Cele mai periculoase 12 virusuri de pe Pamant

Astazi, pentru unele infectii virale sunt disponibile vaccinuri si medicamente antivirale. Mai mult, inca din anul 1977, o infectie virala extrem de mortala, variola, a fost total eradicata, iar de atunci nu a mai aparut niciun caz de boala.

Cu toate acestea, suntem inca departe de a castiga lupta impotriva virusurilor. In ultimele decenii, mai multe virusuri au trecut de la animale la oameni si au determinat focare considerabile de boala, provocand mii de decese. Tulpina de virus care a cauzat epidemia de Ebola din 2014-2016 in Africa de Vest a ucis 90% din persoanele infectate, fiind cel mai letal membru al familiei de virusuri Ebola. Pe de alta parte, noul coronavirus SARS-CoV-2, care a provocat pandemia COVID-19 la nivelul globului, desi are o rata de fatalitate scazuta, inca reprezinta o amenintare pentru oameni si serviciile medicale. 

Urmatoarele 12 virusuri sunt considerate cele mai periculoase:

Virusul Marburg

Pentru prima data febra hemoragica Marburg (boala provocata de virusul Marburg) a fost recunoscuta in 1967 cand in orasul Marburg (de unde si numele virusului) din Germania a aparut un numar mare de cazuri la personalul de laborator care a venit in contact cu maimute verzi africane infectate, aduse recent din Uganda. Virusul este frecvent in Africa - in Uganda, Angola, Kenya, Zimbabwe si Africa de Sud. In Germania, la acel moment, rata de mortalitate a fost de 25%. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), virusul Marburg a provocat epidemii in Congo, in perioada 1998-2000, si in Angola in 2005, a caror rata de mortalitate a ajuns la 80%. 

Virusul Ebola

Asemanator virusului Marburg, infectia cu virusul Ebola determina febra hemoragica Ebola, o boala extrem de grava, avand o rata a mortalitatii in medie de 50%, dar care poate ajunge in cazul anumitor tulpini la 90% (cea mai mare mortalitate cauzata de o boala virala, cu exceptia rabiei). Transmiterea virusului se face cu usurinta prin contact direct cu sangele si alte fluide corporale ale unui persoane infectate. Boala este cel mai frecvent intalnita in Africa, primii pacienti infectati fiind diagnosticati in anul 1976, in Republica Democratica Congo si Sudan. Se considera ca virusul Ebola este prezent la animalele salbatice din zona Africii Sub-Sahariene, ca de exemplu la liliecii de fructe, cimpanzei, gorile si antilope, iar infectiile la om s-au realizat prin contactul direct cu acestea. 

Virusul rabic

Determina rabia sau turbarea, o boala virala a mamiferelor. Rabia a fost identificata inca din antichitate. Se transmite la oameni prin muscatura animalelor infectate. Majoritatea cazurilor de rabie la oameni sunt rezultatul muscaturilor de caini. Liliecii si vulpile pot, de asemenea, infecta omul. Virusul rabic din saliva animalului patrunde prin piele sau mucoase si ajunge sa distruga creierul, producand o meningoencefalita difuza. Perioada de timp pana la aparitia primelor simptome depinde de distanta pe care o are de parcurs virusul pana la sistemul nervos central, variind intre o saptamana pana la peste un an, in medie fiind de 1-3 luni. Odata pacientul infectat, daca tratamentul (vaccin antirabic si uneori, imunoglobulina rabica) nu se administreaza suficient de repede, rata de mortalitate este de 100%. In timp ce vaccinul antirabic pentru animale a fost introdus inca din 1920 in tarile dezvoltate, ceea ce a determinat ca numarul de cazuri de boala sa devina extrem de mic, in India si unele parti din Africa, rabia ramane inca o problema serioasa.  

HIV

HIV reprezinta prescurtarea in limba engleza a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficientei Umane). Este considerat cel mai periculos si letal virus al lumii moderne. Apartine familiei retrovirusurilor si ca urmare, nu poate fi indepartat complet din organism deoarece are capacitatea de a-si inscrie informatia genetica in codul genetic al celulei gazda. Infectia cu HIV determina dupa o perioada lunga de incubare, de ani sau chiar zeci de ani, boala SIDA (sindromul imunodeficientei dobandite). In lume, 1 milion de pacienti cu HIV mor in fiecare an, in anumite tari fiind principala cauza de deces.Totusi, astazi exista medicamente antiretrovirale eficiente care au facut ca infectia HIV sa devina o conditie medicala cronica, multi pacienti infectati traind zeci de ani. Mai mult de jumatate din pacientii HIV (aproximativ 20 milioane) aveau acces la tratament in anul 2017. In lume, la sfarsitul anului 2019 erau 38 de milioane de persoane cu HIV, 2/3 fiind in WHO African Region (25.7 million). Din nefericire, 95% din cazurile noi de infectie HIV apar la persoanele din tarile subdezvoltate.

Virusul variolei

Variola a fost una dintre cele mai devastatoare boli cunoscute de omenire si a provocat milioane de decese inainte de a fi eradicata. Una din trei persoane infectate murea. Supravietuitorii ramaneau cu cicatrici permanente profunde si frecvent isi pierdeau vederea. Se crede ca a existat de cel putin 3000 de ani. Vaccinul impotriva variolei, creat de Edward Jenner in 1796, a fost primul vaccin dezvoltat care si-a dovedit eficacitatea. Incepand cu anul 1967, OMS a inceput vaccinarea intensa la nivelul globului, astfel incat 10 ani mai tarziu, in 1977, in Somalia, a fost diagnosticat ultimul caz. De atunci nu a mai aparut niciun caz de variola. In 1980, OMS declara eradicata variola - singura boala infectioasa care a primit aceasta distinctie. Acesta este un exemplu notabil de succes in domeniul sanatatii publice.    

Hantavirus

Exista mai multe tipuri de hantavirusuri care se transmit la om de la soareci si provoaca afectarea severa a plamanilor (sindromul pulmonar cu hantavirus) si a rinichilor (febra hemoragica cu sindrom renal). Primele cazuri au aparut in anul 1993 in Statele Unite, pana in prezent fiind diagnosticate 700 de persoane, dintre care 36% au murit, potrivit Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC).

Virusul gripal

OMS estimeaza ca in timpul unui sezon tipic de gripa, 290.000-650.000 de oameni din intreaga lume vor muri din cauza bolii. Dar, ocazional, cand apare o noua tulpina de virus gripal, rezulta o pandemie cu o raspandire mai rapida si, adesea, cu o rata de mortalitate mai mare. Pandemia de gripa din 1918 - cunoscuta sub denumirea de gripa spaniola - a fost cea mai severa pandemie din istoria recenta. A fost cauzata de un tip nou de virus gripal, H1N1, al carui genom avea origine aviara. Virusul s-a raspandit in toata lumea in perioada 1918-1919. In Statele Unite, a fost identificat pentru prima data la personalul militar in primavara anului 1918. Se estimeaza ca aproximativ 500 de milioane de oameni sau o treime din populatia lumii de la acel moment au fost infectati cu acest virus. Numarul deceselor a fost estimat la cel putin 50 de milioane in intreaga lume.

Virusul Denga

Febra Denga este o infectie virala transmisa de tantari care este frecventa in zonele tropicale calduroase. Primele cazuri au aparut in anii '50 in Filipine si Thailanda si boala s-a raspandit in regiunile tropicale si subtropicale ale globului. Incidenta globala a crescut dramatic in ultimele decenii. Aproximativ jumatate din populatia lumii este acum expusa riscului. Se estimeaza ca aproximativ 100-400 de milioane de persoane se infecteaza in fiecare an. Nu exista un tratament specific pentru febra Denga. Depistarea precoce a progresiei bolii spre forma severa si accesul la ingrijire medicala adecvata au scazut rata de mortalitate de la 20% la sub 1%.

Rotavirus

Rotavirusul este cea mai frecventa cauza a bolii diareice severe la copiii mici in intreaga lume. Conform estimarilor OMS, in 2008 aproximativ 450.000 de copii cu varsta mai mica de 5 ani au murit din cauza infectiei cu rotavirus, care, de altfel, poate fi prevenita prin vaccinare. Din nefericire, marea majoritate a acestor copii traiesc in tari cu venituri mici. OMS recomanda introducerea vaccinarii in programele nationale de vaccinare. Tarile care au introdus vaccinurile au raportat un declin considerabil al cazurilor de deces si de spitalizare.

SARS-CoV

Sindromul respirator acut sever (Severe Acute Respiratory Syndrome, SARS) este o boala respiratorie virala cauzata de un tip nou de coronavirus, SARS-CoV. Descoperirea acestui virus a fost rezultatul unui exercitiu colaborativ fara precedent coordonat de OMS. Virusul a fost identificat pentru prima data la sfarsitul lunii februarie 2003 in timpul unui focar care a aparut in China si s-a raspandit in alte 4 tari. SARS-CoV este transmis pe care aeriana prin picaturile respiratorii, in mod similar cu raceala si gripa, si secundar, prin contactul cu suprafetele contaminate. SARS a fost prima boala severa, care poate fi transmisa cu usurinta, care a aparut in secolul 21 si care a demonstrat rolul clar de raspandire a agentilor infectiosi pe care il joaca zborurile aeriene internationale. In doar cateva luni, SARS-CoV s-a raspandit in peste 44 de tari din America de Nord, America de Sud, Europa si Asia inainte ca epidemia sa fie controlata. Aproximativ 8000 de persoane au facut boala. Majoritatea pacientilor au fost persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 25-70 de ani. Rata de mortalitate a fost de 3%. Ultimul caz raportat a fost un pacient din China, diagnosticat in aprilie 2004. Echipele de cercetatori din Hong Kong si Shenzhen au detectat mai multe coronavirusuri strans inrudite genetic cu SARS-CoV la animale achizitionate dintr-o piata din sudul Chinei in care se vindeau animale salbatice pentru consumul uman: la civeta mascata (Paguma larvata) si la alte specii. A fost o prima indicatie ca virusul SARS-CoV poate exista si in afara speciei umane.

SARS-CoV-2

Este noul coronavirus cu care lumea intreaga se confrunta in prezent. A fost descoperit pentru prima data in decembrie 2019, in Wuhan - China. COVID-19, boala cauzata de SARS-CoV-2, are o rata de mortalitate estimata de 2,3%. Conform OMS, in ianuarie 2021 erau confirmate 95.612.832 cazuri de COVID-19, dintre care 2.066.176 au decedat. Riscul de a face o forma severa de boala este crescut in cazul persoanelor in varsta si care sufera de alte boli cronice. In decembrie 2020, la un an de la primul caz de COVID-19, in Uniunea Europeana a inceput vaccinarea anti COVID-19. Romania utilizeaza vaccinuri recomandate de Agentia Europeana a Medicamentului si autorizate de Comisia Europeana. 

MERS-CoV

Middle East Respiratory Syndrome (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu) este o infectie respiratorie virala provocata de un nou coronavirus - MERS-CoV, care a fost pentru prima data identificat in Arabia Saudita in anul 2012. Este un virus zoonotic care este transmis oamenilor de la dromaderi. A fost identificat in mai multe tari din Orientul Mijlociu, Africa si Asia de Sud. Apartine aceleiasi familii de virusuri din care fac parte SARS-CoV si SARS-CoV-2 si se presupune ca provine de la lilieci, fiind transmis ulterior camilelor. Are o rata de mortalitate de 35%, fiind cel mai letal virus din familia coronavirusurilor.

Surse de informatie:

Text adaptat dupa articolul The 12 deadliest viruses on Earth www.livescience.com 
www.who.int 

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer