Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Ce este, de fapt, inteligenta?

Vocabularul nostru obisnuit include un numar semnificativ de cuvinte prin care descriem o persoana cu abilitati speciale sau cel putin peste medie (ex: istet, descurcaret, destept, inteligent, creativ, talentat etc). Cu toate acestea, notiunea de “inteligenta” are, din punct de vedere stiintific, o definitie aparte. In general, cand spunem despre cineva ca este “inteligent” descriem o persoana cu foarte bune abilitati analitice, o capacitate superioara de abstractizare si, nu de putine ori, cu performante academice inalte. 

In abordarile teoretice recente specialistii sustin ca nu atat abilitatile analitice si cunostintele academice specifice (ex: la matematica, fizica etc) sunt relevante, cat capacitatea generala a unui individ de a acumula si utiliza informatiile si experienta anterioara pentru a se adapta eficient la contexte si cerinte variate sau noi ale mediului extern. Astfel, un om este inteligent atunci cand este capabil sa isi modifice rapid comportamentul in functie de schimbarile din mediu si sa gaseasca solutii eficiente la situatiile de viata de zi cu zi (practice, sociale si functionale) cu care se confrunta.

Aceasta noua abordare teoretica a dus, la nivel international, la modificarea criteriilor de incadrare in grad de handicap. Astfel, daca pana nu demult, valoarea IQ-ului (rezultatul la testele standardizate de inteligenta) stabilea gradul de severitate al retardului mintal, de cativa ani aceasta nu mai reprezinta un criteriu exclusiv. S-a adaugat masura abilitatilor adaptative si functionale ale unei persoane, denumita in cele mai uzitate chestionare de evaluare GAF (Global Assessment of Functioning) sau GAC (General Adaptive Composite) care masoara abilitatile sociale, conceptuale si practice ale unei persoane. Practic, in prezent (inclusiv in Romania), incadrarea unei persoane (adult sau copil) intr-un grad de handicap este determinata in primul rand de abilitatile sale adaptative si functionale (scorul GAF sau GAC), si nu numai de nivelul IQ-ului cognitiv.

Exista mai multe tipuri de inteligenta?

Medicul si psihologul Howard Gardner a ajuns la concluzia ca exista 9 tipuri de inteligenta:

  1. Verbala
  2. Logica-matematica
  3. Muzicala
  4. Spatiala
  5. Cinetica
  6. Interpersonala
  7. Intrapersonala
  8. Naturista
  9. Spirituala

Conform unor cercetari recente, aceste tipuri de inteligenta sunt de fapt rezultatul unui volum crescut al materiei cenusii in anumite zone ale creierului, responsabile de abilitatile respective. Ne nastem cu o anumita “arhitectura” cerebrala mostenita de la predecesorii nostri, asa ca abilitatile lor speciale – formate si prin experientele de viata care le-au modelat creierul – ni se transmit si noua. 

Talentul este o disponibilitate mostenita genetic si reflecta aceasta arhitectura cerebrala speciala a predecesorilor nostri. Insa, simpla existenta a unui talent anume (spre exemplu, muzical sau matematic) nu reflecta nivelul general de inteligenta al unei persoane. Pentru a te descurca in viata este nevoie de mult mai mult.