Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Am stat de vorba cu dr. Cristina Deiak, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Premiere, pentru a intelege mai bine temerile pacientilor legate de gastroscopie, dar si ce presupune, de fapt, investigatia. In acest interviu, medicul gastroenterolog demonteaza cele mai frecvente mituri, explica metodele moderne care reduc disconfortul si evidentiaza importanta pregatirii corecte si a depistarii precoce a afectiunilor grave, precum cancerul gastric sau cancerul esofagian.
Care sunt cele mai frecvente temeri sau mituri pe care le au pacientii inainte de o gastroscopie?
Printre cele mai frecvente temeri si mituri pe care le au pacientii inainte de o gastroscopie se numara teama de a nu putea inghiti aparatul. Insa, tuburile sunt foarte mici, au aproximativ 9-12 mm, sunt flexibile si usor de inghitit. Exista si teama de a primi un diagnostic mai grav, precum cancerul gastric, insa in realitate, cele mai frecvente patologii diagnosticate cu ajutorul acestei proceduri sunt gastritele, esofagitele si ulcerele. Pacientii se mai tem ca nu vor rezista procedurii, intrucat este dureroasa. In realitate, procedura nu este dureroasa, este doar putin neplacuta, insa acest disconfort se poate diminua cu ajutorul unei anestezii locale (spray cu Lidocaina, pulverizat in gat) sau unei anestezii intravenoase usoare. Si, bineinteles, intalnim des pacienti care se tem de anestezie si cred ca nu se vor mai trezi dupa sedare. Adevarul este ca riscurile asociate acestei anestezii usoare sunt minime, iar reactiile adverse care pot aparea sunt in general minore sau usoare.
Cat de mult este resimtit disconfortul in timpul procedurii?
In timpul procedurii, disconfortul de fapt tine mult si de personalitatea pacientului. In general, procedura este usor de suportat, nu dureaza mult, iar cu un anestezic local sau sedare usoara, disconfortul este minim sau chiar inexistent pentru unii pacienti. De obicei, persoanele tinere sau mai anxioase resimt un disconfort mai mare in timpul procedurii, in timp ce persoanele varstnice au un disconfort minim.
Exista modalitati moderne de sedare sau anestezie care fac examinarea mult mai usoara?
Da, exista. Cea mai la indemana este anestezia locala cu un spray cu Lidocaina, care se pulverizeaza local, amorteste gatul, reduce reflexul de voma, este sigur si prezinta marele avantaj ca pacientul poate pleca imediat dupa procedura. O alta modalitate moderna de anestezie este cea intravenoasa.
Cum reusiti dvs sa va ajutati pacientii sa se linisteasca inainte si in timpul procedurii?
Cel mai important lucru pe care il fac pentru a linisti un pacient inainte de procedura este sa ii explic pas cu pas si pe intelesul lui, in ce consta metoda, cum se va simti pe parcursul procedurii, indiferent ca aceasta va fi cu anestezie locala sau intravenoasa, care sunt riscurile acestei proceduri si ce vom face astfel incat sa le evitam sau sa le minimalizam.
In timpul procedurii, incerc sa linistesc pacientul prin a-i coordona miscarile respiratorii - uneori pacientii devin agitati si “uita cum sa respire”. Dupa o coordonare buna, investigatia devine usor de suportat. De asemenea, ii anunt constant cam cat mai dureaza procedura, aceasta metoda fiind o tehnica buna de linistire a pacientilor.
Cat de important este ca pacientul sa urmeze o pregatire corespunzatoare inainte de gastroscopie?
O pregatirea buna a pacientului inainte de gastroscopie, prin evitarea alimentarii cu minim 6-8 ore inainte de procedura este foarte importanta deoarece ajuta la micsorarea riscurilor asociate unei astfel de proceduri. Concret, se reduce riscul de aspiratie (refularea continutului gastric in plamani) si creste acuratetea investigatiei, deoarece putem vizualiza mai bine mucoasa esofagului, stomacului si duodenului si orice tip de leziune.
De asemenea, este foarte important ca pacientul sa nu consume lichide cu cel putin 2-4 ore inainte de procedura, iar medicamentele necesare se vor lua cu o gura mica de apa, acestea vor fi intrerupte doar la recomandarea noastra, a medicilor.
Care sunt cele mai frecvente afectiuni descoperite in urma gastroscopiei?
Cele mai frecvente afectiuni descoperite in urma unei gastroscopii sunt esofagitele (inflamatii la nivelul mucoasei esofagului, cauzate cel mai frecvent de boala de reflux gastroesofagian), hernia hiatala, gastritele (inflamatii ale mucoasei gastrice, cauzate de obicei de o infectie cu Helicobacter Pylori), dar si ulcerele gastro-duodenale (leziuni mai profunde la nivelul mucoasei stomacului/duodenului).
Cum poate ajuta gastroscopia la depistarea precoce a unor boli grave, cum sunt cancerele de stomac sau esofag?
Pentru depistarea precoce a unor boli grave, precum cancerul de stomac si esofag, gastroscopia este esentiala. Insa, in stadiile precoce aceste tipuri de cancere nu prezinta simptome foarte pregnante, fiind adesea ignorate de pacienti si descoperite in stadii tardive.
Este foarte important ca orice pacient peste 45-50 ani care prezinta simptome de alarma sa se prezinta la medic pentru efectuarea unei gastroscopii. Prin semne de alarma ne referim la: scadere in greutate, disfagie (dificultate de a inghiti), anemie (tegumente si mucoase palide, sau o scadere a hemoglobinei/hematocritului, depistate cu ocazia efectuarii unei hemoleucograme anuale), dureri la nivelul epigastrului (in capul pieptului) sau senzatie de arsura care nu cedeaza la medicamentele obisnuite, hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin melena (scaun negru, moale, lucios, ca pacura) sau hematemeza (varsatura cu sange rosu sau in “zat de cafea”), antecedente familiale de cancer esofagian sau gastric.
Cum s-a transformat gastroscopia de-a lungul anilor, comparativ cu metodele folosite cu 10-20 de ani in urma?
Din punct de vedere istoric, gastroscopia s-a transformat mult, de-a lungul anilor. Daca la inceput s-au folosit “gastroscoape semiflexibile”, care aveau doar varful flexibil, care nu permiteau vizualizarea in intregime a tubului digestiv si nici prelevarea de probe pentru biopsii, endoscoapele utilizate in practica curenta sunt flexibile, permit preluarea de biopsii si au aplicate tehnici de imbunatatire digitala a imaginii endoscopice care cresc posibilitatea de caracterizare a leziunilor descoperite in timpul unei gastroscopii.
Credeti ca tehnologiile moderne, precum capsula endoscopica si inteligenta artificiala vor schimba modul in care diagnosticam afectiunile gastrice?
Inovatiile si tehnologiile de ultima ora au schimbat deja modul actual de diagnosticare a afectiunilor de la nivelul tubului digestiv si il vor schimba in continuare. Cea mai frecventa este endoscopia cu spectru extins (NBI) care foloseste filtre speciale de lumina cu ajutorul carora se poate vizualiza mai bine vascularizatia mucoasei si ajuta la detectarea si caracterizarea unor leziuni.
Capsula endoscopica este iarasi o metoda inovatoare care se foloseste de ceva timp. Vorbim despre o camera video mica care se inghite de catre pacient, exploreaza zonele mai greu accesibile precum intestinul subtire si transmite imagini in timp real. Dezavantajul capsulei este ca nu poate prelua biopsii.
Inteligenta artificiala a adus beneficii in ceea ce priveste tehnicile endoscopice, poate creste acuratetea procedurii prin detectarea leziunilor suspecte si prelevarea de biopsii tintite de la nivelul acestora, analizeaza in timp real imaginile endoscopice. Este un domeniu intr-o continua dezvoltare, ajutand tot mai mult practicienii in diagnosticarea si caracterizarea leziunilor.
Pe viitor, credeti ca gastroscopia va deveni o metoda de diagnostic mult mai usor de acceptat de pacienti?
Consider ca gastroscopia a devenit deja o metoda de diagnostic mult mai usor acceptata de pacienti. Este foarte importanta o informare corecta despre manevra, discutarea cu un medic care face acest tip de procedura pentru ca pacientul sa poata intelege beneficiile acestei metode, cat si riscurile ei.
Ce sfat le-ati da celor care se tem de aceasta investigatie, dar care, totusi, au nevoie de un diagnostic corect?
Sfatul meu pentru persoanele care se tem de aceasta investigatie este ca in primul rand sa se prezinte la medic, pentru a putea discuta cu aceasta despre procedura, pentru a intelege in ce consta investigatia, cum putem face pentru a-i inlatura/diminua aceasta teama si astfel procedura sa fie facuta in conditii de siguranta si cu un disconfort minim.
Amanarea gastroscopiei poate avea consecinte serioase, mai ales atunci cand simptomele persistente – precum arsurile gastrice, durerile abdominale, dificultatile la inghitire sau scaderea in greutate – sunt ignorate. In multe cazuri, afectiunile depistate precoce, cum ar fi gastritele, esofagitele sau infectia cu Helicobacter pylori, pot fi tratate eficient si fara complicatii. Insa, daca investigatia este amanata timp indelungat, pot fi ratate momentele-cheie pentru diagnosticarea unor boli grave precum ulcerul complicat sau cancerul gastric, care in stadii avansate sunt mai greu de tratat si cu prognostic mai rezervat. Gastroscopia nu doar confirma un diagnostic, ci ofera sansa unui tratament la timp.
