„Am fost un copil grăsuț, sărac, cu dinți urâți, dintr-un oraș de provincie (Oradea). Încă din clasa a doua am început să conștientizez că sunt un copil grăsuț – ceilalți copii râdeau de mine, iar din partea adulților primeam mesaje contradictorii, care mă făceau să fiu confuză: întâi îmi spuneau <<vai ce obraji, ce copil grăsuț și drăguț!>>, apoi îi auzeam că nu este bine că sunt așa, că trebuie să slăbesc și să mănânc mai puțin. A urmat, deci, un lung șir de diete cu efect yo-yo (n. e. – acest efect se traduce printr-o importantă dereglare metabolică și a apetitului alimentar). Începând cu acea perioadă, mai mereu am mâncat mai puțin decât ar fi fost normal, dar cu toate acestea nu slăbeam, ci cel mult mă mențineam. Dacă, în schimb, mâncam normal, mă îngrășam în ritm accelerat”, mărturisește Navi.
În lumea showbizului, un domeniu în care imaginea contează atât de mult, mai ales dacă ești femeie, poți resimți presiunea creată de așteptările celorlalți despre cum ar trebui să arăți. De altfel, au fost câteva situații în care Navi a simțit că este evaluată mai degrabă „după ambalaj” decât după ceea ce face pe plan muzical. Dar, din fericire, au fost situații izolate, iar ea nu le-a pus la suflet. Cu toate acestea, Navi știa, în adâncul ei, că are nevoie să schimbe ceva pentru a se simți cu adevărat bine în rolul de interpretă de muzică. „Când mă priveam în oglindă, ceva nu era în regulă: între acea imagine și imaginea mea despre mine ca artistă era o discrepanță. Nu am dorit ca lucrurile să rămână așa, am decis să-mi schimb viața și să devin cea mai bună variantă a mea: o femeie sănătoasă, puternică și împlinită pe toate planurile”, povestește Navi.
„Nu știi sigur că operația este pentru tine până când nu întâlnești medicul potrivit”
De-a lungul timpului, Navi le încercase cam pe toate pentru a scăpa de kilogramele în plus: diete, pastile de slăbit sau, pur și simplu, înfometare, completate uneori și cu un efort fizic chinuit, pentru că nu avea energie și mișcarea i se părea un fel de pedeapsă. Avea mare nevoie ca, în sfârșit, să găsească o soluție care să funcționeze pe termen lung. „Am început să mă gândesc la operația Gastric Sleeve din 2015, după ce am văzut efectele la colegele din industrie. Iar în 2018, când s-a ivit contextul favorabil să fac operația, am pornit de la ideea că ori mă duc la cei mai buni să mă operez, ori n-o mai fac deloc. Am citit toate biografiile medicilor de pe pagina Centrului de Excelență în Chirurgia Obezității și am hotărât să încep cu dr. Hutopilă. După întâlnirea cu acest doctor, am știut că el va fi medicul meu. Domnul dr. Hutopilă m-a făcut să mă simt în siguranță, să simt că mă las pe cele mai bune mâini. De fapt, nu știi sigur că operația este pentru tine până când nu întâlnești medicul potrivit și îi pui toate întrebările la care ai nevoie să afli răspunsurile”, spune Navi.
Obișnuită să facă lucrurile metodic și pentru că aștepta de câțiva ani să se opereze, Navi s-a prezentat foarte pregătită la prima întâlnire cu dr. Ionuț Hutopilă, aducând cu ea un carnețel cu multe întrebări pe care i le-a adresat medicului. Știa că are nevoie să-și lămurească toate neclaritățile și să intre în sala de operație fără nicio urmă de îndoială.
„Contează foarte mult ca așteptările pacientului de la ceea ce va obține prin operație să fie realiste și în concordanță cu starea de sănătate de la care pornește pe acest drum. Chirurgia bariatrică a fost creată pentru a-i oferi pacientului un ajutor eficient și constant în controlul greutății, pentru a-i conduce greutatea în zona normalului. Însă trebuie înțeles de la bun început că organismul nostru nu are un răspuns matematic, ci un răspuns biologic. Asta înseamnă că șapte minus cinci poate să facă, uneori, nu doi, ci unu. Deci, chiar dacă scăderea ponderală de după intervenția chirurgicală sau ameliorarea/dispariția afecțiunilor asociate obezității urmează același tipar pozitiv pentru toți pacienții, totuși nu putem să ne așteptăm ca acestea să fie identice. De asemenea, simptomele pot avea nuanțe și intensități diferite de la pacient la pacient, iar toate acestea sunt considerate a fi normale în evoluția de după operație, pentru că fiecare organism este unic. De aceea, este foarte important ca pacientul să intre în sala de operație cu răspunsuri la toate întrebările, astfel încât să regasească informațiile primite în toate etapele prin care va trece și să aibă încredere în medic și în proces”, spune medicul chirurg.
De altfel, prima întâlnire cu medicul chirurg are rol hotărâtor nu doar pentru pacient, care poate decide că dorește ca acel medic să-l opereze, ci și pentru medic, care stabilește dacă operația este necesară și posibilă în cazul pacientului. „În cadrul acestei prime întâlniri are loc o cunoaștere generală a pacientului, atât din punct de vedere al cifrelor – număr de kilograme, înălțime, indice de masă corporală - și al afecțiunilor asociate, cât și din punctul de vedere al modului de viață: stil de alimentație, activitate fizică, stare emoțională, astfel încât să putem stabili împreună dacă este un candidat potrivit pentru un tratament chirurgical bariatric. Dacă în urma consultației inițiale, concluzia este că pacientul poate beneficia de efectele unei intervenții bariatrice, programăm și declanșăm protocolul de investigații preoperatorii, care are rolul unei evaluări medicale obiective. Această etapă este firească și implicit obligatorie, cuprinzând mai multe evaluări specifice, care vor fi efectuate cât mai eficient, pe parcursul unei singure zile, începând de dimineață și terminând spre seară, cu o discuție cu medicul chirurg”, explică dr. Ionuț Hutopilă, Chirurg de Excelență în Chirurgia Obezității în echipa coordonată de prof. dr. Cătălin Copăescu.
O echipă multidisciplinară face evaluarea înaintea operație
Echipa care face evaluarea pacientului este formată din medici cu specialități diferite, precum gastroenterologie, cardiologie, pneumologie, nutriție și diabetologie, imagistică, psihologie, anestezie și terapie intensivă, chirurgie bariatrică. Aceste consulturi au la bază o serie de analize de sânge și unele investigații specifice (ecografie abdominală, tranzit baritat, endoscopie digestivă superioară, spirometrie, osteodensitometrie). Rolul acestei evaluări este de a identifica modificările negative produse în organism în urma stării de obezitate, cu repercusiuni asupra altor sisteme (digestiv, cardiac, endocrin, respirator, metabolic – glicemic, lipidic, etc. ) și de a le ameliora, dacă este cazul, pentru a preîntâmpina și a reduce posibilele complicații până la un nivel de siguranță în vederea intervenției.
„Prin intermediul acestei evaluări preoperatorii urmărim mai multe aspecte, deoarece obezitatea are un impact puternic asupra întregului organism, cu consecințe de nedorit. Pentru că o persoană cu obezitate este un pacient cu un grad de risc, ne așteptăm ca la momentul evaluării, acesta să prezinte la debut sau să aibă deja instalată cel puțin una dintre afecțiunile asociate obezității, chiar dacă nu a fost diagnosticată până atunci. De aceea, se fac toate investigațiile și consulturile necesare prin care putem să identificăm acele afecțiuni care trebuie corectate înainte de operație. Obiectivul este să ajungem într-o zonă de tratament eficient, care să creeze condițiile operatorii și postoperatorii cele mai bune pentru pacient, astfel încât și rezultatele să fie cele mai bune”, spune medicul chirurg.
Altă întâlnire importantă din cadrul celor pregătitoare pentru intervenția bariatrică este cea cu psihologul. „A fost o discuție dificilă și necesară, în care am atins subiecte delicate precum fat shaming (n. e. – vinovăția/rușinea de a fi gras). Împreună cu doamna Cosmina Peța am elucidat motivația care stă în spatele deciziei mele de a mă opera. Este important să recurgi la această operație nu din frică sau pentru că urăști felul în care arăți, ci pentru că îți dorești să fii mai activ, să poți să faci mai multe cu viața ta. Iar eu am decis să mă operez pentru a-mi aduce mai multă bucurie și a-mi reda libertatea de acțiune”, spune Navi.
Din pregătirea momentului intervenției chirurgicale face parte și informarea pacientului, care este extrem de importantă, iar aceasta este facută de întreaga echipă.
„Dacă un pacient este bine pregătit fizic si psihic pentru intervenția chirurgicală bariatrică, poți să obții cele mai bune rezultate. Aceasta însemnând nu doar cea mai bună scădere ponderală și controlul afecțiunilor asociate, ci și mai puține complicații. Datoria echipei este să pregătească atât de bine pacientul și momentul intervenției chirurgicale, încât să aibă cât mai puține surprize în timpul operației și după aceea. Numai în felul acesta putem obține un risc minim al complicațiilor, demn de un centru de excelență. A fi tratat într-un centru de excelență înseamnă o garantare a celor mai bune rezultate posibile”, mai spune dr. Hutopilă.
Intervenție majoră, dar cu deranj minim
Ideea că îți va fi îndepărtată cea mai mare parte din stomac poate fi descurajantă pentru mulți dintre cei care au mare nevoie să preia frâiele situației în ceea ce privește greutatea lor și care au tot eșuat să facă asta prin metodele conservatoare. Realitatea este, însă, că o operație bariatrică efectuată pe cale laparoscopică produce deranj minim – dacă se poate spune așa –, în comparație cu efectele sale curative. „Aceste operații se fac fără a secționa complet abdomenul pacientului, așa cum se face în chirurgia clasică, singurele incizii cu dimensiuni între 5 mm și 12 mm fiind cele de la nivelul pielii, urmând ca spațiile prin care ajungem la organe să fie făcute cu ajutorul unor instrumente subțiri, cu vârful conic (asemănător vârfului unui creion), care doar despart fibrele musculare, fără a le tăia. Astfel, pacienții, având musculatura abdominală întreagă, au capacitatea de a se mobiliza imediat după operația minim-invazivă, iar a doua zi după intervenție, aceștia sunt încurajați să se dea jos din pat și să se plimbe pe holurile spitalului”, explică medicul chirurg.
De fapt, întregul proces medical desfășurat în cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Obezității are în vedere, dincolo de rezolvarea problemei de bază, obezitatea, atingerea acestui obiectiv cu traume fizice si psihice minime pentru pacient și cu o reîntoarcere a acestuia la viața lui obișnuită cât mai repede. „Trezirea pacientului are loc în sala de operație, numai că nu-și amintește, pentru că medicația folosită pe durata operației are și rol parțial amnezic, astfel încât acesta este protejat psiho-emotional. Ulterior, este foarte important ca pacientul să se simtă cât mai confortabil, iar pentru acest lucru există un suport antialgic - motiv pentru care acesta nu este limitat de durere. De aceea, profităm de faptul că în spital există coridoare lungi și îl încurajăm să le parcurgă de cât mai multe ori, astfel încât să-l aducem într-o stare cât mai apropiată de cea preoperatorie. Rolul acestor ture de spital este de a pune sistemele organismului în activitate, de a îmbunătăți respirația, circulația, activitatea musculară. Mai mult, atunci când ne ridicăm din pat, nu mișcăm doar mâinile și picioarele, și intestinele se mișcă. Astfel, pacientul va putea să își reia rapid activitatea digestivă, inițial prin hidratarea orală și mai apoi parcurgând etapele recomandate de medical nutriționist”, mai spune medicul.
Așa a fost și pentru Navi, care a fost încurajată să se plimbe după operație: „<<Dacă faci zece ture de hol, ți se scot tuburile de dren mai repede>>, mi-a zis medicul. După operație, n-am avut niciun disconfort în zona inciziilor, nimic care să mă deranjeze, absolut nimic. E greu de crezut că nu am avut absolut nicio durere, dar așa a fost!”.
Pe calea spre atingerea greutății optime
Înaintea operației, medicul îi propune pacientului o greutate-țintă pe care ar dori s-o obțină și s-o mențină. „Obiectivul nostru va fi, evident, să obținem o greutate care să încadreze pacientul în normal la finalul procesului de slăbire. Modul, viteza cu care slăbește pacientul pe parcursul drumului către o greutate normală variază în funcție de etapele prin care trece postoperator. Astfel, scăderea în greutate va fi mai accentuată în primele trei luni după operație, când aportul caloric este mai redus, iar pe măsură ce se va apropia de greutatea-țintă, procesul de slăbire va încetini odată cu un aport caloric ușor crescut, care va fi adecvat greutății și activității unei persoane normoponderale. Dincolo de asta, pacienții vor slăbi diferit. De ce? Pentru că așa este normal să se întample, sunt unici, diferiți ca gen, vârstă și stil de viață - activitate fizică desfășurată, alegerea alimentelor și altele”, spune dr. Hutopilă.
Navi a scăpat de cele 32 de kilograme pe care le avea în plus după un grafic oarecum predictibil. „La șapte-opt luni după operație am atins greutatea mea cea mai mică (46 kg), după care m-am stabilizat la 50 kg – desigur, cu o mică variație de un kilogram, dată de fluctuații de sezon (iarnă-vară) și de alte variabile. Aceasta este greutatea mea target sau ideală din punctul de vedere al sănătății, după cum mi-a spus domnul dr. Hutopilă. Din fericire, mi-am păstrat această greutate, deși n-am respectat mereu cu sfințenie regulile – am avut și perioade mai aglomerate, mai stresante, cu alimentație mai puțin organizată, dar metabolismul meu a știut cum să-și facă treaba. Înainte de operație, m-aș fi îngrășat imediat în aceste condiții”, spune artista.
Un restart și o nouă șansă
Ceea ce urmărește orice tratament este să reducă impactul bolii asupra persoanei în cauză din punctul de vedere a ceea ce înseamnă desfășurarea vieții: sănătate, stimă de sine, familie, profesie. Chirurgia obezității, denumită și chirurgie bariatrică si metabolică, face mai mult decât atât, căci îi poate trata pe cei care suferă de obezitate în mod semnificativ și permanent. S-a demonstrat științific că, prin scăderea în greutate, nu numai că se îmbunătățește semnificativ calitatea și speranța de viață, dar se obține și remisia, până la vindecare, a complicațiilor provocate de această suferință.
Cântăreața și compozitoarea Navi este unul dintre pacienții pentru care tratamentul chirurgical al obezității a reprezentat un restart, o nouă șansă: „După aproximativ zece zile de la externare, eram înapoi la lucru în studio, iar după o lună de la operație, mi-am reluat concertele. Operația Gastric Sleeve m-a ajutat, în primul rând, să nu fac diabet zaharat, având antecedente în familie. Din 2018 și până în prezent, viața mea s-a schimbat total și doar în bine. Acum am o relație sănătoasă cu mâncarea și nu mai este nevoie să mă înfometez. Înfometarea la care recurgeam pe vremuri mă afecta pe toate planurile: de la starea psihică și nivelul de energie până la relația cu ceilalți și carieră. În noua mea viață, am mai multă energie și am descoperit că mie chiar îmi place să fac sport. Am luat decizia de a face operația de Gastric Sleeve rațional și calculat, în deplină cunoștință de cauză, iar acum pot spune că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o”.
Consultant științific: dr. Ionuț Hutopilă, medic primar chirurgie generală, chirurg de Excelență în Chirurgia Obezității în cadrul Ponderas Academic Hospital