Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Ligamentoplastia – tehnici de reconstructie a ligamentului incrucisat anterior (LIA)

Ligamentul incrucisat anterior (LIA) este unul din cele 4 ligamente mari ale genunchiului, rolul sau principal fiind de stabilizator al articulatiei. In cazul accidentarilor severe, ligamentul este fortat, suferind intinderi pana la rupturi partiale si complete. In momentul producerii leziunii, in 40% de cazuri apare zenzatia de “pocnire” la nivelul genunchiului. Tratamentul leziunilor ligamentului incrucisat anterior (LIA) este individualizat, operatia fiind indicata in cazul anumitor pacienti. Ligamentoplastia se efectueaza doar artroscopic, scopul fiind obtinerea unui genunchi stabil, complet functional si care sa-i dea posibilitatea pacientului sa-si reia activitatile, inclusiv a celor sportive, la un nivel identic cu cel de dinaintea accidentului.

“In ultimii ani efectuam din ce in ce mai multe operatii de ligamentoplastii, atat in randul sportivilor recreationali, cat si de performanta. Ligamentul incrucisat anterior are un rol foarte important in stabilitatea articulatiei genunchiului, ruptura completa fiind incompatibila cu practicarea sportului. Leziunile LIA apar in general dupa traume non-contact, ca urmare a pivotarii si decelerarii bruste, cum este cazul practicarii schiului, fotbalului, tenisului sau baschetului sau in sporturi de contact (lupte). Daca nu este corect diagnosticata si tratata la timp, ruptura de ligament incrucisat anterior poate fi inceputul sfarsitului genunghiului, deoarece duce la artroza progresiva. Indiferent de tehnica folosita de reconstructie a ligamentului, procedura se face artroscopic, minimizand riscurile. Insa nu toate leziunile de ligament incrucisat trebuie operate. Decizia trebuie luata impreuna cu pacientul si personalizata in functie de tipul de activitate practicata la locul de munca, nivelul de antrenament si foarte important, capacitatea de a face kinetoterapie dupa interventie. Practic, recuperarea functionala este cheia interventiei, aspectul motivational al pacientului fiind foarte important. Scopul ligamentoplastiei este ca pacientul sa poata sa revina la activitatile sportive de dinaintea traumatismului. – a mentionat Dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie- traumatologie, membru al Societatii Europene de Chirurgia Genunchiului si de Medicina Sportiva si membru al Academiei Americane de Ortopedie. Cu peste 800 de intervenii chirurgicale ortopedice pe an, Dr. Predescu este recunoscut ca o autoritate la nivel european in domeniul chirurgiei artroscopice si al chirurgiei genunchiului: ligamentoplastia artroscopica, chirurgia meniscului si proteza personalizata de genunchi.

Cum se produce lezarea ligamentului incrucisat anterior (LIA)?

Majoritatea traumatismelor de genunchi sunt de natura sportiva, atat la nivel de performanta, cat si recreational.

  • Mecanismul cel mai frecvent este non-contact (70%), cu genunchiul in hiperextensie (intindere fortata) si miscari de pivotare brusca
  • Schimbarile rapide de directie, pivotarea excesiva si decelerarea brusca sunt factori care cauzeaza lezarea ligamentului incrucisat anterior
  • Sporturile care predispun la ruperea LIA sunt: schi, fotbal, tenis, baschet si luptele de contact

Cand este indicata operatia de ligamentoplastie?

Reconstructia chirurgicala nu este o urgenta imediata. Decizia de reparare chirurgicala a ligamentului poate fi temporizata in functie de rezultatul tratamentului functional si de recuperarea fizica.

Tratamentul leziunilor ligamentului incrucisat anterior (LIA) este individualizat, in functie de:

  • Varsta pacientului
  • Nivelul de activitate: sedentarism vs. practicarea de activitati fizice (recreational si de performanta)
  • Gradul de instabilitate a genunchiului
  • Prezenta artrozei

Interventia chirurgicala trebuie corelata cu:

  • Statusul fizic al pacientului
  • Nivelul de antrenament
  • Locul de munca
  • Capacitatea de a face kinetoterapia post-interventie

Rezultatul interventiei este pozitiv doar daca pacientul este dispus sa faca recuperare intensa in fiecare zi timp de 6 luni.

  • La pacientii sedentari refacerea ligamentului nu este o optiune, deoarece instabilitatea genunchiului apare rar. Mai mult, motivatia recuperarii fizice este absenta, iar rezultatul operatiei ar fi asemanator cu tratamentul functional
  • La sportivii de performanta, refacerea ligamentului este obligatorie
  • Daca pacientul practica sport la nivel recreational, dar constant, cel mai probabil refacerea chirurgicala va fi necesara

Cum se efectueaza ligamentoplastia?

Tratam leziunile ligamentare prin metode artroscopice, pentru a minimiza complicatiile. Scopul ligamentoplastiei este obtinerea unui genunchi stabil, complet functional si care sa-i dea posibilitatea pacientului sa-si reia activitatile, inclusiv a celor sportive la un nivel identic cu cel de dinaintea accidentului.

Tehnici de reconstructie a ligamentului incrucisat anterior (LIA)

Un ligament care este rupt nu poate fi reparat prin simpla sutura a capetelor, deoarece are in compozitia sa mii de fibre de colagen, care dupa lezare, se retrag si se fibrozeaza. De aceea, se inlocuieste in totalitate cu un nou ligament creat din structurile proprii organismului (autogrefa), care imita proprietatile native ale LIA, preluandu-i functia. In afara de autogrefe, se mai pot folosi allogrefe (de la cadavru) sau ligamente sintetice. Allogrefele sunt de preferat in cazul leziunilor complexe, multiligamentare ale genunchiului, situatie in care organismul nu poate oferi suficient material de reconstructie.

Exista mai multe tehnici de reconstructie, medicul ortoped va explica pacientului avantajele si dezavantajele fiecarei tehnici, urmand ca decizia sa se ia de comun acord.

Ligamentoplastia cu autogrefa

Ligamentoplastia cu autogrefa se practica artroscopic, cu exceptia momentului recoltarii grefei, cand se face o incizie la piele (4-10 cm).

Autogrefa se poate preleva din:

  • Tendonul rotulian – tehnica os-tendon-os (BTB), prin care se recolteaza 1/3 din tendonul rotulian, impreuna cu insertiile osoase de pe femur si tibie, care se fixeaza cu 2 suruburi
  • Tendonul ischiogambierilor – tehnica “soft tissue”, prin care se recolteaza tendoanele muschiului semitendinos si gracillis si se fixeaza la tibie cu surub resorbabil, iar pe femur cu endobuton

In ambele tehnici exista o etapa suplimentara de prelevare si pregatire a autogrefei, care de obicei este mai complexa in cadrul tehnicii “soft tissue”. Pentru a scurta durata interventiei, pregatirea grefei este realizata de un ajutor, timp in care chirurgul principal va pregati cele 2 tunele osoase.

Grefa va fi tractionata pe cele 2 tunele si fixata cu materiale biocompatibile. Dispozitivele de fixare pot fi bioresorbabile (se “dizolva” in timp, dupa 2-3 ani) sau metalice. Calitatea fixarii este aceeasi, cele resorbabile avand dezavantajul unui cost suplimentar.

Dupa aproximativ 6-8 saptamani, incepe integrarea biologica a grefei in tunel. Aceasta etapa este mai rapida in cazul grefei de tendon rotulian, datorita celor 2 capete osoase care permit fixarea os pe os. Acesta poate fi un avantaj pentru sportivii de performanta unde perioada de recuperare poate fi scurtata si revenirea pe teren mai rapida. Principalul dezavantaj consta in durerea la locul donor (cand ne sprijinim in genunchiul operat) care poate fi o problema daca pacientul practica o meserie care presupune sprijin des pe genunchi (ex: parchetar, mecanic) sau anumite sporturi de performanta (judo, rugby, sprinteri). In plus, desi tendonul rotulian se regenereaza in timp, prin prelevarea grefei se afecteaza mecanismul extensor, ceea ce poate ingreuna recuperarea.

Complicatii posibile ale ligamentoplastiei

Desi interventia chirurgicala se desfasoara in conditii maxime de sterilitate, iar tehnica artroscopica este minim invaziva, limitand atat durata interventiei, cat si expunerea organismului la factori patogeni, o serie de complicatii pot fi posibile, unele dintre ele fiind insa foarte rare: edem postoperator, infectia, redoarea articulara, ruptura sau laxitatea grefei, complicatii la locul donor si tromboza venoasa profunda. Pacientul trebuie sa fie instiintat de catre medic cu privire la riscurile posibile.

Retineti ca mare parte din succesul ligamentoplastiei se datoreaza aderentei pacientului la programul de recuperare.

Recuperarea dupa ligamentoplastie

Ligamentoplastia presupune o perioada de recuperare mai mare, comparativ cu alte proceduri ortopedice. Pacientul se externeaza in medie la 3-5 zile de la operatie, in momentul in care:

  • Extensia gambei este completa si comparabila cu a membrului opus
  • Flexia genunchiului este de 90 de grade
  • Pacientul se poate mobiliza cu sprijin pe picior, fara dureri severe
  • Pacientul poate sa se mobilizeze in carje, sa urce si sa coboare scari

Acasa, pacientul va continua recuperarea, va lua medicatia prescrisa si va aplica pansamentele in conditii de maxima sterilitate.

Kinetoterapia intensa este cheia succesului dupa orice ligamentoplastie, indiferent de varsta, nivel de activitate sau tehnica folosita. Se recomanda ca acest proces sa inceapa inainte de interventia chirurgicala, pentru a pregati pacientul, atat din punct de vedere fizic, cat si psihologic. Imobilizarea prelungita si repausul dupa evenimentul acut pana la interventia chirurgicala duce la atrofia severa a cvadricepsului, iar recuperarea postinterventie va fi mai dificila.

Perioada dupa care pacientul se poate intoarce la munca depinde de tipul de activitate prestat:

  • Daca munca este mai mult sedentara (munca de birou), revenirea la serviciu decurge dupa scoaterea firelor, in medie la 2 saptamani
  • Daca activitatea implica mobilizare (munca de teren), in medie dupa 4-6 saptamani
  • Profesiile care presupun munca fizica si ridicare de greutati prezinta un risc crescut, iar reintegrarea se face tardiv, dupa 2-4 luni

Revenirea pe terenul de sport:

  • Inot: permis la 4-6 saptamani, se prefera stilul liber; se evita brasul pana la 4 luni
  • Jogging: in medie la 2-3 luni, pe linie dreapta, fara schimbari bruste de directie
  • Activitati aerobice moderate: 10-12 saptamani
  • Golf: 3-4 luni
  • Tenis de camp: 4-6 luni
  • Fotbal: 5-6 luni
  • Sporturi de contact: 9 luni