Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Folat (acid folic)

Articol de Ileana Andreescu Senior Medical Editor
Folatul este termenul general pentru vitamina B9. Aceasta vitamina solubila in apa este esentiala pentru productia de noi celule, ca de exemplu celulele sanguine rosii (eritrocite), precum si pentru dezvoltarea timpurie a creierului si a maduvei spinarii a fatului in timpul sarcinii. Folatul reprezinta forma naturala de vitamina B9 care se gaseste intr-o varietate de alimente, in timp ce acidul folic este forma de sinteza. Exemple de surse bune de folat sunt: citricele si legumele cu frunze verzi (varza, verdeata, spanac), broccoli, varza de Bruxelles, mazare, naut, fasole si ficat. Acidul folic se gaseste sub forma de supliment alimentar sau este adaugat in anumite alimente (alimente imbogatite cu acid folic), cum sunt cerealele pentru micul dejun, pastele, painea sau orezul.

Lipsa de folat poate duce la un anumit tip de anemie denumita anemie megaloblastica. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 400 mcg (micrograme). Acidul folic administrat mamei la inceputul sarcinii reduce riscul de malformatii congenitale la fat denumite defecte de tub neural, cum ar fi spina bifida sau anencefalia. Femeile care intentioneaza sa obtina o sarcina si femeile insarcinate ar trebui sa ia 400 mcg incepand cu cel putin 1 luna inainte de sarcina si pana in saptamana 12 de sarcina.

Care este diferenta intre folat si acidul folic?

Desi termenii „folat” si „acid folic” sunt adesea folositi pentru a face referire la acelasi lucru, folatul si acidul folic sunt de fapt forme diferite ale aceleiasi vitamine: vitamina B9.

Acidul folic (acidul pteroilmonoglutamic) are o structura chimica diferita fata de folati. „Folatii” reprezinta denumirea generica care cuprinde toate formele naturale de vitamina B9. Formele frecvente de folati sunt: 5-metiltetrahidrofolatul (forma majora din organism), 5,10-metilentetrahidrofolatul, dihidrofolatul si tetrahidrofolatul.

Folatul se gaseste in aproape toate clasele de alimente, si in special in legumele cu frunze verde inchis, citrice, oua, carne, organe, produse lactate si cereale. Pe de alta parte, acidul folic este forma sintetica a vitaminei B9.

Acidul folic este adaugat in alimente (alimente fortificate), ca de exemplu faina, cereale pentru micul dejun si paine. De asemenea, acidul folic este comercializat in compozitia diverselor suplimente alimentare, cum ar fi multivitaminele sau vitaminele prenatale sau ca atare, ca supliment de acid folic.

Acidul folic de sinteza se absoarbe in intestin mult mai usor decat forma naturala de folati (85% vs. 50%).

Surse naturale de folati

  • Asparagus
  • Avocado
  • Broccoli
  • Kale
  • Mazare
  • Sfecla
  • Spanac
  • Varza de Bruxelles
  • Fasole
  • Naut
  • Arahide
  • Seminte de floarea soarelui
  • Citrice
  • Banane
  • Papaya
  • Oua
  • Ficat de vita
  • Somon, fructe de mare
  • Produse din grau integral
  • Drojdie

Rolul folatului

Folatul are roluri importante in organism:

  • Sinteza (producerea) si repararea ADN-ului si a ARN-ului si a altor tipuri de material genetic
  • Sinteza anumitor aminoacizi si proteine
  • Ajuta celulele sa creasca, sa se divida si sa functioneze adecvat
  • Ajuta celulele rosii (eritrocitele) sa se maturizeze
  • Este esential in perioadele de crestere si dezvoltare rapida, cum ar fi in timpul sarcinii, copilarie si adolescenta.
  • Joaca un rol cheie in metabolismul homocisteinei, un aminoacid care poate avea efecte nocive in organism daca este prezent in cantitati mari.

Doza zilnica recomandata de folati

Doza zilnica recomandata de folat este exprimata sub forma de Echivalente de Folat Alimentar (din engleza, Dietary Folate Equivalents - DFE). Aceasta unitate de masura tine seama de diferentele in modul in care organismul absoarbe folatul natural din alimente, respectiv acidul folic din alimentele fortificate si suplimentele de acid folic.

Folatul natural este absorbit in cantitate mai mica (50%) comparativ cu acidul folic din suplimente.

Cantitati recomandate

Adultii au nevoie de aproximativ 400 mcg DFE de folat in fiecare zi. Doza zilnica recomandata de folati (DFE) pentru nou-nascut, copii si adulti este:

  • < 6 luni: 65 mcg DFE
  • 7–12 luni: 80 mcg DFE
  • 1–3 ani: 150 mcg DFE
  • 4–8 ani: 200 mcg DFE
  • 9–13 ani: 300 mcg DFE
  • 14–18 ani: 400 mcg DFE
  • Adulti: 400 mcg DFE
  • Femeia insarcinata: 400 mcg DFE

Limita superioara de aport zilnic tolerabil (din engleza, Tolerable Upper Intake Level - UL) reprezinta doza zilnica maxima care este cel mai probabil sa nu determine reactii adverse in populatia generala. Limita superioara pentru adulti de acid folic din alimentele fortificate sau suplimente (fara a include folatul din alimente) este stabilit la 1000 mcg (1 mg) pe zi.

De ce este important acidul folic in sarcina

Acidul folic este foarte important in timpul sarcinii deoarece ajuta la preventia unor malformatii congenitale foarte serioase denumite defecte de tub neural. Pe masura ce tubul neural al bebelusului se formeaza si se inchide, se formeaza creierului fatului (partea superioara a tubului neural), respectiv maduva spinarii si corpurile vetebrale (partea inferioara a tubului neural). Acidul folic ajuta la formarea tubului neural al fatului.

Atunci cand tubul neural nu se inchide adecvat, apar defectele de tub neural:

  • Spina bifida - este un defect la nivelul coloanei vertebrale (frecvent coloana vertebrala lombara) care consta in lipsa sudurii complete a arcului vertebral, astfel incat maduva spinarii ramane neprotejata, ceea ce poate determina complicatii neurologice serioase cu un grad mare de dizabilitate. Apare cand partea inferioara a tubului neural nu se inchide complet.
  • Anencefalie -  este un defect congenital grav in care un copil se naste fara parti ale creierului si craniului. Apare cand partea superioara a tubului neural nu se inchide complet. Frecvent, copilul se naste fara partea din fata a creierului si fara cerebel (zona din spate a creierului cu rol important in coordonarea miscarii si mentinerea echilibrului). Partile ramase ale creierului adesea nu sunt acoperite de os sau piele.

Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie si Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC) din Statele Unite mentioneaza ca femeia insarcinata are nevoie de 400 mcg (micrograme) de acid folic in fiecare zi, obtinute din dieta si/sau administrare de suplimente de acid folic.

Femeilor aflate la varsta reproductiva li se recomanda sa ia vitamine prenatale care contin 400 micrograme de acid folic, incepand cu cel putin 1 luna inainte de sarcina si pe perioada primelor 12 saptamani de sarcina.

Recomandarea de a lua acid folic anterior momentului in care este confirmata sarcina se bazeaza pe faptul ca defectele de tub neural apar devreme in sarcina, in primele 28 de zile, inainte ca majoritatea femeilor sa stie ca sunt insarcinate.

Femeile cu risc crescut de a naste un copil cu un defect de tub neural, cum sunt cele care au avut un copil cu un defect de tub neural (spina bifida sau anencefalie) sau care au epilepsie si care fac tratament cu anumite medicamente antiepileptice, ar trebui sa ia 4 miligrame (mg) de acid folic zilnic sub forma unui supliment separat, cu 3 luni inainte de a ramane gravide si pe durata primelor 3 luni de sarcina.

Discuta cu medicul tau curant obstetrician daca trebuie sa suplimentezi doza de acid folic cu mai mult de 400 de micrograme pe zi. Din cauza riscului pentru fat de toxicitate cu vitamina A, femeile care au nevoie de acid folic suplimentar nu ar trebui sa ia o cantitate mai mare de vitamine prenatale, ci ar trebui sa li se prescrie suplimente de acid folic.

Majoritatea multivitaminelor prenatale contin cantitati de acid folic adecvate pentru femeile cu risc mediu.

Deficitul de folat

Folatul, fiind o vitamina solubila in apa, nu poate fi stocat in organism, asa incat trebuie sa mananci acele alimente care il contin. Folatul se gaseste in foarte multe alimente si ca urmare ar trebui sa poti obtine toata cantitatea necesara din alimentatia echilibrata si variata zilnica. In consecinta, deficitul de folat este rar.

Factori de risc

Totusi, urmatoarele grupuri de persoane au un risc crescut de a avea deficit de folat:

  • Alcoolicii - alcoolul interfera cu absorbtia folatului si accelereaza rata de metabolism si eliminare a folatului din organism. In plus, persoanele care sufera de alcoolism tind sa manance alimente de proasta calitate, sarace in folat.
  • Femeile insarcinate - nevoia de folat creste in timpul sarcinii, deoarece folatul joaca un rol important in dezvoltarea celulelor fatului.
  • Pacientii cu afectiuni digestive care afecteaza absorbtia nutrientilor - bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica) si boala celiaca pot scadea absorbtia folatului. De asemenea, interventiile chirurgicale care implica organele digestive sau care reduc nivelul normal de acid din stomac pot interfera cu absorbtia folatului.
  • Boli care determina utilizarea in exces de folati - boli cronice de ficat, anemie hemolitica, cancer
  • Variante genetice - persoane cu polimorfismul genei MTHFR. Gena MTHFR este implicata in sinteza unei enzime care are rol in transformarea 5,10-metilentetrahidrofolat in 5-metiltetrahidrofolat, principala forma de folat din sange. Persoanele care poarta o varianta a genei MTHFR nu pot converti folatul in forma sa activa pentru a fi utilizata de organism.

Semne si simptome

Deficitul de folati determina un anumit tip de anemie denumita anemie megaloblastica. Anemia este o boala caracterizata printr-un numar redus de celule rosii circulante (eritrocite). Celulele rosii din sange sunt eliberate din maduva osoasa (maduva hematogena) in fluxul sanguin si se deplaseaza prin tot corpul, furnizand oxigen tesuturilor. Anemia megaloblastica este un tip de anemie in care maduva osoasa produce celule rosii imature , neobisnuit de mari si anormale din punct de vedere structural (megaloblaste).

Anemia megaloblastica poate avea mai multe cauze diferite. Cele mai frecvente doua cauze sunt deficitul de folati (vitamina B9) si deficitul de cobalamina (vitamina B12). Aceste vitamine joaca un rol esential in producerea de globule rosii (eritrocite).

Semnele si simptomele deficitului de folati sunt:

  • Oboseala
  • Astenie
  • Lipsa poftei de mancare
  • Ameteala
  • Tulburari de concentrare
  • Durere de cap
  • Dificultate in respiratie
  • Palpitatii (batai neregulate ale inimii)
  • Iritabilitate
  • Rani la nivelul limbii si in interiorul gurii
  • Paloarea pielii
  • Modificarea structurii unghiilor
  • Caderea parului

Deficitul de acid folic in timpul sarcinii poate cauza:

  • Defecte de tub neural - spina bifida, anencefalie
  • Placenta abruptio (deslipirea prematura a placentei)
  • Placenta previa (placenta inserata anormal, care acopera total sau partial deschiderea colului uterin)
  • Hipertensiune arteriala indusa de sarcina
  • Avort, nastere prematura
  • Greutate mica la nastere

Toxicitate

Este extrem de rar sa apara un nivel toxic de folati atunci cand persoana consuma folati din surse alimentare.

Cu toate acestea, pentru acidul folic (administrat sub forma de suplimente) s-a stabilit o limita superioara de 1000 mcg pe zi, deoarece studiile au aratat ca administrarea unor cantitati mai mari poate masca deficitul de vitamina B12. Acest deficit apare cel mai adesea la adultii in varsta sau la cei care urmeaza o dieta vegana la care deficitul acestei vitamine este mai frecvent.

Atat folatul (vitamina B9), cat si vitamina B12 (cobalamina) sunt implicati in producerea de celule rosii, iar lipsa fiecaruia poate cauza anemie. O persoana care ia suplimente de acid folic in doze mari poate fi capabila sa corecteze anemia si sa se simta mai bine, cu toate ca deficitul de vitamina B12 inca persista. In acest caz, daca aportul in cantitate mare de folati continua sa „ascunda” pentru o lunga perioada de timp simptomele anemiei prin deficit de vitamina B12, poate sa apara o deteriorare lenta, dar ireversibila a creierului si a sistemului nervos periferic.

Daca alegi sa iei un supliment de acid folic, recomandrea este sa pastrezi doza din gama inferioara de 400 mcg pe zi, deoarece foarte probabil ca poti obtine acid folic suplimentar din alimentele fortificate, cum ar fi cerealele si painea, precum si folati, forma naturala de vitamina B9, din alimente.

In general, studiile au aratat ca acea cantitate de acid folic din compozitia unei preparat tipic de multivitamine nu dauneaza - si poate ajuta la preventia unor boli, in special in randul persoanelor care nu isi asigura prin alimentatie suficienti folati sau care beau alcool.

Administrarea de suplimente de acid folic

Deficitul nutritional de folat este tratat cu suplimente orale (administrate pe gura) de acid folic.

Indicatiile suplimentarii dietei cu suplimente de acid folic:

  • Preventia in sarcina a defectelor de tub neural la fat
  • Tratamentul deficitului de folati - acest tip de deficit nu mai reprezinta o problema in multe tari care fortifica cu acid folic alimentele, cum sunt cerealele si pastele.
  • Boala arteriala coronariana si accidentul vascular cerebral - acidul folic actioneaza impreuna cu vitaminele B6 si B12 pentru a controla nivelul ridicat de homocisteina din sange, care poate creste riscul de afectiuni cardiovasculare.
  • Cancer. Unele studii sugereaza ca acidul folic ar putea reduce riscul aparitiei diferitelor tipuri de cancer.
  • Depresie. Unele dovezi sugereaza ca acidul folic ar putea fi util in tratarea depresiei.
  • Dementa. Nu exista suficiente dovezi care sa sustina suplimentarea cu acid folic pentru preventia dementei.

Determinarea folatului seric si eritrocitar

Aproximativ 20% din folatul absorbit zilnic este derivat din surse alimentare; restul este sintetizat de microorganismele intestinale. Nivelurile serice de folati scad de obicei dupa cateva zile dupa reducerea aportului de folati din dieta si pot fi scazute in prezenta depozitelor normale din eritrocite.

Nivelurile de folat eritrocitar sunt mai putin supuse modificarilor dietetice pe termen scurt.

Atunci cand medicul suspicioneaza o anemie megaloblastica sau un deficit de folati va recomanda efectuarea unor analize de sange pentru determinarea folatului seric, care reflecta aportul din alimente si absorbtia intestinala a folatilor. In plus, poate fi determinat si folatul eritrocitar.

Deoarece continutul de folat al celulelor rosii este fix in timpul eritropoiezei, acest marker indica nivelul de folat eritrocitar in ultimele 3 luni.

Determinarea de folat seric este recomandata in urmatoarele situatii:

  • Diagnosticul diferential al anemiei megaloblastice - determinarile de folat si vitamina B12 trebuie facute in acelasi moment
  • Alcoolism cronic
  • Varstnici cu malnutritie
  • Femei care intentioneaza sa aiba o sarcina, mai ales daca au avut un copil cu defect de tub neural
  • Femei care au avut avorturi spontane
  • Monitorizarea tratamentului cu anticonvulsivante, antifolati (metotrexat), pirimetamina (antimalaric), sulfasalazina (pentru boli inflamatorii intestinale), contraceptive orale
  • Sindroame de malabsorbtie
  • Boli hepatice cronice


Valori de referinta

  • >/= 4.0 mcg/L
  • < 4.0 mcg/L sugereaza deficit de folati

Interpretare

Folatul seric este un test relativ nespecific. Nivelurile serice scazute de folat pot fi observate in absenta deficitului, iar niveluri normale pot fi observate la pacientii cu anemie macrocitara, dementa, tulburari neuropsihiatrice si tulburari aparute in sarcina.

Rezultate mai mici de 4 mcg/L sugereaza un deficit de folat. Limita se bazeaza pe un consens si a fost stabilita in urma unor studii clinice.

Evaluarea anemiilor macrocitare necesita in mod obisnuit masurarea concentratiei serice atat a vitaminei B12, cat si a folatului. In mod ideal, acestea ar trebui masurate in acelasi moment in timp.

Precautii

Pacientii cu deficit combinat de folat si fier pot sa nu aiba macrocitoza eritrocitara tipica anemiei prin deficit de folat. La acesti pacienti, totusi, indicele eritrocitar largimea distributiei eritrocitare (RDW) va fi de obicei crescut.

Recoltarea la un pacient care a mancat poate da rezultate fals crescute.

De asemenea, administrarea recenta de suplimente de acid folic sau aportul de folat alimentar ar putea determina valori normale sau crescute si poate masca un deficit de folat.

 

Surse de informatie:

www.mayocliniclabs.com
www.apps.who.int
www.hsph.harvard.edu
www.medicalnewstoday.com
www.cdc.gov
www.mayoclinic.org

Autor: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor