Alege sectiunea

Ce contin vaccinurile anti-COVID-19?

Care este primul lucru pe care il faci cand iei o cutie de bomboane de pe raftul magazinului? Unii dintre noi o punem direct in cos. Altii o intoarcem pentru a cauta lista de ingrediente. Fiind tot mai constienti in ultimii ani de importanta a ceea ce introducem in corpul nostru, nu este de mirare ca vrem sa stim ce ingrediente sunt in aceste produse atat de noi, cum sunt vaccinurile anti-COVID-19. 

„Nimic surprizator! Ingredientele sunt standard pentru modul in care medicamentele pentru oameni sunt produse.” - spun medicii.

Insa pentru cei care nu avem o diploma in biologie sau medicina, daca am putea sa ne uitam pe spatele cutiei de vaccin, ingredientele nu ne-ar fi atat de familiare - sau poate sunt, dar nu cunoastem inca asta?

Desi unele componente ale vaccinului au nume lungi si complicate, multe dintre ele fac deja parte din viata noastra de zi cu zi. De fapt, multe ingrediente incluse in vaccinuri se gasesc in mod obisnuit in alimentele din camara ta, fiind folosite doar pentru ca vaccinul sa poata fi pastrat mai mult timp. Alte ingrediente din vaccin exista deja in corpul tau, cum ar fi apa, sarea sau acidul clorhidric din stomac.

Este important sa intelegi ca vaccinurile anti-COVID-19 au fost testate in studii clinice, cu cerinte legale extrem de stricte, pentru a verifica siguranta lor impotriva COVID-19. Iar asta a inclus si siguranta ingredientelor (in termeni stiintifici denumite excipienti).

Ce contin vaccinurile anti-COVID-19?

In Romania sunt autorizate pentru a fi folosite 4 vaccinuri anti-COVID-19:

Ingredientele sunt prezente in cantitati extrem de mici, de obicei in jur de cateva sutimi sau miimi de gram. Principalul ingredient in toate vaccinurile este apa (apa pentru preparate injectabile). Niciunul dintre aceste vaccinuri nu contine formaldehida, aluminiu sau tiomersal (un compus de mercur). De asemenea, nu au fost utilizate oua la producerea acestor vaccinuri. 

Mai jos este o lista detaliata despre ce includ vaccinurile anti-COVID-19 folosite in prezent si unde altundeva se mai gasesc aceste ingrediente.

ARN mesager (ARNm) 

ARN mesager (ARNm) este substanta activa din noile vaccinuri ARN Pfizer/Biontech si Moderna. Acesta declanseaza un raspuns al sistemului imunitar care sa ne protejeze de a face in viitor boala COVID-19.

ARN mesager poate fi comparat ca un „manual de instructiuni” de fabricare a unei proteine. Este un material genetic care ”instruieste” organismul sa produca proteina-S (S vine de la „Spike”, aspectul caracteristic, cu “tepi” al virusului). Aceasta proteina se gaseste pe peretele exterior al coronavirusului SARS-CoV-2 si are rolul de a-i permite acestuia sa se ataseze de celulele din organism. 

Vaccinul se administreaza in muschiul bratului. De indata ce ARN mesager intra in celula musculara, aceasta decodifica informatia din ARNm si incepe sa sintetizeze proteina-S. Aceasta mica parte din virus nu este suficienta pentru a provoca boala COVID-19 - este ca roata unei masini si nu intreaga masina. 

Odata sintetizata in interiorul celulei musculare, proteina-S este transportata pe suprafata acesteia. Sistemul imun o va „vedea” si va recunoaste ca este „straina” si va incepe sa se „apere” - va dezvolta un raspuns imun puternic, atat la nivelul celulelor T, implicate in „memoria” imunitara, cat si al celulelor B care vor forma anticorpi dupa aproximativ 2 saptamani. Astfel, corpul nostru „invata” cum sa se apare pentru o intalnire ulterioara cu virusul, cand anticorpii il vor „ataca” si vor preveni sa facem boala COVID-19.

Tehnologia ARNm a fost studiata anterior de catre BioNTech pentru a stimula sistemul imun sa lupte impotriva cancerului. De asemenea, vaccinurile ARNm au fost studiate cu peste 10 ani in urma, cu scopul ca acest tip de vaccin sa fie util in viitor. A fost momentul aparitiei pandemiei COVID-19. 

Spre deosebire de producerea altor tipuri de vaccin, care dureaza relativ mult, vaccinurile cu ARNm au nevoie doar de genomul (codul genetic) al virusului impotriva caruia trebuie sa asigure protectia. Cercetatorii chinezi au identificat si au facut publica secventierea materialului genetic al virusului SARS-CoV-2 pe 11 ianuarie 2020, la doar o luna de la raportarea primul caz de boala COVID-19. Acest lucru a facut posibil ca firmele producatoare sa inceapa imediat crearea vaccinurilor bazate pe ARNm. 

Vaccinul ARNm nu interactioneaza si nu modifica ADN-ul celulelor din organism. ARNm din vaccinul impotriva COVID-19 ajunge in citoplasma (mediul din interiorul celulei) si nu intra in nucleul celulei unde se gaseste ADN-ul. Cantitatea de ARN mesager corespunzatoare unei doze de vaccin este standardizata, ceea ce va asigura productia unui nivel predefinit de proteina Spike. Dupa cateva zile (1-2 saptamani) dupa ce celula a folosit instructiunile codificate de ARNm, aceasta va distruge ARNm din vaccin. 

Desi este adevarat ca vaccinurile ARNm nu au fost utilizate pe scara larga inainte, aceste doua vaccinuri au fost testate in trialuri clinice la care au participat zeci de mii de oameni (peste 73.000) pentru a demonstra atat siguranta, cat si eficacitatea. 

Adenovirus modificat care codifica proteina-S

Vaccinurile anti-COVID-19 Vaxzevria (AstraZeneca) si Janssen (Johnson & Johnson) nu folosesc ARNm descris mai sus. Sunt vaccinuri care contin vectori virali, adica folosesc un alt virus modificat, nepericulos, cunoscut drept vector. Acest virus nu se poate multiplica in organism si nu produce boala (ca de exemplu raceala comuna, bronsita sau conjunctivita). 

Vaccinul AstraZeneca contine un adenovirus preluat de la cimpanzeu, iar vaccinul Janssen contine adenovirus tip 26, ambele fiind modificate prin tehnologie ADN recombinant. Astfel, aceste vaccinuri contin organisme modificate genetic (OMG). Acest tip de tehnologie de dezvoltare a unui vaccin a fost testata pentru multe alte boli, cum ar fi gripa si sindromul respirator din Orientul Mijlociu (Middle East Respiratory Syndrome cauzat de un alt tip de coronavirus, MERS-CoV).

In acest virus vector este inserata informatia genetica care codifica proteina-S a virusului SARS-CoV-2. Celula musculara va transcrie informatia genetica si va produce proteina-S pe care o va expune apoi pe suprafata celulei pentru a stimula un raspuns imun, asemanator cu cel produs de vaccinurile ARNm. 

Lipide

Daca iti mai aduci aminte de la orele de chimie sau biologie, lipidele sunt denumirea stiintifica a grasimilor. Simplu spus, lipidele sunt grasimi si uleiuri. Atunci cand mananci un avocado, mananci lipide. Cand adaugi ulei de masline peste paste, adaugi lipide. Multe alimente contin lipide pe care organismul le depoziteaza sub forma de calorii. Membrana fiecarei celule din organism contine lipide. 

Denumirea stiintifica a ingredientelor lipidice din vaccinurile anti-COVID-19

Pfizer

  • ((4-hidroxibutil)azanediil)bis(hexan-6,1-diil)bis(2-hexildecanoat) (ALC-0315) 
  • 2-[(polietilenglicol)-2000]-N,N-ditetradecilacetamida (ALC-0159) 
  • 1,2-Distearoil-sn-glicero-3-fosfocolina (DSPC)

Moderna

  • Lipida SM-102 (heptadecan-9-il 8-{(2-hidroxietil)[6-oxo-6-(undeciloxi)hexil]amino}octanoat) 
  • 1,2-distearoil-sn-glicero-3-fosfocolina (DSPC) 
  • 1,2-dimiristoil-rac-glicero-3-metoxpolietilen-2000 (PEG2000 DMG)

Ambele

  • Colesterol

Ce rol au

In vaccinurile ARN anti-COVID-19, lipidele inconjoara si protejeaza ARNm pana cand este transportat in celula musculara. Moleculele de ARNm sunt foarte fragile prin natura lor, motiv pentru care sunt inchise in mici sfere de grasime care le protejeaza atunci cand sunt injectate in muschi, pana sa ajunga in celula. De exemplu, in vaccinul Pfizer, ALC-0159 este ingredientul principal al acestor sfere, in timp ce celelalte servesc la stabilizarea particulelor si le ajuta sa isi mentina integritatea structurala. Aceste sfere minuscule sunt extrem de mici si nu pot fi vazute de ochiul uman (se numesc nanoparticule). Chiar daca lipidele protejeaza ARN-ul mesager, aceste sfere sunt in continuare destul de delicate, de aceea, vaccinul trebuie pastrat la temperaturi foarte joase sub 0 grade Celsius. 

Unde se mai gasesc lipide 

Polietilenglicolul (PEG) este derivat din petrol si este utilizat in mod obisnuit in laxative. De asemenea, este utilizat ca ingredient inactiv si stabilizator in alte medicamente, creme pentru piele si pasta de dinti.

Colesterolul se gaseste in toate alimentele de origine animala. Organismul are nevoie de colesterol - acesta se gaseste in membrana celulara, dar si liber in sange si este precursorul acizilor biliari (bila), vitaminei D si hormonilor steroizi produsi in organism. 

Acizii si stabilizatorii de aciditate

Acizii sunt peste tot. La fel ca si lipidele, acidul este o molecula care se gaseste in multe din substantele pe care le mancam sau le bem. In alimente, asociem acizii cu orice are gust acru, cum ar fi lamaile si otetul. Acizii sunt acele substante chimice care odata dizolvate in apa formeaza o solutie al carui pH este mai mic de 7. Acizii se gasesc si in mod natural in corpul nostru. Acidul clorhidric din stomac ajuta la digestie, aminoacizii sunt necesari pentru a produce proteine, iar acizii grasi contribuie la cresterea si repararea tesuturilor corpului.

Denumirea stiintifica a ingrendientelor acizi/stabilizatori de aciditate din vaccinurile anti-COVID-19

Moderna

  • Trometamina (stabilizator de acid)
  • Clorhidrat de trometamina (stabilizator de acid).
  • Acid acetic

AstraZeneca

  • L-histidina
  • Clorhidrat de L-histidina monohidrat

Janssen (Johnson & Johnson)

  • Acid citric monohidrat (stabilizator de acid)
  • Citrat trisodic dihidrat (stabilizator de acid)
  • Acid clorhidric

Ce rol au

In vaccinurile anti-COVID-19, acizii si stabilizatorii de aciditate actioneaza pentru a mentine stabilitatea vaccinului in momentul stocarii si transporului.

Unde se mai gasesc acizi

Solutia de trometamina, cunoscuta si sub denumirea comerciala THAM, poate fi utilizata sub forma de injectie pentru tratarea acidozei metabolice, facand sangele si urina mai putin acide (efect alcalinizant).

Otetul este fabricat din acid acetic. Acidul acetic este un lichid incolor cu miros patrunzator. In solutii diluate de 3-6% se numeste otet si se foloseste in alimentatie. De asemenea, acidul acetic se gaseste in mod natural in vinuri, branzeturile mature si sucul de portocale. Poate fi, de asemenea, un aditiv/ conservant alimentar si este utilizat la producerea de vitamine, antibiotice, hormoni si alte substante chimice organice. 

Saruri

Stim cu totii ce este sarea. Dar stim ca sarea poate fi sub diverse forme? Ceea ce numim sare de masa (clorura de sodiu) este un mineral care apartine unei clase mai mare de saruri. 
Pentru corpul uman, sarea este un electrolit vital care ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase si la functionarea muschilor. Sanatatea noastra depinde de echilibrul adecvat al sarurilor si fluidelor din corpul nostru.

Denumirea stiintifica a ingrendientelor saruri din vaccinurile anti-COVID-19

Pfizer

  • Clorura de potasiu 
  • Fosfat de potasiu monobazic
  • Clorura de sodiu 
  • Fosfat disodic dihidrat dibazic

Moderna

  • Acetat de sodiu trihidrat

AstraZeneca

  • Clorura de magneziu
  • Clorura de sodiu

Janssen (Johnson & Johnson)

  • Clorura de sodiu

Ce rol au

La fel ca acizii si stabilizatorii de acid, sarurile ajuta la mentinerea pH-ului adecvat in vaccin, astfel incat acesta este mai stabil pentru a fi depozitat si compatibil cu tesutul in care este injectat.

Unde se mai gasesc saruri

Acetatul de sodiu poate fi folosit ca si condiment si este adesea utilizat pentru a prelungi durata de valabilitate si pentru a echilibra pH-ul alimentelor. Este folosit in mod obisnuit pentru a da chipsurilor o aroma de sare si otet. Acetatul de sodiu este, de asemenea, utilizat in multe medicamente injectabile, inclusiv in formulele de nutritie intravenoasa.

Clorura de potasiu este utilizata in mod obisnuit sub forma injectabila sau pastile  pentru a preveni sau trata nivelul scazut de potasiu (hipopotasemia). Poate fi folosit ca inlocuitor de sare de masa.

Fosfatul de potasiu poate fi utilizat ca aditiv alimentar si agent tampon (care ajusteaza pH-ul unei substante). Poate fi utilizat si in medicina pentru a trata nivelul scazut de fosfat sau pentru a face urina mai acida (pentru a preveni anumiti calculii renali, cum ar fi calculii de acid uric care se formeaza cand exista o aciditate urinara mare).
 
Clorura de sodiu este compusul chimic pe care il numim sare de masa. Este unul dintre cele mai folosite solutii care se administreaza intravenos in spital (solutia perfuzabila de clorura de sodiu 0.9% care se administreaza, de exemplu, in cazul deshidratarilor severe). Este, de asemenea, inclusa in multe produse nazale (de exemplu, cunoscuta sub denumirea de apa de mare) si oftalmice (pentru ochi). Poate fi utilizata pentru a corecta nivelul scazut de sodiu din sange, ca produs inhalator in fibroza chistica, pentru a dilua medicamentele administrate prin nebulizare, pentru irigatii genito-urinare, etc.  

Fosfatul de sodiu este utilizat in alimente precum laptele condensat, deserturi si budinca. Poate fi folosit ca laxativ. 

Zaharuri

Sucroza (zaharoza) sau zaharul este un carbohidrat care se gaseste in fructe si legume. Este produs de plante prin fotosinteza. Acesta este procesul de conversie a energiei solare in energie chimica care este stocata sub forma de carbohidrati, cum sunt zaharurile. Corpul nostru transforma zaharul din alimente si bauturi in energie.

Zaharoza se gaseste in toate vaccinurile anti-COVID-19 aprobate si este listata sub ca atare - sucroza (zaharaoza). 

Ce rol are

Zaharoza este folosita in cantitati foarte mici pentru a ajuta la mentinerea stabilitatii vaccinului. Sucroza protejeaza substanta activa sa isi piarda forma in timpul prepararii, transportului si stocarii. 

Alte componente

Vaccinurile AstraZeneca si Janssen contin anumite substante diferite de cele de mai sus:

Polisorbat 80  (emulsificator)

Este utilizat pentru stabilizarea si emulsificarea componentelor vaccinului, atunci cand acesta contine atat ingediente pe baza de apa, cat si de grasimi. Este ca atunci cand adaugi lamaie la maioneza. Polisorbat 80 este utilizat in multe alte vaccinuri, cum ar fi vaccinul antitetanic, antigripal, impotriva meningitei si vaccinurile obisnuite pentru copii.

Etanol (conservant)

Etanolul sau alcoolul este utilizat ca solvent pentru a ajuta la dizolvarea altor ingrediente din vaccin. Deoarece vaccinurile sunt introduse in organism, este destul de important sa fie ferite de orice contaminare. Unele vaccinuri sunt livrate in flacoane cu mai multe doze, deci exista un risc potential de contaminare, ca de exemplu, contaminarea bacteriana, de fiecare data cand acul este introdus in flacon. Cantitati mici de ingrediente antimicrobiene sunt adaugate in flacoane pentru a face vaccinurile mai sigure de utilizat.

Etanolul este utilizat in numeroase medicamente si produse de igiena, inclusiv apa de gura, siropuri de tuse si medicamente pentru raceala. Este acelasi compus chimic care se gaseste in bauturile alcoolice. Cantitatea de etanol din vaccinuri este insa foarte mica - mai putin de 0.005% - ceea ce inseamna de 1000 de ori mai putin decat berea (care are 5% alcool).

2-hidroxipropil-β-ciclodextrina (HBCD)

Se gaseste doar in vaccinul Janssen. Este un compus care ajuta la mentinerea ingredientelor active ale vaccinului intr-o forma lichida stabilizata care este utilizata pentru administrarea sub forma de injectie. HBCD contine glucoza si amidon. Este utilizat si in alte medicamente care sunt sub forma injectabila sau care se administreaza pe cale orala si este inclus si in unele produse cosmetice.

Pot produce reactii alergice ingedientele din vaccinurile anti-COVID-19?

Pentru cei ingrijorati pentru posibile reactii adverse, vaccinurile Pfizer, Moderna, AstraZeneca si Janssen nu contin produse umane sau animale sau alergeni obisnuiti, cum ar fi latex, lapte, lactoza, gluten, ou sau arahide. Vaccinul Janssen contine etanol obtinut din porumb. 

Reactiile alergice la vaccinuri sau la ingredientele lor sunt foarte rare, insa pot sa apara. In Statele Unite, un raport al Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) a sugerat ca reactia alergica severa (anafilaxia) a fost foarte rara si a aparut la 11,1 cazuri din 1 milion de doze de vaccin administrate si ca mai mult de 80% dintre aceste cazuri au avut loc la persoane cu antecedente de reactii alergice.

Nu trebuie sa te mai vaccinezi cu un vaccin anti-COVID-19 daca ai avut oricare din urmatoarele:

  • Anafilaxie (reactie alergica severa) sau o reactie alergica imediata, chiar daca nu a fost severa la o doza anterioara din acelasi tip de vaccin impotriva COVID-19.
  • Anafilaxie dupa expunerea la oricare ingredient al vaccinurilor anti-COVID-19.

Daca esti alergic la polietilenglicol (PEG) sau polisorbat:

  • Polietilenglicolul (PEG) sau polisorbatul au structura asemanatoare. PEG este un ingredient al vaccinului Pfizer, iar polisorbat al vaccinului Janssen.
  • Daca esti alergic la PEG nu trebuie sa te vaccinezi cu un vaccin ARNm. Discuta cu medicul daca poti face vaccinul Janssen.
  • Daca esti alergic la polisorbat, nu trebuie sa te vaccinezi cu vaccinul Janssen. Discuta cu medicul daca poti face vaccinul ARNm.

Daca ai alergii la alte tipuri de vaccinuri

Daca ai avut vreodata o reactie alergica severa (anafilaxie) sau o reactie alergica imediata, chiar daca nu a fost severa la un alt vaccin sau la un tratament injectabil, discuta cu medicul. Acesta te poate ajuta sa decizi daca este sigur sa te vaccinezi.

Daca ai alergii care nu sunt legate de vaccinuri

CDC recomanda ca te poti vaccina cu vaccinurile anti-COVID-19 chiar daca ai un istoric de reactii severe alergice la alimente, animale de companie, venin, alergeni din mediu sau latex. Persoanele cu antecedente de alergii la medicamente administrate pe cale orala sau antecedente familiale de reactii alergice severe pot fi, de asemenea, vaccinate. Este important insa sa informezi in prealabil medicul de la centrul de vaccinare.
 
Vaccinurile sunt administrate de un cadru medical instruit, care are la dispozitie medicamentele si echipamentele potrivite si care stie cum sa actioneze imediat daca apare o astfel de problema. Ti se va cere sa astepti 30 de minute dupa administrarea vaccinului, aceasta fiind procedura standard, ca urmare a istoricului tau alergic.

Surse de informatie:
www.ema.europa.eu 
www.ema.europa.eu
www.vaccinare-covid.gov.ro
www.ema.europa.eu 
www.cdc.gov
www.janssenmd.com
www.health.qld.gov.au
www.uchealth.com

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor