EDU.REGINAMARIA.RO

Vreau să mor? – Cum se manifestă gândurile suicidare și cum poți ajuta o persoană care se gândește la sinucidere

Sinuciderea se referă la actul unei persoane de a-și pune capăt propriei vieți. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, ceea ce înseamnă că, la fiecare 40 de secunde, o persoană moare. Această tragedie poate fi prevenită, dacă persoana respectivă apelează la ajutor medical specializat, cât mai devreme.

Sinuciderea, un fenomen global

Sinuciderea este un fenomen global, care afectează persoane din toate țările, indiferent de cultură și statut.

Specialiștii consideră că, pentru fiecare adult care a murit prin sinucidere, este posibil să fi existat mai mult de 20 de alți adulți care au încercat să își ia propria viață. Spre comparație, sinuciderea a fost a 10-a cauză care a dus la moarte în Statele Unite, în anul 2020. În medie, 132 de americani s-au sinucis zilnic, iar 1,4 milioane de americani au încercat să facă acest gest. De asemenea, este important de menționat că 90% dintre persoanele care s-au sinucis erau diagnosticate cu o afecțiune medicală psihică la momentul morții.

Gândul „vreau să mor” apare de obicei atunci când oamenii suferă de atât de multă durere emoțională, încât aceasta devine insuportabilă. Această durere este adesea înrăutățită de frica de a fi o povară pentru alții sau de a nu se mai regăsi nicăieri.

Aceste voci interioare și durerile emoționale pe care unii oameni ajung să le resimtă, îi pot determina să creadă că nu merită să fie în viată – mai mult, ei pot ajunge să creadă că absența lor le-ar face un bine celor din jur, ceea ce nu se poate aplica niciodată. Rănirea sau moartea unei persoane nu va face altceva decât să îi afecteze pe cei din jur. Studiile arată că fiecare persoană care se sinucide are un impact direct asupra a cel puțin șapte persoane.

Dacă ne referim la definiția sinuciderii, putem spune că gândurile de tipul „cum să te sinucizi” se referă la efectuarea anumitor acțiuni cu scopul de a pune capăt propriei vieți. Aceste gânduri și comportamente ar trebuie considerate o urgență medicală.

Mulți oameni experimentează gândurile suicidare, în special în perioadele stresante sau atunci când se confruntă cu anumite probleme serioase de sănătate fizică sau psihică. Gândurile suicidare pot fi stopate, tratamentul fiind eficient în multe cazuri, însă primul pas se referă la a cere ajutor din exterior. Dacă observați că o persoană apropiată are astfel de intenții sau vorbește despre sinucidere, este esențial să acționați pentru a-l ajuta și proteja.

Cum recunoașteți o persoană care are gânduri suicidare

O persoană care se gândește la sinucidere poate prezenta următoarele simptome:

  • se simte neputincioasă și lipsită de speranță;
  • resimte o durere emoțională intensă;
  • are schimbări de dispoziție, trece de la fericire la tristețe și invers;
  • manifestă un comportament violent;
  • poate vorbi despre răzbunare, vinovăție sau rușine;
  • resimte o stare intensă de anxietate;
  • trece prin tulburări de somn și schimbări majore ale stilului de viață – doarme prea mult sau prea puțin;
  • se confruntă cu tulburări ale alimentației – mănâncă prea mult sau prea puțin, ceea ce duce la fluctuații ale greutății;
  • poate face abuz de droguri sau alcool;
  • se poate angaja într-un comportament riscant (cum ar fi să conducă depășind limita legală sau sub influența drogurilor, ceea ce poate duce la accidente);
  • își poate pune viața în ordine și poate dărui din lucrurile personale celorlalți;
  • procurarea unor substanțe sau obiecte care ar putea răni;
  • apariția simptomelor de depresie;
  • apariția atacurilor de panică;
  • izolarea față de ceilalți;
  • sentimentul că este o povară pentru ceilalți;
  • agitație psihomotorie;
  • își ia rămas-bun de la ceilalți, le spune la revedere ca și cum i-ar vedea pentru ultima oară;
  • pierderea interesului pentru activitățile care, anterior, îi făceau plăcere;
  • resimte remușcări, se critică;
  • vorbește despre sinucidere sau moarte;
  • își exprimă regretul de a fi în viață sau de a se fi născut.
  • Totuși, aici este important de menționat că un număr semnificativ de persoane care se gândesc la sinucidere nu împărtășesc sentimentele și gândurile lor și nu dau semne că ceva ar fi în neregulă.

Cauzele gândurilor suicidare

Cauzele care pot duce la gânduri suicidare apar atunci când o persoană simte că nu mai poate face față unei situații copleșitoare. Fie că vorbim de apariția unor probleme financiare, dispariția unei persoane dragi, sfârșitul unei relații, o afecțiune medicală sau alte probleme de sănătate.

De asemenea, anumite situații sau evenimente care au loc în viață pot duce la apariția gândurilor suicidare: abuz sexual, probleme financiare, experimentarea unui sentiment de abandon sau respingere etc.

Factori de risc ce pot duce la sinucidere

Următorii factori de risc pot crește șansele de apariție a gândurilor suicidare.

Factori medicali – spre exemplu dacă persoana respectivă suferă de:
depresie;

  • tulburare bipolară;
  • tulburare borderline;
  • schizofrenie;
  • dependență de alcool;
  • tulburare de stres post-traumatic;
  • afecțiuni medicale care provoacă dureri cronice;
  • un diagnostic medical incurabil sau o afecțiune medicală în stadii terminale.

Din păcate, odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, riscul apariției depresiei și anxietății a crescut exponențial în rândul oamenilor de pe tot globul, din cauza izolării, necesară ca urmare a regulilor de protecție împotriva virusului. Acest aspect a dus, invariabil, la apariția gândurilor de tipul "îmi doresc moartea."

Factori de mediu

Sinuciderea nu este un fenomen izolat, ci este larg răspândit în toată lumea. Expunerea sinuciderilor, fie în comunități, fie prin intermediul mass-media, poate duce la o creștere a ratelor de sinucidere. Astfel, următorii factori cresc riscul ca o persoană să se gândească la sinucidere:

  • experiențe traumatizante, abuzuri sau maltratare în copilărie;
  • izolarea sau lipsa sprijinului social;
  • existența unor credințe religioase sau culturale care susțin sinuciderea în anumite contexte;
  • sinuciderea recentă a unei personalități, celebrități sau vedete pe care persoana respectivă o admira;
  • sinuciderea recentă a unei persoane dragi;
  • pierderea recentă a cuiva drag, a unei relații sau a unui loc de muncă;
  • acces inadecvat la asistență medicală de calitate;
  • experimentarea unui sentiment de discriminare din cauze variate;
  • o tentativă de sinucidere anterioară.

Factori familiali

  • existența unor membri ai familiei apropiați care s-au sinucis sau care suferă de o boală psihică;
  • lipsa suportului familiei în întâmpinarea eventualelor probleme;
  • abuz prezent sau trecut din partea membrilor familiei;
  • un eveniment stresant recent care a avut loc în familie, cum ar fi un divorț.

Cum trebuie să vorbiți cu o persoană pe care o suspectați că are gânduri sinucigașe

În cazul în care observați că o persoană apropiată prezintă simptomele descrise mai sus, este recomandat să aplicați următoarele strategii:

  • să îi oferiți sprijin necondiționat, să o încurajați să vorbească despre ceea ce simte, fără a o judeca;
  • să vă asigurați că nu are acces la obiecte care i-ar putea provoca răni;
  • să dați dovadă de înțelegere și empatie;
  • să fiți în contact în mod permanent cu persoana respectivă;
  • să nu o lasați să petreacă prea mult timp singură;

Oamenii care au frecvent gânduri de tipul „îmi doresc moartea” trebuie să știe că aceste gânduri pot reprezenta un moment temporar – există soluții pentru orice probleme care pot apărea pe parcursul vieții, prin intermediul ajutorului potrivit.

Sinuciderea este o tragedie care poate fi prevenită. Prietenii, familia și alte persoane pot oferi sprijin imediat persoanelor care prezintă acest risc, însă este recomandat să fie cerut ajutor medical specializat, din partea unui psiholog. Cea mai mare parte a oamenilor care au gânduri suicidare nu vor ca viața lor să se termine, ei vor ca durerea pe care o resimt să fie stopată.

Cum poate fi prevenită sinuciderea

Psihoterapie individuală

Tratamentul pentru persoanele care își pun întrebarea „cum să te sinucizi”, va depinde de cauza principală a gândurilor și a comportamentului care duce spre acel pas. Însă, pentru a împiedica o persoană să recurgă la acest gest, este nevoie de intervenția unui psihoterapeut, care poate identifica cauzele ce duc la apariția acestor gânduri.

Așadar, psihoterapia este modalitatea prin care riscul de sinucidere poate fi scăzut. Terapia cognitiv-comportamentală este o formă a terapiei utilizată cu precădere în cazul persoanelor care au gânduri suicidare.

Scopul acestui tip de terapie este de a învăța persoana respectivă să își înfrunte situațiile și emoțiile care duc la sentimente și comportamente negative. Terapia cognitiv-comportamentală va ajuta persoana respectivă să înlocuiască convingerile negative cu unele pozitive, ajutând-o să recapete controlul asupra vieții sale.

De asemenea, și psihoterapia de grup se poate dovedi eficientă pentru a preveni sinuciderea. De cele mai multe ori, cu problemele pe care le experimentăm se confruntă și mulți alți oameni. Împărtășirea sentimentelor cu cineva care înțelege prin ce trecem este foarte importantă.

Medicație

În anumite cazuri, psihoterapia nu este de ajuns pentru a reduce riscul sinuciderii, astfel că specialistul poate prescrie medicamente pentru a ameliora anumite simptome, cum ar fi cele ale depresiei și anxietății. Tratarea acestor simptome poate contribui la reducerea sau eliminarea gândurilor suicidare. Specialistul poate prescrie medicamente precum cele:

  • Antidepresive;
  • Medicamente antipsihotice;
  • Medicamente anxiolitice.

Schimbări ale stilului de viață

Pe lângă psihoterapie și medicație, specialiștii recomandă implementarea anumitor schimbări ale stilului de viață și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, pentru ca gândul „vreau să mor” să se schimbe în „vreau să continui să trăiesc”:

Reglarea somnului

Lipsa somnului are un efect nociv atât asupra sănătății fizice, cât și emoționale. Somnul influențează starea de spirit și capacitatea organismului de a se reface. Pentru a avea un somn odihnitor, este recomandat să adormim și să ne trezim la aceeași oră în fiecare zi, să încercăm să dormim în jur de opt ore pe noapte, iar înainte de culcare, să evităm expunerea la lumina albastră emanată de ecranele diferitelor dispozitive tehnologice.

Practicarea sportului în mod regulat

Practicarea exercițiilor fizice în mod regulat are multiple avantaje asupra sănătății organismului, precum și asupra stării de spirit. Sportul îmbunătățește dispoziția, crește optimismul și reduce simptomele depresiei și anxietății. Aceste lucruri se întâmplă deoarece, atunci când facem sport, creierul nostru eliberează endorfine. Chiar și o plimbare în parc poate avea un efect benefic asupra dispoziției unei persoane.

Evitarea consumului de alcool și droguri

Alcoolul și drogurile pot intensifica gândurile suicidare, tocmai de aceea este indicate evitarea consumului excesiv de alcool, droguri, precum și a altor medicamente care nu au fost prescrise de un medic. Alcoolul și substanțele chimice pot reduce inhibițiile și pot crește riscul adoptării unui comportament negativ, ce ar putea duce la sinucidere.

Aplicarea unor tehnici de relaxare

Atunci când ne simțim stresați, este recomandat să efectuăm câteva exerciții de respirație controlată, ce pot contribui la reducerea simptomelor anxietății, depresiei și a gândurilor negative.

Alte recomandări pentru a preveni sinuciderea

Dacă dumneavoastră sau o persoană apropiată se confruntă cu gânduri suicidare, următoarele recomandări pot fi de folos pentru a le stopa:

Amânarea deciziei

Promiteți-vă că nu veți lua o decizie de moment și că nu vă veți răni în momentul în care apar gândurile. Este importat de știut că aceste gânduri sunt temporare și că, deși durerea resimțită pare foarte gravă și interminabilă, nu trebuie să acționați impulsiv asupra gândurilor autodistructive. Faceți o promisiune unui prieten, terapeutului sau dumneavoastră înșivă că nu veți face nimic care v-ar putea face rău și că, atunci când apar astfel de gânduri, veți discuta cu persoana respectivă. Indiferent cât de permanentă poate părea durerea, gândurile negative nu vor dura pentru totdeauna.

Manifestarea auto-compasiunii

Specialiștii consideră că este important să avem compasiune pentru noi înșine. În loc să vă învinovățiți pentru sentimentele experimentate, încercați să vă tratați așa cum ați trata un bun prieten.

După cum psihoterapeutul Stacey Freedenthal sugerează: „Gândește-te la tot ce se întâmplă în viața ta. Gândește-te la toate motivele pe care le ai pentru a muri prin sinucidere. Acum imaginează-ți că cineva la care ții foarte mult ar veni cu aceleași probleme, aceleași motive, aceleași dorințe de a muri. Ce i-ai spune? Ai spune acelei persoane despre care îți pasă: <> Dacă nu, de ce?”

Acest mod de abordare, de a vă trata cu aceeași bunătate și compasiune cu care ați trata un prieten se numește auto-compasiune.

Concluzii

Sinuciderea poate fi evitată, cu ajutorul adecvat. Chiar dacă oamenii se pot simți adesea rușinați, vinovați sau înspăimântați să vorbească despre faptul că au în minte întrebarea „cum să te sinucizi”, împărtășirea acestor sentimente cu o persoană de încredere este primul pas pentru a evita o tragedie.

De cele mai multe ori, pentru că oamenii sunt reticenți în a împărtăși adevărul despre astfel de gânduri cu cei apropiați, ajutorul profesional oferit de un terapeut poate reprezenta salvarea. Acesta ne poate ajuta să ne schimbăm modul de a ne raporta la situațiile delicate ce pot apărea în viața noastră.

Este important de reținut că, doar vorbind despre modul în care ne simțim și despre cum am ajuns în acest punct din viață poate aduce un sentiment de eliberare și ne poate ajuta să găsim o cale de a face față durerii pe care o întâmpinăm în prezent. Viața merită să fie trăită, indiferent de ce s-ar întâmpla. Fiecare viață salvată contează.

Surse

  • https://www.medicalnewstoday.com/articles/193026#treatment
  • https://www.medicalnewstoday.com/articles/326850#conclusion
  • https://www.healthline.com/health/suicide-and-suicidal-behavior#hotlines-and-resources
  • https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/suicide.shtml