EDU.REGINAMARIA.RO

Alimentele cu potential alergen la copiii mici 

Articol de Dr. Irina Costache Medic primar Pediatrie
Institutul Național de Alergii și Boli infecțioase (SUA) a ajuns la un consens privind definitia alergiei alimentare ca fiind “un efect negativ asupra sanatații care rezulta dintr-un raspuns imun specific care apare reproductibil la expunerea la un anumit aliment”. Studiilor observationale realizate de experti certifica rata crescuta a alergiilor alimentare in ciuda recomandarilor de restrictionare sau introducere intarziata a alimentelor cu potential alergenic (vs. tari care nu respecta recomandarile, precum Israel, tara fara alergie la alune).

Studierea impactului introducerii alunelor devreme in alimentatie (unicul aliment cu studii dovedite) a aratat faptul ca in cazul copiilor cu risc de a dezvolta alergii alimentare (eczema, dermatita atopica, familie cu alergii) este mult mai benefic sa primeasca alune oricand intre 4 si 11 luni pentru a scadea riscul acestora. Practic in ultimii 3 ani s-au schimbat radical recomandarile ESPGHAN, alimentele alergizante nemafiind evitate pana spre varsta de un an, ci dimpotriva, introduse cat mai devreme. 

Tipuri de alergii alimentare

Alergiile alimentare sunt alergii mediate Ig E (cu Ac de tip IgE pozitivi), non-mediate IgE sau mixte. Alergiile mediate Ig E sunt grefate de riscul socurilor anafilatice, eruptiilor cutanate insotite de respiratie dificila, urticarie. In general un copil cu alergii severe are un istoric similar in familie. Aceaste reactii pot fi prevenite printr-o anamneza corespunzatoare, o colaborare corecta intre familie, pediatru, medicul de familie, dar mai ales medicul alergolog prin evictia totala a alimentului incriminat. 

Diagnosticarea acestor alergii se poate face la orice varsta, contrar parerilor cum ca testele necesare ar fi irelevante la varste mici. Diagnosticul presupune anamneza (discutia cu parintele), jurnal alimentar (in cazul copiilor diversificati), masurarea Ig E specifice (doar conform indicatiilor medicului) si prick teste realizate de catre medicul alergolog. Testele Ig E ample pentru o multitudine de alergeni nu au indicatie de screening (nu sunt niciodata primele de efectuat).

Alergiile non-mediate Ig E se manifesta in principal cu dureri abdominale, crampe, apetit diminuant, toate acestea aparand la distanta de momentul ingestiei alimentului incriminat. O multime de teste invanzive au fost incercate ca si instrumente pentru diagnosticul pozitiv al alergiilor non-mediate Ig E (intolerante alimentare), dar conform ESPGHAN nu exista in acest moment niciun test de certitudine in sustinerea diagnosticului pozitiv. Patch testele (folosite de fapt pentru diagnosticarea alergiilor de contact) sunt sustinute partial drept orientative in unele situatii de alergii alimentare non-Ig E. Testele de tip Ig G (Ig G4) sunt total irelevante pentru sustinerea diagnosticului de alergie non-mediata IgE, desi din pacate sunt folosite in exces si conduc la regimuri restrictive inutile si periculoase. 

Cele mai frecvente alimente cu potential alergizant

Urmatoarele alimente sunt responsabile de aproximativ 90% dintre alergiile copilului:

  • Lapte
  • Oua
  • Peste
  • Soia
  • Grau
  • Arahide
  • Crustacee
  • Fructe cu coaja tare (nuci, alune, fistic, migdale, caju)

Introducerea alimentelor cu potential alergic in alimentatie

Rezultatul unui review sistematic ca urmare a 5 trialuri arata ca introducerea oului intre 4 si 6 luni este asociata cu reducerea riscului de alergie alimentara pentru acest aliment. Introducerea devreme a pestelui se asociaza cu scaderea riscului de alergie alimentara la peste. Aceste remarci nu trebuie sa conduca la introducerea devreme a oului, pestelui sau alunelor tuturor sugarilor, dar in realitate nu exista motive pentru introducerea intarziata a alimentelor cu potential alergizant dupa varsta de 4-6 luni. Nu exista in fapt o “lista” a alimentelor si nici macar o ordine prestabilita, dar exista recomandari individuale tinand cont de obiceiurile fiecarei tari, de alimentatia din copilarie a parintilor.

Diversificarea alimentatiei este momentul cel mai sensibil in a se pune in evidenta diversele alergii alimentare. Nu se recomanda introducerea a mai mult de un aliment zilnic, tocmai pentru a se putea observa eventualele semne: eruptia cutanata, mai ales perioral, urticaria generalizata, scaunele multe si acide, eritemul fesier, varsaturile dupa ingestie. Este bine sa existe un antihistaminic la indemana pentru orice situatie de acest fel, iar alimentele din grupele cele mai alergizante sa fie introduse treptat, in cantitati mici si care se cresc zilnic si cu prudenta mai ales in situatiile cu istoric familial de alergii alimentare sau respiratorii.

Alergiile alimentare reprezinta o patologie din ce in ce mai des intalnita, cel mai probabil aceasta crestere a incidentei fiind datorata poluarii, ritmului alert in care majoritatea parintilor traiesc, indepartarea de mancarea traditionala. Cu rabdare si o colaborare buna interdisciplinara, obligatoriu si cu sfatul unui dietetician, orice copil cu alergie alimentara poate sa se dezvolte sanatos, primind nutrienti din toate grupele alimentare.

De mentionat ca majoritatea acestor alergii (lapte, ou) se inving pana spre varsta scolara, dar exista un risc important in cazul acestor copii de a dezvolta mars alergic- migrarea la varsta adolescentei catre alergiile respiratorii: rinita alergica, wheezing recurent sau chiar astm.