Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Sindromul Sjögren: ce simptome oculare și bucale are, diagnostic și tratament reumatologic

Sindromul Sjögren

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

Ce trebuie să știi acum despre Sindromul Sjögren:

  • Este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă glandele exocrine (care produc lacrimi și salivă).
  • Manifestarea principală este sindromul sicca (uscăciune severă a ochilor și gurii).
  • Diagnosticul de certitudine la REGINA MARIA se bazează pe analize de sânge specifice și biopsia de glandă salivară minoră.
  • Tratamentul este personalizat și vizează atât ameliorarea simptomelor, cât și controlul inflamației sistemice.

Descoperă în continuare care sunt simptomele sindromului Sjögren, ce analize sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului și care sunt recomandările pentru managementul bolii.

Ce este sindromul Sjögren și de ce apare? 

Sindromul Sjögren este o boală autoimună cronică sistemică, caracterizată prin infiltrarea glandelor exocrine (în special glandele lacrimale și salivare) cu celule ale sistemului imunitar (limfocite). 

Boala apare din cauza unei erori a sistemului imunitar, care încetează să mai recunoască propriile glande ca fiind parte din organism și le atacă, identificându-le eronat drept țesut străin. Cu alte cuvinte, sindromul Sjögren apare atunci când limfocitele (celulele albe) se infiltrează și distrug glandele producătoare de secreții. 

👉 Sindromul Sjögren este o boală autoimună cu incidență tot mai mare în ultimii ani. Dar știai că mai există și alte peste 80 de boli autoimune? Află care sunt acestea, cum se declanșează și ce opțiuni de tratament există.

Cum se clasifică sindromul Sjögren?

Există două tipuri de sindrom Sjögren: sindrom primar şi sindrom secundar.

Tip sindrom Sjögren

Caracteristici principale

Sindrom Sjögren primar

Apare izolat, fără a fi asociat cu o altă boală reumatologică.

Sindrom Sjögren secundar

Se dezvoltă în asociere cu alte boli autoimune (ex: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic sau sclerodermie).

 

Cine prezintă un risc crescut de dezvoltare?

Identificarea persoanelor aflate la risc este esențială pentru un diagnostic precoce. Iată care sunt principalii factori de risc și categoriile de persoane implicate.

Factori de risc

Explicație și impact

Genul (Sexul)

Statisticile arată că boala Sjögren afectează de 9 ori mai frecvent femeile decât bărbații.

Vârsta

Deși poate apărea la orice vârstă, majoritatea pacienților sunt diagnosticați după vârsta de 40 de ani.

Predispoziția genetică

Anumite variații genetice (gene HLA) pot crește vulnerabilitatea sistemului imunitar.

Bolile autoimune asociate

Riscul este semnificativ mai mare pentru persoanele care suferă deja de lupus, poliartrită reumatoidă sau sclerodermie.

Boală autoimună
Sindrom Sjögren femei

Care sunt simptomele cheie ale sindromului Sjögren? Totul despre sindromul sicca

Simptomul cardinal este așa-numitul „sindrom sicca”. Acesta nu este doar un disconfort trecător, ci o uscăciune severă care afectează calitatea vieții:

  1. Xeroftalmia (uscăciunea oculară): Senzație de arsură, mâncărime sau „nisip în ochi”. Ochii pot fi roșii, iar vederea poate deveni încețoșată.
  2. Xerostomia (uscăciunea bucală): Dificultatea de a înghiți alimente uscate fără lichide, modificarea gustului, carii dentare frecvente și dificultăți în vorbire.

👉 Recunoști unele dintre aceste simptome? Află cum are loc diagnosticul bolilor autoimune și ce presupune evaluarea inițială de laborator.

Alte manifestări sistemice ale sindromului Sjögren

Deoarece este o boală sistemică, sindromul Sjögren nu se limitează doar la afectarea glandelor, ci se poate manifesta la nivelul întregului organism prin simptome variate. Pacienții se confruntă frecvent cu artralgii și mialgii, manifestate sub formă de dureri articulare și musculare similare cu cele din poliartrită, însoțite de o stare de oboseală cronică profundă și epuizare care nu cedează la odihnă. 

În cazurile mai avansate, inflamația poate cuprinde organele interne, determinând afectare pulmonară prin tuse seacă persistentă sau afectare renală. De asemenea, unii pacienți pot prezenta fenomenul Raynaud, caracterizat prin modificarea culorii degetelor de la mâini și picioare ca reacție la expunerea la frig.

Xeroftalmie
Dureri articulare boala Sjögren

Cum se diagnostichează sindromul Sjögren? De la analize de sânge la biopsia de glandă salivară

La REGINA MARIA, diagnosticul pornește de la o evaluare reumatologică amănunțită. Deoarece simptomele pot mima alte boli, utilizăm protocoale internaționale riguroase pentru confirmare.

Investigații esențiale disponibile la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale:

  • Profil de anticorpi specifici: Identificarea markerilor autoimuni precum AAN (anticorpi antinucleari), anti-SSA/Ro și anti-SSB/La. Prezența acestora este un indicator puternic pentru Sjögren.

👉 Solicită o programare pentru testul AAN la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, și beneficiază de rezultate concrete și rapide.

  • Biopsia de glandă salivară minoră: Este „standardul de aur” în diagnostic. 

👉 Procedura, realizată cu maximă finețe în clinicile REGINA MARIA, presupune recoltarea unui mic fragment de țesut din interiorul buzei inferioare pentru a evidenția prezența infiltratului limfocitar. Solicită o programare online pentru biopsia de glandă salivară minoră.

  • Teste oftalmologice (Testul Schirmer): Măsurarea debitului lacrimar pentru a obiectiva gradul de uscăciune.
Analize de sânge pentru sindromul Sjögren

Managementul bolii Sjögren și prevenția complicațiilor

Deși nu există un tratament curativ, managementul modern oferit de specialiștii REGINA MARIA vizează controlul simptomelor și prevenirea afectării organelor interne.

Tratamentul simptomatic (local) pentru boala Sjögren

  • Utilizarea lacrimilor artificiale fără conservanți pentru protecția corneei.
  • Substituenți de salivă și stimularea secreției prin hidratare adecvată.
  • Igienă orală riguroasă pentru prevenirea infecțiilor fungice și a cariilor.

Tratamentul sistemic (imunomodulator) pentru boala Sjögren

  • Antimalarice de sinteză (Hidroxiclorochina): Eficiente pentru durerile articulare și oboseală.
  • Imunosupresoare sau corticosteroizi: Recomandate în formele severe cu afectare pulmonară, neurologică sau renală.

Prevenție și monitorizare

Pacienții cu Sindrom Sjögren au un risc ușor crescut de a dezvolta limfom, motiv pentru care monitorizarea regulată de către un medic reumatolog la REGINA MARIA este esențială pentru detectarea timpurie a oricăror modificări ganglionare.

Lacrimi artificiale ochi uscați

Sindromul Sjögren: speranța de viață și prognosticul pe termen lung

Deși este o afecțiune cronică ce necesită monitorizare atentă, pentru majoritatea pacienților cu sindrom Sjögren speranța de viață este similară cu cea a populației generale. Totuși, calitatea vieții poate fi redusă din cauza uscăciunii severe, durerilor articulare și oboselii cronice, necesitând management simptomatic constant.

Factori care asigură un prognostic favorabil:

  • Monitorizarea hematologică: Verificarea constantă a analizelor de sânge pentru a detecta activitatea inflamatorie.
  • Evaluarea organelor interne: Screening periodic pentru funcția pulmonară, renală și neurologică.
  • Depistarea timpurie a limfomului: Medicii REGINA MARIA monitorizează atent glandele parotide și ganglionii limfatici pentru orice modificare suspectă.
Control medical periodic

Ce pași ai de făcut acum?

  1. Nu ignora simptomele persistente. Uscăciunea oculară sau bucală care nu se ameliorează cu măsuri simple nu trebuie tratată ca un disconfort minor.
  2. Programează un consult medical specializat. Primul pas este consultul reumatologic la REGINA MARIA, care permite evaluarea completă a simptomelor și orientarea către investigațiile necesare. Un diagnostic corect și timpuriu face diferența în evoluția bolii.
  3. Efectuează investigațiile recomandate într-un centru specializat. Analizele de sânge specifice, testele oftalmologice și biopsia de glandă salivară minoră sunt esențiale pentru confirmarea diagnosticului.
  4. Adoptă un plan de monitorizare pe termen lung. Sindromul Sjögren este o boală cronică, iar urmărirea periodică de către medic este crucială pentru prevenirea complicațiilor și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție.

Întrebări frecvente despre sindromul Sjögren

Ce impact are boala asupra glandelor exocrine?

Impactul major al bolii asupra glandelor exocrine (precum cele salivare, lacrimale sau sudoripare) constă în inflamația lor cronică și distrugerea progresivă a țesutului secretor. Rezultatul este o scădere drastică a producției de lichide biologice, ducând la instalarea unui sindrom sicca persistent, caracterizat prin uscăciunea severă a ochilor, gurii și a pielii.

Poate sindromul Sjögren să afecteze dantura?

Da, un impact major al acestui sindrom este asupra sănătății orale. Saliva are un rol protector esențial împotriva bacteriilor. Atunci când aceste glande exocrine nu mai funcționează corect, riscul de carii galopante, gingivită și infecții fungice (candidoză bucală) crește semnificativ.

Există alimente care pot ameliora simptomele sindromului Sjögren?

Deși dieta nu vindecă boala, anumite obiceiuri pot ajuta. Se recomandă evitarea alimentelor foarte sărate, picante sau acide care pot irita mucoasa bucală deja fragilă. Hidratarea constantă cu înghițituri mici de apă și consumul de fructe zemoase pot stimula puținul flux salivar rămas, însă managementul medical rămâne principala soluție pentru controlul inflamației de la nivelul glandelor.

De ce este necesară biopsia dacă analizele de sânge sunt pozitive?

Deși prezența anticorpilor anti-SSA sau anti-SSB este un indicator puternic, biopsia de glandă salivară minoră confirmă histologic gradul de inflamație (scorul de focus). Această investigație, disponibilă în rețeaua REGINA MARIA, este crucială pentru a diferenția boala de alte afecțiuni care pot mima uscăciunea mucoaselor și ochilor.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Infrastructura de diagnostic REGINA MARIA se bazează pe o rețea națională de laboratoare, ale cărei standarde de excelență sunt confirmate de cea mai prestigioasă acreditare internațională, JCI (Joint Commission International). Ducând mai departe angajamentul pentru siguranța pacientului, Laboratorul Central a devenit primul și singurul din țară care a integrat inteligența artificială în validarea analizelor. Această tehnologie inovatoare, avizată de specialiști și aliniată standardelor internaționale CLSI, verifică automat peste 50% din parametrii de laborator. Astfel, este redusă la minimum eroarea umană, garantând acuratețea și scurtând timpul de eliberare a rezultatelor.

Bibliografie:

  • Cleveland Clinic, Sjögren's Syndrome: Symptoms & Treatment, 2023, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4929-sjogrens-syndrome
  • Sjögren's Foundation, Understanding Sjögren's, 2025, https://sjogrens.org/understanding-sjogrens
  • MedlinePlus, Sjogren's Syndrome | Dry Mouth | Dry Eyes, 2025, https://medlineplus.gov/sjogrenssyndrome.html
  • SC Ostrow School of Dentistry, Minor Salivary Gland Biopsy for Diagnosing Sjogren's Syndrome, 2024, https://ostrowonline.usc.edu/minor-salivary-gland-biopsy-sjogrens-syndrome/
  • PubMed, Minor Salivary Gland Biopsy in Diagnosis of Sjögren's Syndrome, 2022, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35909442/ 

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.