhs.uk/Media/UHS-website-2019/Patientinformation/Childhealth/Baby-hip-ultrasound-scan-2055-PIL.pdf.