Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Depresia la copiii mici

Pana nu demult, specialistii considerau ca depresia nu este posibila la copiii mici (pana in 6 ani), intrucat acestia nu sunt suficient de dezvoltati neurologic si psihologic din punct de vedere emotional pentru a trai aceasta stare. In plus, neavand un istoric relevant de viata in spate, ce anume i-ar putea deprima? Evidentele sugereaza insa altceva: si copiii mici pot experimenta depresia.

Cand sa te ingrijorezi?

Iata cele mai relevante semne de depresie care iti pot indica faptul ca e nevoie de evaluarea unui specialist (psihiatru, psiholog clinician):

  • stari de tristete profunda, apatie si retragere sociala; lipsa dorintei de a comunica
  • lipsa bucuriei de a se juca si a explora, lipsa de energie si de interes pentru activitatile care ii placeau
  • crize de afect si chiar agresivitate
  • sensibilitate exagerata si toleranta la frustrare extrem de scazuta; copilul pare sa planga din orice
  • modificari ale pattern-ului de somn si alimentar, cu efect asupra greutatii corporale
  • dureri de cap sau de burta, imbolnaviri frecvente
  • modificari ale nivelului de activitate, copilul devenind fie foarte agitat, fie foarte linistit
  • schimbari bruste de dispozitie, iritabilitate si nervozitate
  • regres in dezvoltare (ex: copilul face din nou pe el nevoile sau se intoarce la obiceiuri pe care le avea cand era mai mic)
  • frici exagerate, care il fac sa fie dependent de prezenta unui adult (spre exemplu, copilul “se agata” de un adult si vrea sa stea cuibarit in bratele acestuia, intr-o stare de apatie)

Toate aceste semne trebuie sa fie prezente constant de mai mult de doua saptamani si sa afecteze semnificativ viata de zi cu zi a copilului.

Care sunt cauzele depresiei la copii?

De foarte multe ori, in familiile copiilor care manifesta aceste simptome exista cineva dintre persoanele principale de ingrijire care prezinta, de asemenea, semnele unei depresii, mai mult sau mai putin mascate. Copiii nu fac decat sa detecteze aceasta stare, ca un adevarat radar emotional, si sa o reflecteze intocmai. De asemenea, copiii anxiosi manifesta si ei o parte din aceste comportamente, si de aceea un consult medical este absolut necesar pentru a stabili un diagnostic corect. Odata ce adultul din familie care are o problema emotionala face progrese in depasirea acesteia, copilul il urmeaza.

Starile conflictuale din familie, abuzul fizic si emotional, divortul, bolile severe sau evenimentele nefericite (ex: decese) care isi pun amprenta asupra adultilor si schimba, chiar si temporar, modul de relationare si comunicare din familie, sunt de asemenea factori importanti cu influenta majora asupra starii emotionale a copilului.

Text: Psih. Monica Bolocan, Psiholog clinician si educational adulti si copii