Bronsitele - cauze frecvente de tuse persistenta

Bronsitele - cauze frecvente de tuse persistenta

Bronsita reprezinta inflamarea branhiilor si a bronsiolelor (micile canale prin care circula aerul de la trahee la plaman) asociata cu mucus in exces. Fumatul, noxele, virusurile si bacteriile sunt printre cauzele implicate in aparitia acestei afectiuni.

Dr. Stefan Gigea, medic specialist pneumologie la Ponderas Academic Hospital, cu experienta in tratarea bolilor pneumologice si competenta in somnologie, ne vorbeste mai multe despre aceasta afectiune, de la simptome, la diagnosticare si tratament, dar si despre posibilele complicatii ale bronsitei.

Cum debuteaza o bronsita?

Tusea este simptomul cel mai reprezentativ, o tuse productiva cu sputa care poate fi purulenta sau nepurulenta, cu durata <3 saptamani; prezenta purulentei e un semn nespecific si nu reprezinta semn de infectie bacteriana sau vreun semn de raspuns la antibiotice.

Tusea poate fi insotita de wheezing (respiratie suieratoare) si dispnee de efort, simptome repercutate la examenul clinic pulmonar; uneori poate apare si bronhospasm ducand la confuzia cu un astm (inclusiv spirometrie cu test bronhodilatator pozitiv), dar trece in aproximativ 6 saptamani; Cand tusea persista apare durere de torace sau substernala postefort tusigen, de etiologie musculoscheletala.

Febra sau alte simptome sistemice sunt rare; daca apar, ridica suspiciunea de gripa sau pneumonie; in aceste cazuri pot apare si semne clinice sugestive la examenul medical (diminuarea sunetelor pulmonare, matitate la percutie, egofonie, raluri, frecatura pleurala) – se recomanda atunci radiografie pulmonara.

Cat de frecvent se intalneste bronsita in comparatie cu alte afectiuni de natura respiratorie si la cine este mai frecventa - la copil sau la adult?

Bronsita, atat acuta cat si cronica, este una dintre cele mai frecvente afectiuni respiratorii la nivel mondial; in studiile efectuate in SUA, aprox 10% dintre vizitele la medic in ambulator sunt cazuate de bronsita (100 milioane de vizite medicale anual).

Brosnita la copii este unul dintre primele 5 motive de vizita la medicul pediatru; poate ascunde de multe ori alte diagnostice.

Cum se diferentiaza bronsita de o simpla infectie de cai respiratorii superioare?

Bronsita poate fi precedata de o infectie de cai respiratorii superioare (de o „raceala”, cum este numita in limbaj popular): ceea ce poate duce la o suprapunere a simptomelor celor 2 boli in primele zile de bronsita – cefalee, congestie nazala, durere in gat – insa ulterior, in cazul bronsitei tusea devine simptomul dominant.

Cum se diferentiaza bronsita de alte conditii care afecteaza aparatul respirator?

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:

  • Pneumonia – caracterizata de tuse si semne vitale modificate (febra, tahipnee, tahicardie), semne de consolidare/raluri la examenul clinic, modificari de status mental la pacientii vartstnici – se recomanda radiografie pentru diagnostic diferential.
  • Sindromul post-nasal drip – senzatia de drenaj posterior la nivelul nasului/”spatele gatului”, nevoia de reglaj al vocii frecvent, asociata sau nu cu rinoree; poate apare in context de „raceala”, rinita alergica, rinita vasomotorie, rinita postinfectioasa, iritanti din mediu.
  • Refluxul gastroesofagian – pirozis, regurgitarea alimentelor, disfagia; uneori se poate prezenta doar ca o simpla tuse.
  • Astm – istoric prelungit de episoade de wheezing, tuse, dispnee; frecvent cauzate de un factor declansator cum ar fi alergeni, expunerea la substante iritante, efortul fizic, infectii virale. Astmul la prima prezentare nu poate fi uneori diferentiat de o bronsita acuta.
  • Utilizarea de inhibitori de enzima de conversie a angiotensinei – tuse persistenta neproductiva, pana la 15% din pacientii care urmeaza acest tratament; tusea apare la o saptamana de la debutul tratamentului si asociaza jena la nivelul gatului; dispare frecvent la cateva zile de la oprirea tratamentului dar uneori poate dura si cateva luni.
  • Insuficienta cardiaca – tuse asociata dispneei de efort, frecvent la efort sau in decubit dorsal; la examenul clinic se gasesc ritm cardiac modificat, presiune venoasa jugulara crescuta, edeme gambiere;
  • Embolia pulmonara – tuse ce asociaza dispnee, junghi torace, hemoptizii; insa simptomatologia de prezentare poate fi foarte variata si poate fi usoara si nespecifica; de asemnea si semnele clinice variaza, insa cele care sustin diagnosticul sunt tahipneea, tahicardia, edeme gambiere;
  • Cancerul pulmonar – cauza mai rara de tuse cu debut acut, dar trebuie luat in considerare la orice pacient fumator activ sau fost; o modificare a tusei cronice „a fumatorului”, hemoptizia si semne de obstructie de cai aeriene la ex fizic (wheezing, diminuare murmur vezicular) pot duce la suspicionarea acestui diagnostic;

Care sunt manifestarile bolii care ar trebui sa indrume pacientul catre medic?

Unele simptome pot sugera o anumita cauza de bronsita sau un diagnostic alternativ ce ar putea necesita terapie antibotica. De ex, tuse paroxistica acompaniata de un inspir profund sau emeza posttuse pot sugera infectie cu pertussis, mai ales in context de epidemie.

Care sunt investigatiile sunt necesare pentru diagnosticarea bronsitei?

a. Examenul clinic – lipsa semnelor sugestive de pneumonie (febra, tahipnee, raluri, semne de consolidare pulmonara), fara boala pulmonara obstructiva cronica;

b. Radiografia pulmonara – utilitate redusa, nu schimba managementul; de obicei fara modificari sau cu modificari nespecifice, posibila existenta semnelor de ingrosare a peretilor bronsici la nivelul lobilor inferior; Radiografia se realizeaza in principal pentru a exlude o pneumonie;

c. Testarea microbiologica – utilitate redusa pentru ca nu schimba managementul; de obicei cauza este virala asa ca nu se recomanda examinarea dpv bacterian. Utila cand e necesar diagnosticul diferential cu gripa (ex in sezon, la pacientii cu risc mare de complicatii, cei internati in spitale, cei care lucreaza in sectorul sanitar), Pertussis (frecvent nu e necesara confirmarea bacteriologica, doar in cazurile in care starea de sanatate a pacientui o cere); in aceste cazuri se recomanda temporizarea tratamentului pana la aflarea rezultatului testelor;

d.  Procalcitonina – in cazurile in care e necesara diferentierea infectiei bacteriene de alte cauze de infectie sau inflamatie; utilizata in cazurile de diagnostic incert sau cand nu nevoia de antibioterapie e neclara;

Este bronsita considerata o afectiune severa? Ce complicatii poate sa dea?

Bronsita nu este o afectiune severa, de cele mai multe ori este autolimitata; complicatiile constau in transformarea in infectie mai severa, ca de exemplu o pneumonie sau suprainfectare bacteriana, ceea ce se intampla mai frecvent in contextul in care statusul imun al pacientului este mult/sever diminuat; in acest caz orice infectie, mai ales cele bacteriene, pot avea evolutie prelungita si complicatii (pneumonie, abcedare, chiar sepsis la cei cu imunodepresie severa);

Are bronsita potentialul de a ameninta viata?

Situatii amenintatoare de viata apar in cazurile sus mentionate, dar si in contextul in care bronsita survine la pacienti cu boli pulmonare deja existente, cum ar fi un astm, sau un BPOC grav, putand avea loc o exacerbare infectioasa a acestor boli cu risc vital in cazul in care sunt boli deja severe.

Ce este indicat sa faca bolnavul la domiciliu pentru ameliorarea bolii?

Ca tratament non-farmacologic – pastile pt inflamatia gatului, ceai cald, miere, sistarea fumatului/evitarea fumatului pasiv, evitarea expunerii la aer rece.

Ca tratament farmacologic, pentru cei care doresc ameliorarea mai rapida a tusei se pot prescrie anumite medicamente antitusive, cu verificarea interactiunilor medicamentoase la cei care au mai multe afectiuni in tratament; Nu au fost realizate studii care sa evalueze eficienta tratamentului antitusiv in bronsitele acute.

Este posibil ca dupa vindecarea bronsitei sa se mentina tusea? Care sunt cauzele?

Tusea in bronsita dureaza intre 1-3 saptamani, in unele cazuri se poate prelungi pana la o luna-doua; cauza suspicionata este hiperresponsivitatea bronsica(sensibilitate crescuta la iritatia determinata de inflamatia in bronsita), de obicei trecatoare, si dispare in 6 saptamani

Cat timp poate sa dureze tusea dupa un episod de bronsita si cum trebuie tratata?

Tusea poate dura de la 1 la 3 saptamani, uneori 6 saptamani; in general nu se recomanda terapie medicamentoasa, ci masurile de mai sus, insa, daca pacientul doreste se poate prescrie medicatie antitusiva. In unele cazuri cu wheezing si boala pulmonara cronica se poate administra terapie inhalatorie cu bronhodilatator cu durata scurta de actiune;

Nu se recomanda utilizarea de ibuprofen, corticoterapie orala, terapie din plante, datorita lipsei eficacitatii si efectelor secundare, fara a se putea evidentia, in studiile realizate, vreun beneficiu (la nivelul duratei tusei sau intensitatii).

In cazul in care exista simptome gripale asociate, mai ales la debutul bronsitei se pot recomanda analegzice, cum ar fi acetaminofenul sau aniinflamatoare – pentru simptome precum cefaleea, astenia, mialgiile, durerile articulare; in anumite cazuri se pot prescrie combinatii antihistaminic-decongestionant intranazal.

Avand in vedere ca bronsitele au de cele mai multe ori cauze virale, nu se recomanda terapie antibiotica, datorita efectelor adverse si riscului de aparitie a rezistentei la antibiotice; Mai multe organizatii si societati medicale majore (CDC – Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA, Colegiul Medicilor din America, in Sistemul National de Sanatate - NHS din Marea Britanie) recomanda evitarea administrarii de rutina a antibioticelor in bronsita acuta;

In anumite cazuri atent selectate (suspicionarea unui anumit agent patogen sau pacienti cu risc crescut de complicatii sau pentru a impiedica raspandirea unei boli contagioase) se pot prescrie agenti antimicrobiali– gripa la pacientii internati sau cu risc crescut de complicatii se poate trata cu antivirale; in cazul suspicionarii prezentei pertussis la pacienti cu tuse cu debut <3 saptamani si la femeile insarcinate cu tuse <6 saptamani;

Exista o modalitate rapida de tratament a bronsiolitei? Ce solutii de tratament exista pentru tusea datorata bronsitei?

Fiind o afectiune autolimitata, nu exista modalitate rapida de tratament; in functie de particularitatile fiecarui caz de pot administra tratamente simptomatice in functie simptomele supraadaugate, cum ar fi cazurile mentionate mai sus.

Se pot recomanda tratamente de medicina alternativa in tratamentul bronsitei?

In general nu se recomanda tratamente de medicina alternativa; exista studii care evidentieaza o aparenta ameliorare a tusei la tratamentul cu Pelargonium sidoides, dar calitatea studiilor a fost scazuta si s-a ridicat suspiciunea de afectare hepatica.

Ce este particular in ingrijirea pacientilor in Ponderas Academic Hospital?

De multe ori pacientii care se adreseaza spitalului nostru au mai multe afectiuni acute suprapuse, bronsita asociata cu rinita acuta, bronsita asociata cu infectia respiratorie superioara („raceala”), sau o bronsita ce a declansat o sensibilitate la anumiti alergeni, sau un teren de hipereactivitate bronsica ce determina declansarea unui astm bronsic la anumite persoane cu istoric familial sau in copilarie; in anumite cazuri, din cauza tusei in exces se poate declansa un reflux gastroesofagian. In aceste cazuri se recomanda o terapie personalizata care sa acopere toate simptomele si afectiunile concomitente, iar in Ponderas Academic Hospital reusim sa raspundem personalizat nevoilor de sanatate ale pacientilor nostri.