Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Totul a început cu o oboseală care nu mai trecea. Nu era o epuizare după o zi grea, ci o stare constantă, care apărea chiar și după cele mai mici activități.
„Oboseam din orice și nu înțelegeam de ce. Am pus totul pe seama stresului și a faptului că nu mă mai odihneam suficient”, povestește ea.
Însă, în timp, au apărut și alte simptome. Respira tot mai greu, iar lucruri simple, cum ar fi urcatul câtorva trepte, erau tot mai greu de făcut. Cu câteva zile înainte să ajungă la spital, starea de sănătate i s-a deteriorat: picioarele i s-au umflat, iar noaptea simțea că se sufocă.
„Mă trezeam din somn pentru că nu puteam să respir. Atunci am realizat că nu mai e ceva normal”, spune pacienta.
Momentul în care a ajuns la Camera de Gardă
Deși simptomele erau evidente, a amânat prezentarea la medic. Spera că e ceva trecător.
„Tot spuneam că de mâine o să fie mai bine”, își amintește ea.
În cele din urmă, atunci când respirația a devenit dificilă chiar și în repaus, s-a prezentat la Camera de Gardă pentru adulți a Spitalului Regina Maria Timișoara. Aceste este un serviciu disponibil non-stop, unde pacienții pot ajunge fără programare când starea lor se agravează.
Acolo, evaluarea a început imediat. „Pacienta s-a prezentat cu respirație dificilă și cu picioarele umflate, mai ales în zona gleznelor și a gambelor, simptome sugestive pentru insuficiență cardiacă. În astfel de situații, timpul este esențial și investigațiile trebuie începute rapid”, explică dr. Bogdan Beldianu, medic specialist medicina de urgență.
În doar câteva ore, pacienta a trecut prin analize de sânge în regim de urgență, investigații imagistice și consulturi de specialitate. Accesul rapid la aceste resurse, disponibile 24 de ore din 24, este esențial pentru stabilirea unui diagnostic corect.
„Rolul Camerei de Gardă este esențial. Nu vorbim doar despre un punct de acces în spital, ci locul în care se face prima diferență reală pentru pacient”, sune medicul.
Aici, evaluarea începe imediat, fără programare, iar accesul rapid la analize, imagistică și consulturi de specialitate permite stabilirea unui diagnostic într-un timp foarte scurt. În aceeași zi, doamna S. a fost internată pe secția de cardiologie.

Diagnosticul: insuficiență cardiacă fără semne anterioare
Investigațiile au arătat că avea insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu mai reușește să pompeze eficient sângele în organism. Cauza probabilă a fost o miocardită, o inflamație a mușchiului inimii, de obicei de origine virală, dar care poate trece neobservată.
„Pacienta a ajuns cu fenomene de insuficiență cardiacă avansate. În astfel de cazuri, nu discutăm doar despre simptome, ci și despre riscuri importante asociate”, explică dr. Bogdan Mut-Vitcu, medic cardiolog cu competență în cardiologie intervențională și ecocardiografie.
Pentru ea, vestea a fost dificil de acceptat. „A fost un șoc. Nu mă așteptam la așa ceva. Nu am avut niciodată probleme cu inima”, spune doamna.
De ce a fost nevoie de un defibrilator cardiac
În urma investigațiilor, inclusiv o coronarografie, procedură prin care medicii verifică dacă vasele de sânge ale inimii sunt îngustate sau blocate, și un RMN cardiac, medicii au ajuns la concluzia că funcția inimii era afectată suficient de mult încât exista risc de tulburări grave de ritm.
„Când funcția cardiacă scade sub un anumit nivel, există risc de aritmii severe și chiar de moarte subită. În aceste situații, implantarea unui defibrilator cardiac este o măsură de prevenție”, explică medicul cardiolog.
Defibrilatorul este un dispozitiv care monitorizează permanent ritmul inimii și intervine automat dacă apare o problemă gravă. „Nu tratează cauza bolii, dar protejează pacientul de complicații care pot pune viața în pericol”, adaugă specialistul.
Pentru pacientă, decizia nu a fost ușoară, dar a înțeles importanța intervenției. „Am avut emoții, dar am avut încredere în medici. Mi-au explicat totul foarte clar”, spune ea.

Intervenția și recuperarea
Implantarea defibrilatorului este o procedură standard în cardiologia modernă. „Este o intervenție de rutină pentru echipele specializate, cu rezultate foarte bune în majoritatea cazurilor”, explică dr. Bogdan Mut-Vitcu.
În cazul doamnei S., totul a decurs fără complicații. Recuperarea a fost rapidă, iar schimbarea s-a simțit chiar din primele zile. După aproximativ o săptămână, pacienta a plecat acasă.
Viața după externare
După externare, doamna S. spune că se simte bine și că a început să-și recapete energia. „Mă simt ca un om sănătos, dar sunt mult mai atentă la mine”, spune ea. Și asta pentru că a făcut câteva schimbări importante în viața ei: face mișcare în fiecare zi, are grijă la ceea ce mănâncă și merge regulat la controale.
Ce trebuie să știe alți pacienți
Medicii atrag atenția că simptome aparent banale pot ascunde probleme serioase. „Oboseala severă, lipsa de aer sau umflarea picioarelor nu trebuie ignorate. Pot fi semne de insuficiență cardiacă și este nevoie de evaluare rapidă”, spune dr. Bogdan Mut Vitcu.
Pentru doamna S., mesajul este simplu: „Le transmit celorlalți pacienți să nu aștepte. Eu am crezut că o să treacă, dar uneori nu trece de la sine.”
Astăzi, privind în urmă, își dă seama că decizia de a merge la Camera de Gardă a fost momentul care i-a schimbat parcursul. Pentru că, uneori, ceea ce pare doar oboseală este, de fapt, un semn mult mai important pe care îl dă corpul.
