Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Vaccinuri la copii – ce trebuie sa stie parintii ingrijorati

Vaccinurile reduc suferinta si salveaza vieti: o poveste de succes in domeniul sanatatii publice 

Statisticile demonstreaza scaderi dramatice in cazul bolilor prevenite prin vaccinare, in comparatie cu perioada de dinaintea administrarii acestor vaccinuri.

Boala

Perioada de dinainte de vaccinare

Morbiditatea anuala estimata*

Cele mai recente rapoarte+ sau estimari privind cazurile din S.U.A

Rata de eradicare

Difterie

21,053

0+

100%

Haemophilus influenzae (invaziva,

20,000

243

99%

Hepatita A

117,333

11,049++

91%

Hepatita B (acuta)

66,232

11,269++

83%

Pojar

530,217

61+

>99%

Oreion

162,344

982+

99%

Tuse convulsiva

200,752

13,506+

93%

Boala pneumococica (invaziva,

16,069

4,167++

74%

Poliomielita (paralitica)

16,316

0+

100%

Rubeola

47,745

4+

>99%

Sindromul rubeolei congenitale

152

1+

99%

Variola

29,005

0+

100%

Tetanos

580

14+

98%

Varicela

4,085,120

449,363++

89%

+ CDC. MMWR, 8 Ianuarie 2010; 58 (51,52):1458-68* CDC. JAMA, 14 Noiembrie, 2007; 298 (18):2155-63; ++ Estimari 2008, estimari Streptococcus pneumoniae din Active Bacterial Core Surveillance; § tip  b 25 si 218 necunoscut

Vaccinurile sunt sigure si eficiente: bolile pe care le previn pot provoca invaliditate permanenta sau chiar moarte

BOALA

EDECTELE BOLII

EFECTE SECUNDARE ALE VACCINULUI

 

Difteria

Durere severa in gat, slabiciune marcata, leziuni ale nervilor, insuficienta cardiaca. Provoaca moartea in 10% din cazuri.

Vaccin DTaP: 20% din copii prezinta roseata la nivel local, durere;

Tetanos

Toxina afecteaza terminatiile nervoase si provoaca spasme musculare dureroase si convulsii. Sporii acestei bacterii sunt prezenti in intreaga lume in sol. Intotdeauna va fi nevoie de protectie prin vaccinare.

A se vedea mai sus pentru vaccinul DTaP. Frecvent roseata locala si durere la doza pentru adulti.

Tuse convulsiva

Spasme severe de tuse care dureaza intre 3-6 saptamani, pneumonie, convulsii. Leziuni ale creierului sau deces la 1 din 400 de copii.

A se vedea mai sus pentru vaccinul DTaP. Riscul de leziuni ale creierului dupa vaccinul pentru tuse convulsiva este prea mic pentru a putea fi masurat.

Poliomielita

Paralizie musculara la 1 din 100 de persoane infectate cu virusul poliomielitei. Provoaca decesul in cazuri severe.

Vaccinul polio inactivat (VPI). Niciun risc de boli provocate de acest vaccin. Se administreaza in combinatie cu vaccinul DTaP (a se vedea mai sus pentru efecte secundare).

Vaccin Hib

Meningita ucide in 5% din cazuri si duce la leziuni ale creierului si surditate in 10-15% din supravietuitori.

Se administreaza in combinatie cu vaccinul DTaP / VPI (a se vedea mai sus pentru efecte secundare).

Pojar

Bronsita severa, febra mare, eruptii cutanate timp de 7-14 zile; deces la 1 din 1000 de cazuri; encefalita la 1 din 1000 de cazuri.

Se administreaza in combinatie cu vaccinul pentru oreion si rubeola (ROR). 5-10% din subiecti au febra cu sau fara eruptii cutanate timp de 8-10 zile de la vaccinare. Niciun risc de boli provocate de acest vaccin. Risc de encefalita 1 caz la 1 milion de doze. 1 din 24.000 dezvolta trombocite scazute.

Oreion

Febra, glande salivare umflate. Fara boala vizibila in > 50% din cazuri. Provoaca encefalita in 0.02-0.3% din cazuri; provoaca surditate in 1 din 200.000 de cazuri.

Vezi ROR mai sus.

Rubeola

Febra, umflarea ganglionilor, eruptii cutanate. Niciun simptom in aproximativ 50% din cazuri. Afecteaza grav fatul daca mama este infectata in timpul primului trimestru de sarcina.

Se administreaza in combinatie cu vaccinul pentru oreion si rubeola (ROR). 5-10% din subiecti au febra cu sau fara eruptii cutanate timp de 8-10 zile de la vaccinare. Niciun risc de boala cauzata de acest vaccin. Risc de encefalita 1 caz la 1 milion de doze. 1 in 24.000 dezvolta trombocite scazute.

Hepatita B

Provoaca decesul in urma complicatiilor in cazul infectiei cronice (ciroza, cancer de ficat) sau al bolilor acute severe. Aproximativ 90% din copiii care sunt infectati in timpul primului an de viata  dezvolta infectie cronica, comparativ cu 30% din copiii infectati intre un an si patru ani si mai putin de 5% din persoanele infectate ca adulti. In 2002, aproximativ 600 000 de decese au avut loc la nivel global in urma infectiei cronice cu VHB.

Roseata minora la nivel local, umflare si durere.

www.hpa.org.uk/web/HPAweb&HPAwebStandard/HPAweb_C/1195733851374 Plotkin S, et al (2008) 

Poliomielita paralitica a fost eradicata in cea mai mare parte a lumii prin vaccinare. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca de la inceputul Initiativei de Eradicare a Poliomielitei la nivel Global in 1988, au fost salvati cinci milioane de oameni, care ar fi fost altfel paralizati din cauza virusului poliomielitei.

Cazurile de infectare au scazut de la 350.000 in 1988 la 1606 in 2009. Poliomielita ramane frecventa in numai patru tari: Afganistan, India, Nigeria si Pakistan. Un program de vaccinare la nivel mondial ar putea eradica complet boala in urmatorii 5 - 10 ani, insa focarele continua sa apara - de obicei asociate cu turismul (de exemplu, Hajj), sau ratele scazute de vaccinare (de exemplu, Tadjikistan).

Cand ratele de vaccinare scad, ratele imbolnavirilor cresc!

Difteria in fosta Uniune Sovietica: La sfarsitul anilor 1980, fostele state ale Uniunii Sovietice au cunoscut intreruperi ale livrarilor de vaccin, prabusirea sistemului de sanatate publica si instabilitatea socio-economica. A existat o scadere a ratelor de imunizare in copilarie. A urmat o epidemie de difterie cu mai mult de 150.000 de cazuri si 4.000 de decese in noile state independente si Baltice. Programul de vaccinare in masa a controlat in cele din urma epidemia.

Tusea convulsiva in Japonia: In anii ‘70 publicitatea proasta referitoare la vaccinul pentru tusea convulsiva a facut ca oamenii sa nu mai foloseasca acest vaccin. In cei trei ani inainte ca vaccinarea impotriva tusei convulsive sa fie oprita, au existat 400 de cazuri de tuse convulsiva si 10 decese. In cei trei ani dupa ce vaccinul a fost oprit au existat 13.000 de cazuri de imbolnavire si 113 de decese. Vaccinarea a fost reluata la inceputul anilor ‘80.

Iar acum populatia Europei se imbolnaveste de pojar - asimilarea insuficienta a vaccinului ROR in multe tari si cresterea numarului de copii nevaccinati a dus la focare de pojar. In 2011, 30.567 de cazuri de pojar au fost raportate in 29 de tari europene, o crestere de patru ori fata de anul 2009 (7.175). Doar doua tari din Europa nu au fost afectate de epidemia de pojar in 2011: Islanda si Cipru.

Intarzierea sau refuzul vaccinarii: riscuri si responsabilitati

Prin decizia de a amana sau de a refuza vaccinarea, va asumati o responsabilitate importanta care ar putea pune in pericol sanatatea copilului dumneavoastra si a altor persoane.

Copiii nevaccinati pot prezenta un risc pentru persoanele care sunt predispuse la un risc mai mare de infectare:

Un grup cu risc crescut de boli contagioase este cel format din copiii care sunt prea mici pentru a fi vaccinati. De exemplu, vaccinul pentru pojar nu este de obicei recomandat pentru copii mai mici de 9-12 luni. Alte persoane cu risc ridicat de a contacta boli contagioase ce pot fi prevenite prin vaccinare sunt cei cu sistem imunitar slab, din cauza altor boli existente sau a administrarii altor medicamente (cum ar fi unele persoane cu cancer, boli autoimune sau beneficiarii de transplant).

Din ce cauza apare autismului?

Cauza sau cauzele specifice autismului la copiii sunt necunoscute. Dar un lucru este clar: tulburarile din spectrul autismului au o componenta importanta genetica. Cercetatorii si-au dat seama de acest aspect prin studierea gemenilor. Ei au descoperit ca, atunci cand unul dintre gemenii identici a avut autism, sansa ca al doilea geaman sa sufere de autism a fost mai mare de 90%. Dar cand unul dintre gemenii dizigoti a avut autism, sansa ca cel de-al doilea geaman sa sufere de autism a fost mai mica de 10%. Pentru ca gemenii identici au gene identice si gemenii dizigoti nu, aceste studii furnizeaza baza genetica a autismului. Recent, cercetatorii au identificat cu succes unele  gene specifice care cauzeaza autismul. Unii parinti se intreaba daca factorii de mediu - definiti ca orice altceva decat factorii genetici - pot provoca autism. Este posibil. De exemplu, cercetatorii au descoperit ca talidomida, un sedativ, poate provoca autism, daca este folosit in primele luni de sarcina. De asemenea, in cazul in care femeile gravide sunt infectate cu virusul rubeolei  in timpul primelor luni de sarcina, copiii lor sunt mult mai susceptibili in a avea autism (Bailey, et al, 1995).

Vaccinul ROR cauzeaza autism?

NU. In 1998, un cercetator britanic pe nume Andrew Wakefield a inaintat ideea ca vaccinul ROR poate cauza autism. In revista medicala The Lancet, acesta a raportat cazurile a opt copii care au dezvoltat autism si probleme intestinale la scurt timp dupa ce li s-a administrat vaccinul ROR. Pentru a determina daca suspiciunea lui  Wakefield a fost corecta, cercetatorii au efectuat o serie de studii prin care au comparat sute de mii de copii care au fost vaccinati  cu sute de mii de copii care nu au fost vaccinati niciodata. Ei au descoperit ca riscul de autism a fost acelasi in ambele grupuri. Vaccinul ROR nu a provocat autism. In plus, copiii cu autism nu au fost mai predispusi decat alti copii in a avea probleme intestinale (Deer, 2011, OIM, 2011).

Timerosalul, conservantul cu mercur din vaccinuri, cauzeaza autism?

NU. Multiple studii au aratat ca timerosalul prezent in vaccinuri nu cauzeaza autism. Timerosalul este un conservant cu continut de mercur, care a fost utilizat in vaccinuri pentru a preveni contaminarea. In 1999, au existat grupuri profesionale care au solicitat eliminarea timerosalului din vaccinuri ca o masura de precautie. Din pacate, eliminarea brusca a timerosalului din compozitia vaccinurilor,  cu exceptia unor preparate cu doze multiple de vaccin antigripal i-a speriat pe unii parinti. Medicii au fost, de asemenea, derutati de aceasta recomandare. Din momentul eliminarii timerosalului din compozitia vaccinurilor, s-au efectuat studii pentru a determina daca timerosalul cauzeaza autism. Sute de mii de copii carora li s-au administrat vaccinuri care contin timerosal au fost comparati cu alte sute de mii de copii care au primit aceleasi vaccinuri fara continut de timerosal. Rezultatele au fost clare: riscul de autism a fost acelasi in ambele grupuri (Gerber si Offit, 2009; Andrews, et al, 2004; Heron si Golding, 2004; Madsen, et al, 2003).

Copiii primesc prea multe vaccinuri prea devreme?

Nou-nascutii se confrunta in mod obisnuit cu numeroase provocari pentru sistemul imunitar, in acelasi timp. Desi in pantecul mamei nu exista bacterii si virusi, nou-nascutii se confrunta imediat dupa nastere cu o serie de provocari diferite pentru sistemul imunitar. Din momentul nasterii, mii de diferite bacterii incep sa traiasca pe suprafata intestinelor. Prin rapiditatea  raspunsului imun la aceste bacterii, este prevenita invadarea fluxului sanguin cu bacterii si aparitia unor boli grave. De fapt, copiii sunt capabili sa raspunda la milioane de virusuri si bacterii diferite, deoarece acestia au miliarde de celule imunologice care circula in corpul lor. Prin urmare, vaccinurile administrate in primii doi ani de viata reprezinta o „picatura de ploaie intr-un ocean” fata de ceea ce sistemul imunitar al unui copil intalneste si gestioneaza cu succes in fiecare zi (Offit, et al, 2002) 

Compozitia vaccinului

Unii parinti sunt preocupati de compozitia vaccinurilor, in special de prezenta aluminiului, mercurului, gelatinei si antibioticelor. Cu toate acestea, parintii pot fi siguri ca aceste elemente sunt prezente in compozitia vaccinurilor in cantitate foarte mica si sunt necesare.

De ce exista mercur in vaccinuri?

Mercurul este continut in unele preparate cu mai multe doze de vaccin antigripal pe post de conservant.

Conservantii previn contaminarea cu bacterii. La inceputul secolului 20, cele mai multe vaccinuri erau ambalate in flacoane care contineau doze multiple. Medicii si asistentele medicale extrageau o singura doza si pastrau vaccinul in unitatea frigorifica. Din pacate, uneori bacteriile au patruns accidental in flacon si au determinat abcese la locul de injectare sau infectii in sange care au fost ocazional fatale. Conservantii, adaugati initial in 1930, au rezolvat aceasta problema.

Mai mult, pentru ca mercurul este un element natural gasit in crusta Pamantului, aer, sol si apa, suntem cu totii expusi la actiunea lui. De fapt, copiii care sunt alaptati exclusiv la san ingereaza de doua ori mai mult mercur decat cantitatea continuta in vaccinuri. Astazi, sugarii alaptati la san ingereaza de 15 ori mai mult mercur din laptele matern decat cantitatea existenta in vaccinul antigripal.

Vaccinurile contin aditivi?

Multe vaccinuri contin urme de antibiotice sau stabilizatori. Antibioticele sunt utilizate in timpul fabricarii vaccinurilor pentru a preveni contaminarea accidentala cu bacterii sau fungi. Urme de antibiotice sunt prezente in unele vaccinuri. Cu toate acestea, antibioticele continute in vaccinuri (neomicina, streptomicina sau polimixina B) nu sunt cele administrate in mod obisnuit copiilor. Prin urmare, copiii cu alergii la antibiotice cum ar fi penicilina, amoxicilina, sulfamide sau cefalosporine pot fi totusi vaccinati.

De ce exista aluminiu in compozitia vaccinurilor?

Aluminiul este folosit in vaccinuri ca un adjuvant. Adjuvantii imbunatatesc reactiile imune, permitand fabricarea unor vaccinuri cu mai putine ingrediente active sau chiar administrarea unor doze mai mici in anumite cazuri. Adjuvantii au fost folositi pentru prima data in vaccinurile din Statele Unite in anii 1930 - in special, sarurile de aluminiu. Unii oameni se intreaba daca aluminiul prezent in vaccinuri este daunator. Realitatea este linistitoare.

In primul rand, aluminiul este prezent in mediul in care traim; aerul pe care il respiram, apa pe care o bem si alimentele pe care le consumam, toate contin aluminiu. In al doilea rand, cantitatea de aluminiu din vaccinuri este mica. De exemplu, in primele sase luni de viata, bebelusii primesc aproximativ 4 miligrame de aluminiu in cazul in care li se administreaza toate vaccinurile recomandate. Cu toate acestea, in aceeasi perioada vor ingera aproximativ 10 miligrame de aluminiu, daca acestia sunt hraniti la san, 40 de miligrame daca sunt hraniti cu formula de lapte praf si pana la 120 de miligrame, daca acestia sunt hraniti cu formula de lapte praf pe baza de soia (Baylor, et al, 2002). 

De ce exista gelatina in compozitia vaccinurilor?

Gelatina este utilizata pentru a stabiliza vaccinurile virale vii si este, de asemenea, continuta in multe produse alimentare. Persoanele cu alergii cunoscute la gelatina continuta in produsele alimentare pot avea unele reactii alergice severe la gelatina continuta in vaccinuri. Cu toate acestea, aceasta reactie este extrem de rara.

Gelatina prezenta in compozitia vaccinurilor este extrem de purificata si hidrolizata (descompusa in apa), astfel ca aceasta este mult mai mica decat cea gasita in natura.

De ce este formaldehida prezenta in compozitia vaccinurilor?

Formaldehida este utilizata in timpul fabricarii unor vaccinuri pentru a inactiva virusurile (cum ar fi poliomielita si virusurile hepatitei A) sau toxinele bacteriene (cum ar fi difteria si toxinele tetanosului). Cu toate ca formaldehida este purificata, mai raman cantitati mici. Deoarece formaldehida este asociata cu conservarea cadavrelor, prezenta sa in vaccinuri pare neadecvata. Cu toate acestea, este important sa se constientizeze faptul ca formaldehida este, de asemenea, un produs secundar al sintezei proteinelor si ADN-ului, de aceea este frecvent intalnita in sange. Cantitatea de formaldehida gasita in sange este de zece ori mai mare decat cea aflata in orice vaccin (CHOP, 2012).

Ingredientele din vaccinuri pot provoca reactii alergice?

In plus fata de gelatina, alte ingrediente prezente in vaccinuri, cum ar fi proteinele din ou, antibioticele si proteinele din drojdie ar putea provoca reactii alergice. Deoarece vaccinurile antigripale si impotriva febrei galbene sunt cultivate in oua, produsele finale contin cantitati suficiente de proteine din ou care rareori provoaca o reactie alergica la persoanele alergice la oua. Aceste vaccinuri pot fi administrate persoanelor alergice la oua numai in protocoale speciale si sub supraveghere medicala adecvata.

Cateva dintre vaccinurile virale sunt facute in celulele de drojdie; acestea includ vaccinul antihepatitei B si unul dintre vaccinurile de papilomavirus uman (de exemplu, Gardasil). Cu toate ca vaccinul este purificat de celulele de drojdie, circa 1 la 5 milionimi de gram raman in produsul final. Vestea buna este ca oamenii care sunt alergici la paine sau produse de panificatie nu sunt alergici la drojdie, astfel ca riscul de alergie la drojdie este unul teoretic (Offit and Jew, 2003).

Text: Dr. Adriana Pistol, Medic Primar Epidemiolog, Doctor in Stiinte Medicale, Policlinica Enescu

  • Distinsa cu Ordinul National pentru Merit in Grad de Cavaler
  • Director Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
  • Membra in Comitetul National de Imunizare