Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
1, „Antibioticele tratează orice infecție”
Unul dintre cele mai răspândite mituri despre antibiotice este că pot trata orice infecție. Acest lucru este fals. Antibioticele sunt special create pentru a targeta și a elimina bacteriile. Ele interferează cu activitatea bacteriană, mai ales cu sinteza proteică, și blochează creșterea și dezvoltarea acesteia. Datorită acestui mecanism de funcționare, antibioticele sunt eficiente în infecții bacteriene: streptococ la gât, infecții ale tractului urinar sau pneumonie bacteriană.
? Suferi de o infecție a tractului urinar? Află ce cauze au infectiile urinare, cum le poți preveni și ce opțiuni de tratament ai la dispoziție.
În ciuda efectelor benefice asupra bacteriilor, antibioticele nu au efect asupra virusurilor, ciupercilor sau altor patogeni. Însuși virusul, unul dintre cele mai răspândite microorganisme, are o structură biologică total diferită de bacterii. Virusurile sunt mai mici și afectează celulele corpului, pentru a se putea înmulți. Infecțiile virale comune sunt răceala, gripa, herpesul dar si bolile copilariei (rujeola, rubeola, oreionul, varicela) și COVID-19.
Dacă iei antibiotice pentru o infecție virală, acest lucru nu va combate virusul, ci poate face rău. Administrarea nejustificată a antibioticelor contribuie la o problemă larg răspândită: rezistența la antibiotice. Prin urmare, luarea de antibiotice când nu este necesar va îngreuna tratarea infecțiilor bacteriene, în viitor.
Astfel, este esențial să înțelegi diferențele dintre infecțiile bacteriene și cele virale. Dacă te simți rău, consultă medicul, pentru diagnostic și un tratament potrivit.
? Te poți trata de bolile infecțioase ușor și eficient la Regina Maria, locul unde găsești personal profesionist și echipamente moderne, pentru un diagnostic precis și un tratament personalizat.
2. „Poți să oprești tratamentul dacă te simți mai bine”
Un alt mit despre antibiotice spune că poți opri tratamentul, odată ce te simți mai bine. Totuși, acest lucru poate fi periculos. Chiar dacă nu mai resimți simptomele, bacteriile pot fi în continuare prezente în organism. Încetarea tratamentului prematur oferă bacteriei șansa de a se muta într-o formă mai rezistentă la antibiotic.
Drept urmare, infecția poate reveni într-o formă mai gravă și mai dificil de tratat. Este foarte important să urmezi recomandările medicului și să iei tot tratamentul, chiar dacă te simți mai bine, după 2-3 zile. Astfel, te vei asigura că bacteria este eliminată din corp.
3. „Antibioticele sunt întotdeauna sigure și fără riscuri”
Deși antibioticele sunt esențiale în medicină, acestea nu sunt lipsite de riscuri, așa cum este cazul pentru orice categorie de medicamente. Mitul că antibioticele sunt 100% sigure și fără efecte secundare este fals.
Un risc deosebit al administrării de antibiotice este că afectează flora intestinală. Antibioticele elimină bacteriile problematice pentru care au fost recomandate de medic, însă omoară și bacteriile bune din intestin, implicate în funcții precum digestia sau imunitatea. Acest lucru poate duce la diaree, greață, iar în unele cazuri, la infecție cu Clostridium difficile. În plus, unele persoane pot avea reacții alergice la antibiotice, de la simple iritații ale pielii până la șoc anafilactic, ce poate pune viața în pericol.
De asemenea, administrarea excesivă a antibioticelor poate contribui la înmulțirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Astfel, unele bacterii pot fi dificil sau chiar imposibil de tratat. De aceea, este foarte important să iei antibiotice doar la nevoie și să iei măsuri pentru a reduce riscul de infecție bacteriană:
- Stai la distanță de persoanele bolnave;
- Tușește sau strănută doar în șervețel;
- Nu atinge fața;
- Curăță suprafețele atinse de multe persoane;
- Spală-te pe mâini după toaletă, când vii de afară, înainte de a pregăti masa, înainte de a o servi, după ce ai curățat un bebeluș, după ce te-ai jucat cu animalul de companie.
4. „Dacă ai mai luat un antibiotic în trecut, îl poți folosi din nou”
Este o eroare periculoasă să crezi că, dacă un antibiotic a funcționat în trecut, îl poți lua din nou, pentru o infecție (aparent) similară. Fiecare infecție, uneori și dacă are aceleași simptome, poate fi cauzată de o bacterie diferită sau poate chiar de un virus. Dacă iei un antibiotic pe care l-ai luat în trecut, fără un diagnostic prealabil, poate fi ineficient sau chiar periculos.
Antibioticul pe care vrei să îl iei poate să nu afecteze agentul patogen care cauzează boala, ducând la agravarea infecției. În plus, dacă folosești antibioticul greșit, contribui la rezistența antibacteriană.
Dacă iei un antibiotic nepotrivit, acest lucru poate masca unele simptome și poate amâna diagnosticul și tratamentul adaptate nevoilor tale. Această amânare poate duce la răspândirea infecției.
? Vino la Regina Maria pentru a-ți face analizele! Un diagnostic corect permite obținerea unui tratament personalizat, inclusiv în ceea ce privește antibioticele.
5. „Consumul de antibiotice în exces este inofensiv”
Luate corect și conform recomandărilor medicului, antibioticele pot salva vieți. Însă, folosite în exces, pot duce la o problemă existentă la nivel global: rezistența la antibiotice. Cu fiecare antibiotic luat, bacteriile se pot adapta și evolua, dezvoltând rezistență la medicamentul creat special pentru a le elimina. În timp, antibioticele își pot pierde din eficacitate, iar infecțiile care, odinioară, erau ușor de tratat se pot complica.
Consecințele acestui fapt sunt grave. Simple infecții pot pune viața în pericol; operațiile, transplantul de organe și tratamentele pentru cancer, care se bazează pe antibiotice pentru a preveni infecțiile, devin mai riscante. Costurile cu tratamentul devin mai mari, deoarece sunt necesare noi forme de terapie.
6. „Poți păstra antibioticele pentru o utilizare ulterioară”
Dacă iei antibiotice conform recomandărilor medicului, nu ar trebui să îți mai rămână pastile. Însă, dacă se întâmplă să mai ai în sertar, poate de la o rudă apropiată, este foarte periculos să le iei la o infecție. Deși simptomele pot fi asemănătoare, este imposibil de știut dacă este vorba despre aceeași bacterie, în lipsa unui diagnostic. Bacterii diferite pot cauza infecții diferite, deși se manifestă foarte asemănător.
În plus, automedicația cu antibioticele rămase contribuie la rezistența organismului la antibiotice. De fiecare dacă când iei un antibiotic în mod incorect, crește riscul de apariție a unor „superbacterii” cu o rezistență crescută la mai multe antibiotice.
Miturile și ideile greșite despre modul de administrare a antibioticelor pot duce la utilizarea abuzivă sau incorectă, ceea ce favorizează creșterea rezistenței. Este foarte important să te informezi corectă, să consulți întotdeauna medicul, înainte de a lua antibiotice, și să respecți schema de tratament prescrisă. Utilizarea responsabilă a antibioticelor asigură eficacitatea lor pe viitor și previne răspândirea unor infecții greu de tratat.
Bibliografie:
Effects of Antibiotics upon the Gut Microbiome: A Review of the Literature, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7696078/
Antibiotics, https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/
Bacterial Infections, Antimicrobial Resistance and Antibiotic Therapy, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9027052/
Antimicrobial resistance: risk associated with antibiotic overuse and initiatives to reduce the problem, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4232501/
Antibiotic use and its consequences for the normal microbiome, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4939477/
The Effect of Different Antibiotic Regimens on Bacterial Resistance: A Systematic Review, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7168150/
Excess Antibiotic Treatment Duration and Adverse Events in Patients Hospitalized With Pneumonia: A Multihospital Cohort Study, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31284301/
Antibiotics Associated With Clostridium difficile Infection, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10266117/
Antibiotic allergy, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30558872/