Spre deosebire de luxatie, in entorsa, capetele oaselor din articulatie nu parasesc articulatia. In acest caz, pacientul poate sa isi miste articulatia, iar durerea este mai suportabila. Atunci cand se produce o luxatie, ligamentul se rupe si capetele oaselor din articulatie se deplaseaza, iesind din articulatie. Luxatia determina deformarea articulatiei, cu imposibilitatea de miscare, durere severa si umflatura si deformarea vizibila a articulatiei. Entorsa si luxatia pot fi confundate frecvent.
Entorsa gleznei este cel mai frecvent tip de entorsa. Entorsele incheieturii mainii, genunchiului si degetului mare sunt, de asemenea, frecvente. Entorsa gleznei poate sa apara atunci cand piciorul se intoarce spre interior, punand o tensiune extrema pe ligamentele gleznei exterioare. Entorsa genunchiului poate rezulta dintr-o miscare de rasucire brusca sau lovitura violenta a genunchiului, iar entorsa la incheietura mainii poate sa apara daca te sprijini pe bratul intins ca sa te protejezi atunci cand cazi.
Tipuri de entorse
In functie de severitatea lezarii ligamentului, entorsa este clasificata in 3 grade:
- Entorsa de gradul 1 (usoara): usoara intindere si leziuni usoare ale fibrelor ligamentului.
- Entorsa de gradul 2 (moderata): ruptura partiala a ligamentului. Exista o instabilitate anormala (laxitate) in articulatie atunci cand este miscata in anumite moduri.
- Entorsa de gradul 3 (severa): ruptura completa a ligamentului. Acest lucru poate provoca o instabilitate semnificativa.
Semne si simptome
Semnele si simptomele sunt aceleasi pentru toate cele trei categorii de entorse, variind intensitatea lor:
- Umflare
- Durere
- Vanataie (echimoza)
- Incapacitatea de a suporta greutatea pe piciorul lezat
In general, cu cat durerea si umflatura sunt mai mari, cu atat lezarea ligamentului este mai grava.
Tratament
Tratamentul entorselor incepe cu aplicarea masurilor de prim ajutor si continua cu kinetoterapie. Majoritatea entorselor usoare pot fi tratate la domiciliu. Entorsele moderate necesita adesea o perioada de sustinere a articulatiei (de exemplu, o cizma de mers poate fi purtata pentru a ajuta la sustinerea si imobilizarea unei entorse a gleznei). In cazul unei entorse severe (cu ruperea ligamentului) poate fi necesara o interventie chirurgicala de reconstructie a ligamentului rupt.
Primul ajutor in entorsa
Repaus
- Se recomanda sa nu folosesti articulatia ranita timp de 48-72 de ore, asa incat poate fi necesar sa folosesti carje.
- Dar nu trebuie sa eviti intreaga activitate. Chiar si in cazul unei entorse a gleznei, poti inca sa folosesti muschii pentru a minimiza deconditionarea. De exemplu, poti folosi o bicicleta de exercitii cu manere pentru brate, lucrand bratele. In acest fel, vei face in continuare exercitii pentru a-ti mentine antrenamentul cardiovascular.
Gheata local
- Pune gheata local cat mai curand posibil dupa accidentare.
- Mentine 20 de minute si repeta de 4-8 ori pe zi in primele 48 de ore sau pana cand umflatura se amelioreaza.
- Nu pune gheata direct pe piele, infasoara pachetul intr-un prosop.
Compresie locala
- Comprima zona cu un bandaj elastic pentru a preveni umflarea suplimentara.
Ridicarea membrului
- Ridica membrul ranit deasupra nivelului inimii ori de cate ori este posibil pentru a preveni sau limita umflarea.
Mergi in cel mai scurt timp la camera de garda sau la un consult la medicul ortoped daca:
- Nu poti suporta greutatea pe piciorul ranit, articulatia se simte instabila sau amortita sau nu poti folosi articulatia. Asta poate insemna ca ligamentul a fost rupt complet.
- Apar roseata sau dungi rosii care se extind din zona ranita. Asta poate insemna ca ai o infectie la nivelul pielii.
- Ai durere la nivelul oaselor articulatiei ranite. Asta poate sugera o fractura.
- Ai senzatia de furnicaturi la nivelul zonei afectate
- Ai facut o noua entorsa la o articulatie ranita de mai multe ori in trecut.
- Ai o entorsa severa, care pare ca nu se amelioreaza dupa 5-7 zile. Entorsele severe pot necesita interventie chirurgicala la nivelul tendonului sau ligamentului. Un tratament inadecvat sau intarziat poate contribui la instabilitatea articulara pe termen lung si la durerea cronica.
In cat timp se vindeca o entorsa
Refacerea articulatiei dupa entorsa poate dura saptamani sau luni. Entorsa usoara se vindeca dupa aproximativ 4-6 saptamani. Pe masura ce durerea si umflarea se amelioreaza, incepe usor sa folosesti articulatia ranita. Ar trebui sa simti o imbunatatire treptata, progresiva. Medicamentele antialgice eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi ibuprofen si acetaminofen (paracetamol) pot fi utile pentru a gestiona durerea in timpul procesului de vindecare. De asemenea, medicul iti poate indica sa folosesti benzi elastice, pentru sustinerea articulatiei.
Este esential sa restabilesti forta si stabilitatea membrului ranit inainte de a reveni la activitati sportive. O articulatie care a suferit o entorsa are un risc crescut sa fie din nou ranita. Un kinetoterapeut te poate invata exercitii adecvate de forta si stabilitate pentru a optimiza vindecarea si a minimiza riscul de recidiva a entorsei.
Preventie
Entorsele apar adesea atunci cand oamenii maresc brusc durata, intensitatea sau frecventa activitatilor fizice. Multe leziuni ale tesuturilor moi de la nivelul unei articulatii pot fi prevenite printr-o conditionare si un antrenament adecvat.
Urmatoarele masuri pot ajuta in timpul sportului sau altor activitati fizice:
- Foloseste incaltaminte care ofera suport si protectie. Inlocuieste-ti pantofii de sport pe masura ce se uzeaza.
- Poarta haine confortabile, care permit sa te misti liber si care elibereaza caldura corpului.
- Practica un program de sport echilibrat care incorporeaza exercitii cardiovasculare, antrenament de forta si flexibilitate.
- Adauga treptat activitati si exercitii noi. Indiferent daca ai fost sedentar sau esti intr-o forma fizica buna, nu incerca sa faci prea multe activitati fizice intr-un timp scurt. Cel mai bine este sa nu adaugi mai mult de 1-2 activitati noi pe antrenament.
- Practica exercitii de incalzire, urmate de exercitii de intindere inainte de a face sport sau antrenament. Alearga pe loc timp de cateva minute, respira incet si profund sau repeta usor miscarile exercitiului care urmeaza sa-l practici. Incalzirea mareste ritmul inimii si fluxul sanguin si activeaza muschii, tendoanele, ligamentele si articulatiile.
- Bea suficienta apa pentru a preveni deshidratarea, epuizarea termica si insolatia. Bea apa cu 15 minute inainte de a incepe exercitiile si dupa ce ai incheiat activitatea. Bea apa la fiecare 20 de minute in timp ce faci sport.
- Practica exercitii de racire in faza finala a antrenamentului. Incetineste si redu intensitatea miscarilor cu cel putin 10 minute inainte de a te opri complet. Exercitiile ar trebui sa se incheie cand pielea ta este uscata si te-ai racit. Aceasta etapa de racire ar trebui sa dureze de doua ori mai mult decat incalzirea.
- Practica exercitii de intindere la finalul activitatii fizice. Incepe intinderile incet si cu atentie pana ajungi la punctul de tensiune musculara. Tine fiecare intindere timp de 10-20 de secunde, apoi elibereaza membru incet si cu grija. Inspira inainte de fiecare intindere si expira pe masura relaxezi. Fa fiecare intindere o singura data. Nu intinde muschiul niciodata pana la punctul de durere, mentine intotdeauna controlul.
- Nu ignora durerea si nu continua activitatea fizica daca una din articulatii sau vreun muschi te doare in timpul sau dupa practicarea activitatii fizice.
- Ofera corpului tau timp sa se odihneasca si sa se recupereze dupa o activitate intensa. Programeaza zile libere regulate fara exercitii fizice intense. Oboseala si durerea sunt motive bune pentru a nu face exercitii fizice.
- Evita sindromul „razboinicului de weekend”. Incearca mai degraba sa practici sport zilnic, cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata pe zi.
Surse de informatie:
- www.mayoclinic.org
- www.mountsinai.org
- www.nhs.uk
- www.medlineplus.gov