EDU.REGINAMARIA.RO

Cardiomiopatia: ce este, cum o recunosti si cum se trateaza

Cardiomiopatia: ce este, cum o recunosti si cum se trateaza

Cardiomiopatia este o afectiune a muschiului cardiac care face ca inima sa pompeze cu dificultate sange catre restul corpului. Cardiomiopatia reprezinta o cauza importanta in insuficienta cardiaca si una dintre afectiunile cele mai frecvente care necesita transplant cardiac. Cardiomiopatia mai poate provoca ritm cardiac anormal. Cardiomiopatia poate afecta oameni de toate varstele, indiferent de rasa. Exista mai multe tipuri de cardiomiopatie.

Un pas major in intelegerea cardiomiopatiilor s-a facut prin folosirea testelor genetice, care permit identificarea mutatiilor genetice specifice care determina boala si depistarea purtatorilor de mutatii chiar inainte de debutul bolii. Tehnicile imagistice avansate permit, de asemenea, identificarea problemelor muschiului cardiac si, astfel, planificarea celui mai bun tratament posibil. Tratamentul - care poate include medicamente, dispozitive implantate chirurgical si, in cazuri severe, transplant cardiac – depinde de tipul de cardiomiopatie si de gradul de severitate al acesteia.

Simptome

Poti sa nu prezinti semne sau simptome in fazele timpurii ale cardiomiopatiei. Insa, pe masura ce boala avanseaza, de obicei, apar semnele si simptomele – acestea pot fi:

  • Senzatie de lipsa de aer in timpul efortului sau chiar in repaus
  • Umflarea picioarelor, gleznelor si a labelor picioarelor
  • Balonare abdominala ca urmare a acumularii de fluid
  • Tuse in pozitie orizontala
  • Oboseala
  • Palpitatii
  • Disconfort sau presiune in piept
  • Ameteala sau lesin

Semnele si simptomele tind sa se agraveze daca nu sunt tratate. In unele cazuri, boala se agraveaza rapid; sunt si cazuri in care boala nu se agraveaza timp indelungat.

Cand sa mergi la medic

Fa-ti o programare la medic daca ai unul sau mai multe semne sau simptome asociate cu cardiomiopatia. Suna imediat la numarul de urgenta 112 daca ai dificultate in respiratie, senzatie de lesin sau durere in piept care dureaza mai mult de cateva minute. Pentru ca unele tipuri de cardiomiopatie pot fi ereditare, daca ai boala, medicul poate recomanda si membrilor familiei sa se testeze.

Cauze

Frecvent, cauza este necunoscuta. In unele cazuri, cardiomiopatia este o consecinta a altei afectiuni (dobandite) sau transmise de la unul din parinti (mostenite).

Factorii care contribuie la cardiomiopatia dobandita sunt:

  • Hipertensiune arteriala pe termen lung
  • Afectarea tesutului cardiac ca urmare a unui infarct de miocard
  • Ritm cardiac rapid cronicizat
  • Probleme la nivelul valvelor cardiace
  • Tulburari metabolice precum obezitatea, bolile tiroidiene sau diabetul
  • Deficitele nutritionale de vitamine (de exemplu, tiamina, adica vitamina B1) si minerale esentiale
  • Complicatii ale sarcinii
  • Consumul de alcool abuziv si indelungat (timp de multi ani)
  • Folosirea cocainei, amfetaminelor sau a steroizilor anabolizanti
  • Folosirea medicamentelor chimioterapeutice si a radioterapiei pentru tratarea cancerului
  • Anumite infectii, in special cele care inflameaza inima
  • Acumularea de depozite de fier la nivelul muschiului cardiac (hemocromatoza)
  • O afectiune care determina inflamatie si poate provoca cresterea granuloamelor (acumulare de celule) la nivelul inimii sau altor organe (sarcoidoza)
  • O afectiune care determina acumularea de proteine anormale (amiloidoza)
  • Tulburari ale tesutului conjunctiv

Tipuri de cardiomiopatie

Exista doua mari tipuri: ischemica si nonischemica.

Cardiomiopatia ischemica este provocata de o boala arteriala coronariana si de infarctul de miocard. Muschiul cardiac este afectat ca urmare a blocajelor arterelor coronariene (care transporta sangele catre inima) si determina cardiomiopatia.

Cardiopatia nonischemica nu este asociata cu o boala arteriala coronariana cunoscuta.

Clasificarea cardiomiopatiei

  1. Cardiomiopatie dilatativa. In cadrul acestui tip de cardiomiopatie, capacitatea de pompare a ventricului stang (VS) - se largeste (dilata) si nu poate pompa eficient sangele in afara inimii. Desi acest tip poate afecta persoanele de toate varstele, se produce mai frecvent la cele de varsta mijlocie, de obicei, barbatii. Cea mai frecventa cauza este boala arteriala coronariana sau infarctul de miocard.
  2. Cardiomiopatia hipertrofica. Aceste tip inseamna ingrosarea anormala a muschiului cardiac, afectand in mod special muschiul camerei principale a inimii, adica ventriculul stang. Muschiul ingrosat face dificila pomparea eficienta a inimii. Cardiomiopatia hipertrofica se poate dezvolta la orice varsta, insa afectiunea tinde sa fie mai severa daca apare in copilarie. Majoritatea persoanelor afectate au istoric familial cu aceasta boala. Si anumite mutatii genetice au fost asociate cu acest tip de cardiomiopatie.
  3. Cardiomiopatia restrictiva. In cadrul acestui tip, muschiul cardiac devine rigid si mai putin elasti; astfel, nu se mai poate largi si umple cu sange intre bataile cardiace. Acesta este cel mai putin frecvent tip de cardiomiopatie si se poate produce la orice varsta, insa cele mai afectate sunt persoanele mai in varsta. Cardiomiopatia restrictiva poate sa apara din motive necunoscute (idiopatica) sau poate fi provocata de o boala din alta parte a corpului care afecteaza cordul (de exemplu, acumularea de fier la nivelul muschiului inimii, afectiune cunoscuta ca hemocromatoza)
  4. Displazia aritmogena de ventricul drept. In cadrul acestui tip rar de cardiomiopatie, muschiul camerei inferioare drepte (ventriculul drept) este inlocuit de tesut cicatricial, ceea ce determina probleme de ritm cardiac. Este frecvent provocat de mutatii genetice.

Cardiomiopatie neclasificata. In aceasta categorie intra alte tipuri de cardiomiopatie, precum cardiomiopatia indusa de stres ("Takotsubo"), cardiomiopatia indusa de chimioterapie, cardiomiopatia peripartum.

Factori de risc

Exista o serie de factori care cresc riscul de cardiomiopatie. Acestia sunt:

  • Istoricul familial de cardiomiopatie, insuficienta cardiaca si stop cardiac
  • Hipertensiune arteriala cronica
  • Afectiuni care afecteaza inima, inclusiv un infarct de miocard anterior, boala arteriala coronariana sau o infectie a inimii (cardiopatie ischemica)
  • Obezitate, care face inima sa munceasca mai mult
  • Consum cronic de alcool
  • Folosirea de droguri ilegale orecum cocaina, amfetaminele si steroizii anabolizanti
  • Anumite medicamente de chimioterapie si radioterapie pentru cancer
  • Anumite boli, precum diabetul, tiroida hipo si hiper-activa sau o tulburare care determina organismul sa depoziteze fier in exces (hemocromatoza)
  • Alte afectiuni care afecteaza inima, precum afectiunea care determina acumularea de proteine anormale (amilodoza), o boala care determina inflamatia si face sa apara granuloame pe inima si alte organe (sarcoidoza) sau tulburari ale tesutului conjunctiv.

Complicatii

Cardiomiopatia poate determina alte probleme cardiace precum:

  • Insuficienta cardiaca. Inima nu poate pompa suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului. Netratata, insuficienta cardiaca poate fi amenintatoare de viata.
  • Trombi (cheaguri de sange). Pentru ca inima nu poate pompa eficient, se pot forma trombi la nivelul inimii. Daca trombii intra in fluxul sanguin, pot bloca circulatia sangelui catre alte organe, inclusiv catre inima si creier.
  • Probleme ale valvelor cardiace. Cardiomiopatia determina marirea inimii, ceea ce face ca valvele cardiace sa nu se inchida optim.
  • Stop cardiac si deces subit. Cardiomiopatia poate determina ritmuri cardiace anormale. Aceste ritmuri cardiace anormale pot provoca lesinul si, in anumite cazuri, deces subit daca inima nu mai bate eficient.

Preventie

In majoritatea cazurilor, cardiomiopatia nu poate fi prevenita. Anunta medicul daca ai un istoric familial care include aceasta afectiune.

Poti reduce probabilitatea de a dezvolta cardiomiopatie si alte tipuri de boala cardiaca printr-un stil de viata sanatos care sa includa:

  • Evitarea alcoolului
  • Controlul hipertensiunii arteriale, al colesterolului marit si al diabetului
  • Adoptarea unei alimentatii sanatoase
  • Miscare fizica regulata
  • Odihna suficienta pe timpul noptii
  • Reducerea stresului

Consultant: Dr. Sorin Ciobanu, medic primar Cardiologie

Surse de informatie:

my.clevelandclinic.org

www.mayoclinic.org