Pare absolut paradoxal: social media ar trebui să ne unească, să creeze conexiuni între oameni aflați la distanțe uriașe, care altminteri nu ar putea comunica. Și, da, face și asta.
În urmă cu nu mai mult de doi sau trei ani, social media rămăsese pentru majoritatea singura sursă de socializare, pentru unii era chiar singura legătură cu lumea.
Pentru mulți copii și adolescenți, perioada pandemiei a fost perioada consumului extrem de social media, un flux mereu paralel cu școala online.
Ca urmare, a petrece (din ce în ce mai mult) timp pe social media a rămas o obișnuință greu de controlat, care mai degrabă tinde să se amplifice și să se generalizeze.
Primele care s-au arătat îngrijorate de fenomen au fost companiile, care au constatat că găsesc din ce în ce mai greu oameni - angajați sau colaboratori - capabili să facă față interacțiunilor sociale. O mare parte din tineri preferă contactul prin mesaje scrise sau social media, nu numai în detrimentul întâlnirilor fizice, ci chiar în detrimentul conversațiilor telefonice. Se constată o dorință de a reduce numărul de canale prin care are loc schimbul de informații - un spațiu bidimensional definit, cum este un ecran, este perceput ca fiind mai sigur, mai familiar, mai ușor de gestionat decât necunoscutele legate de voce, miros, aspect, emanații personale. Social media electronică devine mediul social preferat, în detrimentul mediilor sociale reale.
Da, în fiecare zi citim pe social media studii care arată că social media:
- ne face mai nefericiți din cauza tendinței perpetue spre comparația socială, precum și spre perpetuarea știrilor proaste și a morbidului: alimentează depresia, anxietatea și chiar tendințele suicidare
- ne afectează atenția și concentrarea
- ne afectează imaginea psihică despre corpul nostru, expunându-ne unor imagini alterate, retușate, unei perfecțiuni despre care poate intuim că nu există, dar care ni se pare irezistibilă. „Așa ar trebui să arătăm“ devine mai puternic în psihicul nostru decât mai modestul „așa putem să aratăm“.
- devine mediu de urmărire, vehicul pentru bullying și criminalitate care are drept victime în special copiii și adolescenții.
Cu toate acestea, puțini sunt cei care realmente nu vizitează niciun fel de social media. Majoritatea o văd ca pe un rău necesar. „Social media trebuie folosită și nu consumată“ - cu această idee sunt de acord cei mai mulți. Dar unde se oprește folosirea și unde începe consumul?
Iată o întrebare tipică adicțiilor, ceea ce ne conduce la adevărata problemă: în ce măsură este social media adictivă?
Unde și cum devine cineva dependent de social media?
În primul rând să vedem ce ne oferă această simulare de spațiu social care este spațiul social media:
- spre deosebire de un spațiu social organic, natural, ceea ce oferă social media este un mediu cuantificabil: poți vedea oricând cât de popular ești, măsurat în diverși parametri.
- spre deosebire de spațiile sociale naturale, fiecare participant trăiește cu impresia că poate controla ceea ce se întâmplă, că în funcție de comportamentul său poate căpăta răspunsuri pozitive sau negative. Mai mult decât atât, fiecare deține puterea de a-i așeza pe ceilalți în topul popularității sau infamiei, precum și valența de a se ascunde în spatele anonimatului sau avatarului când simte impulsul de a se exprima într-un mod pe care, altminteri, nu îl aprobă.
Așadar, social media apare ca un spațiu social obiectivat și simplificat care mai are o caracteristică foarte atrăgătoare: este mereu disponibil, accesibil „la un click distanță“, spre deosebire de majoritatea mediilor sociale reale, în care accesul nostru este limitat.
Citind aceste caracteristici nu ne putem anihila senzația de spațiu al făgăduinței, care răspunde cu falsă exactitate anxietăților și fantasmelor pe care le țesem în jurul ideii de conexiune umană:
- Mă iubești? Cât mă iubești?
- Eu pot să te fac să mă iubești! - pot să creez conținut atrăgător, seducător.
- Tot eu pot să te și pedepesc, retrăgându-ți dragostea - popularitatea fiecăruia depinde de cooperarea și votul pozitiv ale celorlalți.
Ce cere social media de la utilizatorul său în schimbul acestei perfecțiuni sociale iluzorii, controlabile și cuantificabile?
- prezență și vizibilitate, expunere
- participare angajată emoțional - social media îți cere fantasmele promițând o satisfacție ideală, și, invers, fără o participare afectivă corespunzătoare nici nu vei sta prea mult pe social media. Numai că fantasmele personale, anxietățile, se orientează bucuroase către acest mediu și te vor conduce la el.
Însă viața noastră psihică este pur și simplu mai complicată decât atât: acest mecansim simplificat al dorinței și satisfacției te face să pierzi treptat gustul vieții - de aceea mai toate studiile consemnează că marii utilizatori de social media acuză simptome de depresie. Putem bănui că ei au devenit mari utilizatori de social media tocmai pentru a evita instalarea depresiei, pentru a-și controla pornirile depresive.
Se poate constata, în general, în raportul individului utilizator cu social media, acea dinamică tipică procesului adictiv, care pendulează între cei doi poli: eu exercit controlul/de fapt eu sunt controlat.
Ce-i de făcut?
Prima propunere care li se face adulților este desigur reducerea timpul petrecut pe social media - și există planuri de detox cu reduceri progresive, cuantificate în număr de minute. Totuși, soluția rațională nu este neapărat cea mai adecvată, pentru că puterea de atracție a rețelelor se bazează pe mecanisme inconștiente. Iar programele de reducere a timpului pe net sunt provocări adresate inconștientului - și se știe că din astfel de provocări mereu inconștientul este cel care iese întărit!
În cazul dependenței de social media sunt mai eficiente, exact ca în cazul dezintoxicării de droguri majore, perioadele de abstinență completă, așa cum se întâmplă forțat în unele călătorii. Acestea pot duce la o recalibrare a comportamentului pe social media.
Nu ar trebui să tratăm scroll-ul pe social media ca sursă de relaxare - chiar dacă lina curgere a știrilor și postărilor ni se pare că ne induce o stare de relaxare, ea este nocivă mai ales prin acest fapt! Fluxul social media nu este nicidecum o maree liniștită - el ne va influența într-un mod cât se poate de neplăcut tocmai pentru că intrăm într-o stare în care vigilența este adormită: creierul se pregătește de relaxare, intră în fluxul alfa, care va fi întrerupt brusc de toxine psihice și mesaje agresive, unele de-a dreptul toxice. Deși la prima vedere și la o utilizare redusă, social media poate sugera un efect relaxant și anxiolitic, este foarte riscant să o folosim în acest scop. Problema este că rareori te poți opri la „utilizare moderată“, mai ales dacă, din diferite alte motive, treci și prin stări de stres sau anxietate extremă. În acest cazuri consumul de social media nu face decât să fixeze și să adâncească aceste stări.
Evită să faci din social media o sursă de știri - este un spațiu controlat de preferințe personale, conform algoritmilor, astfel încât ți se vor arăta predominant știri din sfera ta. Pentru a avea o viziune asupra lumii trebuie să parcurgi și ceea ce aparent NU te interesează, permitându-ți să îți lărgești orizontul.
Dacă din motive ocupaționale ești obligat să folosești Social Media, consider-o un job și trateaz-o ca atare.
- Ajută și exercițiile de mindfuless: în timpul utilizării social media și anume exact atunci când ni se pare mai interesant și mai atrăgător, este momentul să ne amintim că avem de-a face cu un spațiu social imaginar și ca urmare acesta oferă descărcări și soluții imaginare. Ești gata să le admiți în realitatea ta psihică? Practicată ca exercițiu permanent, social media mindfulness ajută la dezvoltarea discernământului și la protecția față de conținuturile care sunt major nocive psihismului nostru.
Însă nu te expune excesiv la social media chiar dacă în aparență ești „vaccinat“:
- da, știi că fotografiile sunt deformate de filtre, le folosești tu însuți
- da, știi că ofertele sunt de multe ori false
- da, știi că anunțurile sunt exagerate și cursurile promovate nu fac nici pe jumătate din ceea ce pretind
Însă ceea ce știi este de ordin secundar, conștient: conectarea excesivă la social media acționează prin mobilizarea inconștientului, de aceea social media te modelează în ciuda rațiunii sale, într-un mod mai eficient decât alte medii, pentru că te conduce într-o stare de relaxare și fascinație, așa cum face și televiziunea, creând în același timp iluzia controlului, ca mediu interactiv, ceea ce televiziunea nu făcea, căci era mediu pasiv.
Positive action: caută satisfacții în real, chiar dacă nu par la fel de accesibile - în acest proces vei afla mai multe despre tine și despre ceea ce ai, de fapt, nevoie. O idee ar fi ancorarea în corp - oferă satisfacție corpului.
Merită să încerci acțiuni pozitive în afara social media - la început fie și numai de dragul copiilor, care astfel vor avea un model viabil (degeaba le închizi lor accesul la rețelele sociale, dacă tu stai tot timpul cu telefonul în mână).
Teoretic, copiii și adolescenții nu au ce căuta pe social media, deoarece nu au formate granițele Eului și discernământul. Nu au autonomie psihică și nu gestionează bine raportul real-imaginar, așa că sunt expuși unor pericole de exploatare emoțională, câteodată chiar unor pericole cu consecințe penale. Practic, prin prezența pe social media dar și pe grupuri de whatsapp ei sunt mereu accesibili unor influențe pe care nici ei, dar nici noi, părinții, nu avem cum să le cunoaștem și să le controlăm pe deplin. De aceea este bine să nu existe acces la astfel de aplicații nici pe telefoanele și nici pe computerele pe care ei le folosesc și, în niciun caz, să nu le facem conturi social media, chiar dacă există în această direcție modele foarte atrăgătoare de succes financiar.
Dacă impui regula momentelor fără telefon în familie - de exemplu la masă - fii consistent și dă exemplu. Apoi încearcă să nu faci din aceste momente un soi de pedeapsă pentru copii - ei trebuie să perceapă acest momente ca pe o ocazie de a trăi altceva, care să le ofere stimulare și satisfacție - sentimentul unei conexiuni emoționale și cognitive reale cu oameni reali. Ca părinte, nu are rost să stai uitându-te sever la copiii tăi sevrați și frustrați de mediile care până atunci le ofereau un soi de securitate. Misiunea ta este să creezi un moment pe care să îl trăiți toți cu plăcere, de care să vă amintiți apoi cu plăcere. Da, cere un oarecare efort și o oarecare creativitate, e mai greu decât pe social media, dar gândește-te că este cel mai eficient mod de a contracara influența rețelelor sociale. Nu lăsa realul să fie opțiunea a doua, realul trebuie să fie mereu prima alegere, iar copiii și tu însuți ar trebui să percepeți corect mediile sociale drept ceea ce sunt, respectiv o simulare socială - atrăgătoare, dar totuși simulare, o construcție inautentică.
Atenție la acele generații care și-au făcut debutul în viața socială aproape exclusiv prin social media, impusă în pandemie. Acești copii, deveniți acum adolescenți, au o relație organică și sentimentală cu social media și în mod natural tind să se desprindă mai greu de ea. Pentru ei este foarte important să aibă relații semnificative în afara social media și să cultive aspecte senzoriale pe care social media nu le poate oferi.
Revenind la întrebarea de la care am plecat: unde se oprește folosirea activă a social media și unde începe consumul pasiv de social media, una dintre căile de a evita instalarea consumului pasiv este chiar evitarea folosirii social media drept entertainment - este însă o măsură cu valabilitate limitată, deoarece rareori putem spune cu claritate când comportamentul nostru trece de funcțional și intră în sfera entertainmentului, fie și pentru că acum pe social media totul este gândit ca entertainment, de la shopping la știrile de război.
Cu pași mici, către o viață reală
Cea mai eficientă cale de a face față versatilității social media în eforturile sale de a ne forța să trecem de la folosire la consum este chiar… propria noastră versatilitate umană. Am propus și am discutat mai sus o serie întreagă de strategii - niciuna nu este completă, niciuna nu ne asigură independența psihică de social media - însă toate pe rând, folosite la momentul potrivit, ne vor permite să vedem lucrurile într-o lumină mai firească. Așadar:
- facem pauze
- reducem timpii de socializare pe social media
- găsim satisfacții în real
- ne antrenăm întru social media mindfulness, pe rând și combinat.
Și, a propos de mindfulness, să nu uităm să ne punem din când în când, prin sondaj, întrebarea: de ce? Așadar: stop cadru, stop scroll! Ce fac eu aici pe acest social media? De ce sunt aici, de ce stau aici, de ce mă uit la cutare sau cutare postare? Formulează răspunsurile, nu le judeca înainte de a le formula. În niciun caz nu judeca în termeni de „bine“ și “rău“ - un astfel de demers blochează orice cunoaștere - ci nuanțează exact motivele tale. Concluzile și soluțiile îți aparțin!