Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Dr. Alina Voicu - importanta analizelor uzuale

INVITAT: Dr. Alina Voicu - medic primar laborator

TEMA: Importanta analizelor uzuale

DURATA: 33 de minute

 

Cand facem analizele de sange? Cand este recomandat sa le facem?

Ce frumoasa intrebare! O data pe an - recomandarea cea mai buna. O data pe an ar fi bine sa facem un set de analize, un set uzual, un basic. Cel mai indicat ar fi cu o recomandare de la medic sa facem acel set de analize. Asa putem sa ne evaluam si sa fim siguri ca avem o stare de sanatate ok si, in cazul in care apar anumite modificari, atunci putem sa mergem mai departe sa ne investigam problema.

Care sunt aceste analize?

Analizele uzuale - e un termen vag, ceva generic. Noi, pe site-ul nostru, Regina Maria, am 
incercat sa sintetizam analizele pe niste pachete, care sunt foarte intuitiv denumite si toata lu-mea poate sa intre sa vada ce cuprind acele pachete de analize. Sa zicem, in mare, analizele uzuale - ne-am putea gandi ca ne referim la o hemoleucogama, la niste analize biochimice, care ne arata glicemia, starea ficatului, starea rinichilor, un fier, un calciu. Acestea sunt niste analize basic. Un sumar de urina, o analiza basic. La anumite varste sau la barbati putem adau-ga la analizele basic si un screening infectios pentru bolile cu transmitere sexuala. Putem adauga la analizele basic si un screening tiroidian pentru anumite patologii autoimune de glan-da tiroida, care sunt foarte in voga in zilele noastre. Deci analizele uzuale difera. Cel mai in-dicat ar fi sa mergem la medicul de familie, in primul rand, si sa ne recomande el un set anual de analize.

Dar in cazul copiilor? Lor cand ar trebui sa le facem analizele de sange?

In cazul copiilor, pediatrul este cel care decide daca este necesar sa ii facem analize sau nu. Putem, evident, sa evaluam un copil cu un basic de analize o data pe an. Acum, in functie de an, de varsta si in functie daca exista sau nu simptomatologie clinica. Daca avem un copilas care intra in colectivitate, cu siguranta ii facem niste analize pentru intrarea in colectivitate si chiar e un pachet foarte dragut pe site cu analizele copilului care intra in colectivitate, sa vedem daca are ceva bacterii sau paraziti sau analizele de sange pe care le recomandapediatrul in ab-senta oricaror simptomatologii. La fel, o hemoleucograma, sa vedem daca este un grad de anemie sau nu, sa vedem daca are un aport de calciu suficient sau nu din alimentatie, sa vedem cum sta cu fierul. Acestea sunt indicate cel mai bine medicul pediatru, care cunoaste istoricul clinic al copilului.

Medicul pediatru, iar in cazul adultilor, medicul de familie. Ce se intampla in cazul in care facem analizele de capul nostru? Exista vreun risc?

La prima vedere, nu exista niciun risc. Poate oricine de pe strada sa treaca pe langa un punct de recoltare si sa zica: vreau si eu sa imi fac niste analize. Face niste analize fara o tinta anu-me. E ok. Putem sa le facem, dar problema intervine in momentul in care primim rezultatele. Acel om primeste rezultate la niste analize facute, ca asa a avut dorinta sa le faca si nu stie ce sa faca cu acele rezultate. Daca chiarmergem sa ne facem analizele de capul nostru, fara o recomandare medicala, este obligatoriu sa mergem cu rezultatele la un medic, macar sa ne interpreteze cineva competent acele rezultate pentru ca poate sa fie totul in regula si putem sa facem de capul nostru cateva analize: o hemograma si un sumar de urina, de exemplu, si sa fie totul in regula si atunci plecam linistiti acasa, dar, in acelasi timp, putem la niste analize pe care le facem noi sa obtinem niste valori in afara limitelor normale, valorilor de referinta. Ne pani-cam: oare de ce am crescut colesterolul si ce fac eu daca am crescut colesterolul? Atunci in-tram in panica si nu stim ce sa facem. Macar atunci sa mergem la un medic de familie.

Sa nu incercam sa cautam pe internet.

Nu. Sub nicio forma pentru ca informatiile de pe internet sunt informatii generale, care nu se aplica niciodata in particular si s-a demonstrat in foarte multe cazuri ca internetul nu este med-ic si am avut chiar de curand o demonstratie facuta ca internetul nu a trecut rezidentiatul, adi-ca nu, nu mergem sa ne diagnosticam pe internet. Mergem la un medic de familie sau la un medic dintr-o anumita specialitate in functie de ce patologii avem. Recomandarea mea este ca analizele pe care le facem sa le facem la indicatia unui medic pentru ca este foarte important sa facem analize exact cum am zis: o data pe an. Ele ne pot diagnostica de la niste boli destul de usoare, putem sa suferim de o carenta de fier din alimentatie si sa avem o anemie feripriva. Sa zicem ca este o boala usoara pe care putem sa o tratam usor, dar, in acelasi timp, un set basic de analize facut o data pe an la recomandarea unui medic de familie, poate sa descopere niste boli care, netratate in timp, pot fi grave sau poate sa descopere niste boli care sunt deja instalate si care nu dau o simptomatologie care sa duca pacientul la un medic. Adica poti de-scoperi o leucemie la un control de rutina, la o hemograma de rutina. Asa ca indicatia este sa se faca un control de analize anual, dar la recomandarea unui medic, care poate si interpreta rezultatele acelea. Degeaba le facem si le ducem acasa si le punem intr-un plic si spunem: am facut si anul acesta analize si sunt ok, dar nu mi le-a interpretat nimeni si nu mi-a zis nimeni ce sa fac cu ele. Stau, de exemplu, cu un colesterol marit si la anul si peste doi ani si ma trezesc la o anumita varsta ca am facut un accident vascular pentru ca aveam niste vase infundate, dar nu am facut nimic cu analizele, pentru ca nu mi le-a recomandat nimeni si nu mi le-a inter-pretat nimeni.

Pot diferi rezultatele in functie de laborator? Sunt foarte multi oameni care se intreaba acest lucru. Au facut analizele la laboratoare diferite si analizele au iesit diferit.

Este o intrebare pe care o primesc frecvent. Intr-adevar, analizele sau rezultatele analizelor pot diferi intre laboratoare. Exista mai multe aspecte. Ele, intr-adevar, pot diferi intre laboratoare pentru ca fiecare laborator are niste metode cu care lucreaza proprii si isi stabileste propriile intervale de normalitate, adica valori normale, cum sunt cunoscute, dar, in acelasi timp, avem situatii care sunt foarte normale ca si in cadrul aceluiasi laborator, rezultatul aceluiasi para-metru sa nu fie identic la doua determinari. Este imposibil si ar fi total eronat sa fie la fel pentru ca sunt niste constante biologice care se modifica de la o ora la alta, de la un minut la altul. Nu se poate sa fie aceeasi valoare la acelasi parametru.

Le refacem sau ce se intampla in aceasta situatie? Daca valorile sunt diferite...

Intre laboratoare diferite sau in cadrul aceluiasi laborator?

In cadrul aceluiasi laborator, de exemplu.

In cadrul aceluiasi laborator, daca facem astazi de doua ori glicemia si avem valori diferite care sunt in interval de normalitate, nu trebuie sa facem nimic. Daca avem o valoare in inter-valul de normalitate si o valoare in afara intervalului de normalitate, trebuie sa ne gandim putin ce a cauzat acest lucru pentru ca poate sa fie cauzat de ingestia de alimente intre timp, poate sa fie cauzat de aportul de lichide intr-un anumit fel: am baut cafea cu zahar sau am facut ceva intre timp. Daca nu se intampla nimic intre timp si conditiile au fost aceleasi, dar, totusi, rezultatul - unul este in plaja de normal si unul este in plaja de patologic, atunci facem o noua recoltare.

Cum ne pregatim de recoltare? Ce ar trebui sa stie orice pacient care merge maine, de exem-plu, sa isi faca analizele de sange?

Asta cred ca este unul dintre cele mai importante lucruri. De aici deriva foarte multe. E foarte important sa stim ce sa facem inainte de a face analize. In primul rand, analizele sunt diferite. Putem sa avem nevoie de analize de sange, putem sa avem nevoie sa facem analize bacteriologice, putem sa avem nevoie sa facem un Papanicolau, noi, femeile. Daca vorbim de analizele de sange, cel mai bun lucru si ce este recomandat sa se faca este postul alimentar de 12 ore inainte de recoltare, adica daca ne gandim noi ca maine dimineata avem programare la analize la ora 8 si mergem, atunci din seara asta de la ora 8 incercam sa nu mai mancam, pentru ca acest post alimentar este foarte important in obtinerea unei calitati optime a ana-lizelor. Ce mancam se metabolizeaza. Acei metaboliti trec in sange. Sangele recoltat va contine acei me-taboliti care, in momentul prelucarii, pot sa modifice calitatea aspectului serului.

Aceasta era urmatoarea intrebare: daca sunt situatii in care pot fi influentate analizele de sange?

Acesta este primul aspect care poate sa influenteze niste rezultate conforme si este prima neconformitate pe care o dam: daca pacientul mananca, a mancat cu o seara inainte, sa spunem, a avut o petrecere si a mancat putin mai mult decat ar trebui si la o ora neadecvata, o sa se vada in calitatea sangelui recoltat. Prin urmare, o sa se vada in rezultatele analizelor, care vor fi eronate. Ca sa dau un exemplu sa inteleaga lumea exact asta: daca mancam seara o friptura si mai adaugam si un pahar de vin si ne simtim bine la o petrecere si a doua zi la 8 ne ducem si ne recoltam niste analize uzuale pentru ca am avut programare de la medicul de familie, s-ar putea sa avem un colesterol putin mai mare si niste trigliceride putin mai mari si sa intram in panica si ce se intampla? S-ar putea sa creeze dubii asupra veridicitatii rezultate-lor, daca pacientul nu stie ca este recomandat sa aiba un post alimentar de 12 ore inainte sa vina la recoltare. De asemenea, postul alimentar inseamna post alimentar, adica nimic. Avem voie sa bem apa.

Chiar si in dimineata recoltarii?

Bineinteles. Avem voie sa bem apa in dimineata recoltarii. Nu influenteaza cu nimic, dar sa nu mancam. Acesta este primul lucru pe care trebuie sa il stie pacientul si ar fi bine sa respecte. Pe de alta parte, ce ar mai trebui sa stie pacientul: noi, femeile, ne ducem sa facem un Papani-colau, care ar trebui sa il facem o data la doi ani. Exista niste conditii pe care trebuie sa le re-spectam ca sa avem o recoltare conforma si sa avem un rezultat conform pe care sa ne putem baza. Conditiile acestea ar trebui respectate. Noi avem in toate punctele de recoltare avem pliante de recoltare in care ghidam pacientii cum sa isi recolteze analizele sau cum sa se pre-gateasca  pentru recoltarea analizelor. Le recomandam sa foloseasca aceste ghiduri de recol-tare ca sa se informeze si sa fie in regula si le recomandam sa ceara ghidurile pentru ca ele exista si ele sunt foarte utile. O alta problema cu care noi ne confruntam destul de des in la-borator este neconformitatea unei uroculturi.  Cu siguranta ati auzit de urocultura si, cu siguranta, mai ales femeile, isi fac cel putin o data in viata o urocultura. Modul de recoltare al acestei probe banale nu este cunoscut de toata lumea si avem foarte multe probe neconforme, probe pentru care solicitam repetarea recoltarii pentru ca lumea nu este informata si nu se folosesc ghiduri de recoltare. Pot sa recomand utilizarea acestor ghiduri si sa mentionez, chiar despre urocultura, ca ea se recolteaza intr-un anumit fel si se recolteaza cel mai bine cu o toa-leta anterior recoltarii, o toaleta locala, iar cel mai corect mod de recoltare a uroculturii la femei este prin utilizarea unui tampon intravaginal si dupa aplicarea tamponului intravaginal sa se recolteze urocultura. Este un aspect care nu este atat de cunoscut si care ne-ar scapa de foarte multe neconformitati si de foarte multe drumuri inapoi la clinica, sa mai ducem o urocultura pentru ca ne-au zis cei din laborator ca nu este buna proba. Lumea nu vede asta. Noi le vrem binele si nu putem sa le dam niste rezultate eronate pentru ca proba este neconforma. Ei vad lucrurile astea ca pe ceva: ne-au pus sa venim la repetare, dar cred ca tot din lipsa de informare. De acolo vine toata indoiala asta. Sunt multe analize. Facem multe analize. Avem in gama noastra de analize in laboratorul Regina Maria un numar enorm de analize si pentru toate avem indicatii de recoltare. Pentru toate exista informatii. Trebuie doar ca lumea sa fie constienta ca exista niste indicatii si ca trebuie sa se pregateasca intr-un fel anume si sa solicite fie ca citesc pagina noastra de internet, fie ca merg in punctele de recoltare si isi iau ghidurile de recoltare. Ideal este sa le aiba. O alta problema pe care o avem este cea legata de analizele autorecoltate. Exista situatii cand analizele sunt recoltate de catre pacient la domiciliu. O co-procultura - este recoltata de pacient acasa, un examen coproparazitologic, un exudat faringi-an. Se intampla sa fie recoltate acasa pentru ca pacientul fie este copil si nu a putut sa il aduca la analize, fie, din anumite conditii, sunt autorecoltate. Daca recoltezi corect niste analize, cu siguranta trebuie sa ai minimum de informatie medicala referitor la acele analize. Deci recomand oamenilor sa se informeze inainte sa faca asa ceva.

Spuneati mai devreme de pregatirea inainte de recoltare, apropo de postul alimentar. Pe langa alimentatie, nu ar trebui sa consume nici alcool.

Cu siguranta. Postul alimentar inseamna un fel de post negru, ca sa inteleaga lumea, deci nu mancam si nu bem alcool. Avem voie sa ne hidratam cu apa, dar nu bem alcool.

Si in cazul copiilor la fel? Nu ma refer la alcool, ci la alimentatie.

In cazul copiilor, nu poti sa ai un post alimentar de 12 ore inainte de recoltare, dar cam patru ore ar fi ideal. Dupa patru ore se considera ca metabolismele si-au facut treaba, ca aspectul sangelui va fi cat de cat conform.

In momentul recoltarii, ce se intampla, ce ar trebui sa stie pacientul?

Ar trebui sa fie atent la masurile de siguranta. Recoltarea este o metoda invaziva. Este un lucru pe care trebuie sa il stie toata lumea, adica da, doare intepatura. Daca nu ar durea, ar fi o problema, o problema de sensibilitate. Se face intotdeauna si in toate punctele noastre de recoltare se face de catre personal calificat, cu siguranta. Materialele sunt de unica folosinta si este foarte sigura metoda de recoltare. Nu se pun semne de intrebare asupra corectitudinii recoltarii. Ar trebui sa stie ca este invaziva, ca este facuta in conditii de maxima siguranta pentru pacient. Ar trebui sa stie ca doamnele asistente de la recoltare le vor oferi toate in-formatiile legate de cum sa isi vizualizeze rezultatele pe site, ii ajuta pe pacienti, spunandu-le cum sa acceseze rezultatele  online, le spun termenele cand sunt gata analizele. Primesc toate  informatiile de care au nevoie si, in rest, trebuie programare. Este ideal sa mearga cu o pro-gramare si sa respecte conditiile de dinainte de  recoltare.
Iar dupa ce sunt gata analizele este important ca pacientii sa se prezinte la medicul care i-a trimis catre laborator ca sa le citeasca  rezultatele.
Daca venim si facem analizele la recomandarea unui medic, cu siguranta,  medicul acela clini-cian are un plan in mintea lui si stie ce analize sa ceara si analizele il vor ajuta in stabilirea, confirmarea sau infirmarea unui diagnostic. In momentul in care primim rezultatele analizelor, cusiguranta trebuie sa mergem la medic sa le interpreteze in context clinic. Analizele nu pun diagnostic singure. Exact ce ma intrebati mai devreme: daca putem sa facem analize de capul nostru. Da. Le putem face, dar analizele nu pot singure sa puna diagnostic. Toate analizele trebuie integrate intr-un context clinic. Altfel, nu ne putem diagnostica doar dupa o determina-re a unei analize pentru ca am vrut noi.

Important este sa ajungem sa le facem pentru ca, asa cum spuneam la inceput, este mai simplu sa previi decat sa tratezi si pot fi depistate boli in stadii incipiente.

Evident. Putem sa depistam boli in stadii incipiente. Putem sa depistam, putem sa prevenim foarte multe cu un control anual al analizelor, foarte multe lucruri. Trebuie facut. Am putea sa ne facem o rutina, sa ne punem un reminder in calendarul nostru foarte ocupat, in care sa ne setam: da, o data pe an trebuie sa fac niste analize, pentru ca in momentul in care ajungi deja sa ai niste boli cu simptome clinice, atunci deja trebuie sa tratezi si lucrurile incep sa se com-plice. Putem foarte usor sa prevenim.  Nu doare chiar atat de tare manevra de recoltare incat sa te faca sa nu te duci. Nu este un disconfort atat de mare recoltarea unui examen Papanico-lau, care poate preveni o patologie destul de frecventa si mai putin placuta.

Asa cum spuneam si la inceputul discutiei, o sa raspundem la cateva  intrebari care au venit pe pagina de Facebook, iar una dintre intrebari suna asa: Sunt de acord cu analizele medicale, insa am o nelamurire. Cat de reale sunt rezultatele si care este programul prin care se pot face aceste analize prin casa de asigurari?

Probabil ca se refera la orar. La noi in laboratoarele Regina Maria se pot face analize prin casa de asigurari in baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie. Numai ca pentru a afla perioada in care noi avem fonduri, recomandam tuturor sa sunam la call center-ul nostru sa afle pentru ca fondurile sunt stabilite de casa de asigurari. Nu le stabilim noi, nu stim cati bani primim in fiecare luna, nu stim exact data in care vom primi banii. De aceea, pentru a afla ex-act daca dispunem de fonduri in momentul in care cineva isi doreste sa isi faca analize, reco-mandam sa sune la call center si sa intrebe daca avem fonduri. Cat de reale sunt rezultatele? E o intrebare foarte draguta. Sunt foarte reale rezultatele. Din fericire, in laboratoarele noastre lucram cu o tehnologie de inalta performanta, in care rata sau gradul de eroare este redus aproape de zero. Sunt foarte reale rezultatele analizelor si ne bazam pe tehnica pe care o avem si, datorita acestei tehnici performante de care dispunem, eroarea umana nu exista. Ana-lizoarele cu care lucram si tehnica pe care o avem ne permit sa excludem eroarea umana si atunci totul devine foarte sigur.

Multumim pentru raspuns. Multumim si doamnei pentru intrebare. O alta intrebare: am acidul uric foarte mare. Ce analize ar trebui sa fac?

In primul rand, ar trebui consultat un medic de familie prima data. Daca medicul de familie constata ca trebuie sa il indrume pe pacient catre un specialist, atunci va merge la un special-ist. Sunt foarte multe conditii medicale in care acidul uric, analiza unica, poate sa difere, poate sa creasca. E destul de dificil sa stii cauza unui acid uric crescut, daca nu coroborezi cu alte an-alize, recomandate de un medic care iti cunoaste istoricul medical si care stie care sunt bolile tale si ce patologii mai ai. Deci recomandarea, ca sa aiba o interpretare adecvata si intr-un context clinic al dansului/dansei este sa mearga la un medic, la medicul de familie care ii cu-noaste istoricul si ii poate recomanda ce mai poate face pe langa acest acid uric, ca sa diag-nosticheze sau sa infirme o boala.

Pentru o analiza de ficat, de hepatita B, ce trebuie facut?

Aceeasi recomandare. Din pacate sau, de fapt, nu din pacate. Din fericire, trebuie sa mergem la medicul clinician ca sa avem un diagnostic. Medicul infectionist este cel care ii poate reco-manda persoanei cu hepatita care este planul de monitorizare. Exista foarte multi markeri ai hepatitei B, prin care o poti diagnostica si prin care ii poti monitoriza evolutia, prin care poti sa iti dai seama de stadiul bolii, dar asta tot un medic care ii stie simptomatologia si ii stie stadiul bolii poate sa ii spuna ce trebuie sa faca in acest moment. Daca este la debut, cu siguranta ii va da sa faca toti markerii de hepatita sa vada in ce stadiu este. Daca este o hepatita cronica, cu siguranta nu mai are nevoie de anumite analize si este nevoie doar de o monitorizare a vire-miei, spre exemplu. Nu putem sa stim exact in ce stadiu este. De aceea, vizita la medicul infec-tionist cu siguranta poate ajuta pacientul foarte mult.

Pentru HSG ce analize si controale se fac inainte de interventie si daca una dintre analize nu este in regula, mai poti face aceasta procedura si care este perioada din luna cand se poate face aceasta analiza?

Histerosalpingografia este o manevra ginecologica. Medicul ginecolog este cel care va poate spune exact ce trebuie facut. Sunt o serie de analize de sange si analize bacteriologice care se recomanda a fi facute inainte de a avea interventia de histerosalpingografie, dar asta depinde de patologia pacientei, depinde de statusul hormonal al pacientei, pe care il cunoaste doar medicul ginecolog. Nu putem noi sa recomandam ce analize sa faca o pacienta inainte de o hister-osalpingografie.

O alta intrebare: ce nu este indicat sa mananci sau sa bei cu o zi inainte de a face analize? Am vorbit mai devreme despre asta si spuneati ca postul alimentar este indicat.

Cu 12 ore inainte sau daca exista situatii in care trebuie neaparat, este o urgenta, atunci vorbim de minimum patru ore. Putem sa facem si cu minimum patru ore de post alimentar. Recomandarea de aur este de 12 ore de post alimentar.

Cineva intreaba daca analizele se pot face si seara?

Da. Sunt analize care se pot face si seara. Evident. Depinde de ce analize ai recomandarea sa faci. Daca vine, nu stiu, un domn seara si vrea sa stie ce grupa de sange are, pentru ca nu stie, si a trecut prin fata unui grup de recoltare si a zis: hai sa imi fac si eu grupa de sange, da. Poate face. Grupa de sange este o analiza se poate face seara. Exista analize care se pot face si seara. Depinde ce analize ai recomandat sa faci.

O alta intrebare: Am fierul 35. Cu suplimente l-am dus la 68, dar a scazut iar la 35. Hemoglobina este 12. Ce ar trebui sa fac?

Ar trebui sa mearga la medicul de familie, in principal. Probabil ca persoana respectiva sufera de un anumit grad de anemie sau de o anemie feripriva. Intr-adevar, sunt multi markeri ai me-tabolismului fierului, care ne pot spune stadiul deficitului de fier si gradul deficitului de fier. Acum, numai medicul internist sau medicul de familie este cel care poate sa ii spuna daca poate sa faca ceva. Poate trebuie sa ia suplimente in functie de toti markerii care determina incarcarea cu fier a organismului. Fierul seric, fierul care se face si despre care vorbeste persoana resepctiva este fierul din sange, pe care il determinam noi, dar ca sa vedem exact gradul de incarcare al organismului cu fier, sunt si alti marker care ne spun acest lucru si sunt mai importanti decat fierul seric. De aceea, recomandarea de a merge la medic, care stie cumva istoricul, de cand are un fier scazut, cum a evoluat de-a lungul timpului sub tratament, a crescut, nu a crescut, s-a intamplat ceva. Este cel care poate sa ii spuna ce sa faca in contin-uare.

Altcineva spune asa: am fibrinogenul mare de peste un an. Acum este 700.

Ce trebuie sa faca? Fibrinogenul este o analiza a bolilor inflamatorii, sa spunem. Este, deasemenea, o analiza de boala acuta si creste, are modificari in foarte multe patologii de sfera inflamatorie. Cu siguranta, trebuie sa se investigheze mult mai mult si sa faca un consult la interne, la reumatologie in functie de patologia clinica, in functie de simptomatologia clinica. Fibrinogenul crescut, ca orice alt marker de boala inflamatorie crescut, merge cu niste simptome clinice. Pacientul trebuie sa simta ceva: ca il doare undeva, ca il doare la schimbarea de vreme un cot, ca se intampla ceva si atunci, in contextul acesta, medicul specialist poate sa ii spuna sa faca altceva sau cum sa investigheze acest fibrinogen. De ce este el crescut? La ce se gandeste? El ascunde o patologie inflamatorie cu siguranta, dar patologia asta inflamatorie este atat de vasta incat nu putem sa ii spunem exact: mergeti si faceti aceasta analiza. Trebuie coroborat cu simptomatologia clinica.

O alta intrebare: ce este viteza sangelui marita?

Viteza de sedimentare a hematiilor – VSH-ul, cum probabil stie toata lumea.  Asta este viteza sangelui.  VSH-ul nu este o analiza de diagnostic. Nu este un test cu care punem diagnostic la o persoana asimptomatica. Este crescuta in foarte multe patologii inflamatorii, infectioase. Este o analiza care nu ne pune un diagnostic cert, dar ne ajuta sa ne gandim, ca medici, la anumite patologii. Este o analiza importanta in contextul unui set mai larg de analize si in contextul unor manifestari clinici si coroborat cu toate datele astea ne poate ajuta sa ne duca cu gandul la patologii chiar grave peste anumite limite.

Intreaba cineva: daca vine din provincie pentru recoltat sange si analize, are nevoie de programare?

Da. Are nevoie de programare care se poate face foarte usor prin call center si se face 
programarea intr-un punct de recolta. Stie pacientul exact cand are programarea si stie cum sa isi programeze sosirea din provincie. 

O alta intrebare: pentru copii este recomandat sa facem analizele de sange anual?

Da. Este recomandat sa testam copiii anual, in special pentru a vedea ce carente in alimentatie au copiii pentru ca se stie ca in cazul copiilor exista anumite carente in alimentatie si pot aparea diverse patologii.

Dar de la ce varsta ar trebui sa ducem copilul la analize?

Daca exista patologie pana la un an, medicul pediatru poate sa recomande daca trebuie facut anual setul de analize sau nu. Dupa un an, le facem un set de analize uzuale, tot recomandate de medic. Adica tot cu o trimitere si rezultatele pentru interpretare tot la medic este bine sa mergem ca sa nu se creeze panica.

O alta intrebare: hemoglobina glicozirata de 6,5 este un diabet instalat sau RFG de 52 este insuficienta renala?

Hemoglobina glicozirata este un marker al investigarii diabetului, al diagnosticului de diabet. In functie de laboratorul la care este facuta aceasta determinare si in functie de intervalele de normalitate ale laboratorului respectiv, aceasta valoare poate sa fie mare sau nu. Medicul diabetolog este cel care pune diagnosticul de diabet in functie de hemoglobin glicozirata, in functie de profilul glicemiei si in functie de simptomatologia clinica. Deci, pentru a pune un diagnostic de diabet si a stabili un tratament conform, numai medicul diabetolog poate sa faca chestia asta. Si da, poate sa fie un diabet, dar pana nu te consulti cu un medic de specialitate, nu poti sa iti pui singur diagnosticul. Trebuie sa mearga la medic.

Cineva intreaba daca se poate mosteni anemia de la mama la fat, la nou-nascut?

Exista anumite tipuri de anemie care au transmitere genetica. Cu siguranta. Nu toate tipurile de anemie au transmitere genetica, dar da, sunt anemii care se transmit genetic si se pot transmite de la mama la fat. Un tip de anemie care se transmite in generatii este talasemia. Tarele talasemice sunt niste manifestari genetice care se transmit. 

Deci e important ca mama sa isi faca analizele.

Evident. Este important ca mama sa se stie, sa se diagnosticheze, sa fie diagnosticata si talasemia, de exemplu, pentru ca am pomenit de ea, o forma usoara de talasemie este foarte frecventa in zilele noastre si este rar diagnosticata si ea poate fi foarte usor diagnosticata printr-o hemoleucograma simpla si banala, adica nu trebuie sa iti faci foarte multe analize sa diagnostichezi ca ai o tara talasemica. Sa stii de ea. Nu iti face nimic. Nu te supara pe tine ca om cu ceva si nu stii si o lasi acolo si o transmiti. Clar o transmiti si e destul de ironic sa stii ca tu, ca femeie, de exemplu, ai o tara talasemica si te intalnesti fara sa stii cu un barbat care are o tara talasemica fara manifestari clinice si, de exemplu, din doua persoane cu o talasemie mi-nora, 
rezultatul va fi un copil cu talasemie majora. 

Este foarte important sa mergem la medic. Din pacate, trebuie sa ne oprim aici. Le multumim tare mult celor care ne-au transmis intrebarile lor. Va multumim si noi pentru raspunsuri. Bine ar fi sa mergem sa ne facem analizele anuale. 

Recomandarea ar fi sa ne facem macar o data pe an analizele. Nu este greu. Nu doare atat de tare. Promit!
Multumim tare mult! O zi frumoasa sa aveti. Ne revedem peste doua saptamani.