Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

De ce cascam si de ce este contagios?

Dureaza in jur de sase secunde. Incet, inspiri profund, expiri rapid, iti intinzi bratele, te strambi si ochii inchisi strans pot sa lacrimeze un pic. Tocmai ai cascat – asta fac de multe ori pe zi aproape toate animalele vertebrate. Dupa unele estimari, de zece ori pe ora, desi se poate intampla mult mai des dimineata devreme si seara tarziu. Asta inseamna ca esti obosit? Plictisit? Incerci sa-i transmiti cuiva un indiciu?

Cascatul inseamna ca esti obosit sau este doar un mit?

Pe cat este de banal, pe atat de putine lucruri se cunosc cu certitudine despre cascat, insa este probabil un mit ca ar semnala intotdeauna nevoia de somn.

Este adevarat ca oamenii casca adeseori cand se pregatesc sa mearga la culcare seara, insa este la fel de adevarat ca se intampla dimineata la trezire si de cateva ori in timpul zilei, in functie de o serie de factori, precum gradul de vigilenta sau concentrare, de cat de distras esti, si poti sa casti chiar cand vezi pe altcineva cascand.

Pentru ca prin respiratie, introduci in plaman oxigenul din aer si indepartezi dioxidul de carbon, teoriile vechi despre cascat sunt bazate pe presupunerea ca este un raspuns reflex la nivelul redus de oxigen sau la un nivel ridicat de dioxid de carbon. Teoria si-a pierdut din credibilitate dupa publicarea unui studiu in 1987 in care voluntarii supusi unor niveluri ridicate de oxigen nu au cascat mai putin, iar dupa ce au fost expusi la concentratii mari de dioxid de carbon nu au cascat mai mult.

Orice explicatie legata de motivul pentru care cascam trebuie sa tina cont de cateva observatii interesante:

  • Cascatul se produce chiar daca nivelurile de oxigen si dioxid de carbon sunt normale.
  • Cascatul ii poate face pe ceilalti sa caste (pare sa fie ”contagios”).
  • S-a constatat ca episoadele de cascat din ce in ce mai dese apar in anumite boli sau disfunctii care afecteaza functia cerebrala, asa cum se poate vedea in randurile urmatoare.
  • Fatul in uter casca incepand cu saptamana a 11-a de dezvoltare.

Teorii

Unele dintre cele mai rezonabile teorii sunt cele care urmeaza, insa nici una nu a fost dovedita:

  • Cascatul intinde plamanii si tesuturile din jur, prevenind colapsul cailor aeriene mici de la nivelul plamanilor. Acest lucru poate explica de ce cascatul pare sa se intample cand respiram superficial (cand suntem obositi, plictisiti sau cand ne ridicam din pat).
  • Cascatul distribuie o substanta chimica numita surfactant, un lichid lipicios care acopera sacii de aer de la nivelul plamanilor si care ii mentine deschisi. Cantitati adecvate de surfactant sunt importante pentru capacitatea nou-nascutului de a supravietui in afara uterului. Aceasta teorie ar putea explica de ce fatul casca in uter - fiindca se pregateste sa isi foloseasca plamanii.
  • Cascatul este asociat cu intinderea muschilor si a incheieturilor si cu un puls crescut, putand, astfel, face parte din pregatirea pentru o stare mai alerta, in special dupa o perioada de relaxare. Acest lucru ar putea explica de ce sportivii si muzicienii profesionisti se “trezesc” cascand inainte de perioadele de concentrare sau activitate crescuta.
  • Cascatul ar putea fi o forma de comunicare nonverbala cu ceilalti, anume ca este vremea relaxarii odata cu terminarea activitatilor zilnice. Probabil acest lucru explica rezultatele unui studiu publicat in 2013: cainii casca mai mult cand isi vad stapanul cascand decat daca vad persoane straine cascand. Cascatul prelungit la membrii unui grup de babuini semnalizeaza ca este vremea somnului, in mod tipic liderul (“masculul alfa”) incheind ritualul cu un cascat puternic. La oameni, cascatul ar putea fi o ramasita evolutiva care comunica dorinta de a ramane singur, inclusiv nevoia de odihna.
  • Cascatul ar putea servi ca sistem de avertizare ca in curand persoana ar adormi. Daca conduci si esti atat de relaxat pana in punctul de a adormi in curand, cascatul ar putea sa te faca mai constient de nevoia de a face o pauza.

De ce este cascatul contagios?

Probabil ca este puterea sugestiei cea care determina o persoana sa caste dupa ce vede pe altcineva facand acest lucru. Daca teoria despre comunicarea nonverbala de grup este adevarata, asa cum pare sa fie pentru babuini, contagiozitatea cascatului ar putea fi un fenomen involuntar, programat genetic. Cand o persoana din “trib” casca, ceilalti fac la fel din cauza ca acest model de comportament a ajutat stramosii sa comunice unul cu celalalt.

Poate fi cascatul un semn de boala?

Oricat de greu de crezut ar fi, cascatul ar putea fi semn de boala. Desi rareori primul semn, cascatul excesiv a fost observat in randul persoanelor cu scleroza multipla, scleroza laterala amiotrofica (SLA, numita si boala Lou Gehrig), dupa radioterapie si in randul persoanelor tratate pentru boala Parkinson. Rar, ar putea indica instalarea unei migrene. Pe de alta parte, cascatul se pare ca se produce mai putin frecvent la persoanele care sufera de schizofrenie. Ramane necunoscut insa de ce intampla asta.

Cercetatorii au observat la animale si la oameni ca stimularea electrica a anumitor zone ale creierului poate determina cascatul. In plus, anumiti mesageri chimici de la nivelul creierului (intre care dopamina si ACTH - Hormonul adrenocorticotrop) par sa joace de asemenea un rol in cascat.

Cascatul pare destul de simplu, insa este de fapt un comportament complex care serveste unui scop inca neclar.

In concluzie

Nu o lua personal daca cineva iti casca in fata. Este posibil sa fie plictisit, obosit sau incearca sa-ti transmita un mesaj – sunt multe aspecte legate de cascat pe care inca nu le intelegem. Poate cei care casca vor doar sa fie lasati in pace, poate ca au nevoie sa-si destinda caile aeriene mici ale plamanilor sau poate ca se pregatesc sa se concentreze mai bine la ceea ce spui.

Surse de informatie:

blog.content.health.harvard.edu