Tratamente stomatologice în timpul sarcinii

Tratamente stomatologice în timpul sarcinii

Tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții normale pe toată perioada sarcinii cu condiția ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău obstetrical și medical.         

Ce poți face ca vizita la stomatolog să fie mai puțin stresantă:

• Evită pe cât posibil programările de dimineață deoarece poți avea o senzație de greață accentuată
• Mergi la toaleta înainte, astfel încât timpul alocat tratamentului să nu fie intrerupt și ședința să fie cât mai eficientă
• Așează-te pe scaunul stomatologic într-o poziție semișezândă cu o pernă așezată sub șoldul drept (se evită astfel compresia  vaselor sanguine de către făt)
• Programează-te la stomatolog în special pentru rezolvarea problemelor acute și a manevrelor preventive
• Discută cu medicul astfel încât ședințele să fie cât mai scurte

Problemele stomatologice cele mai frecvente la gravide sunt:

• Gingivita de sarcină
• Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
• Cariile și eroziunile dentare

Gingivita de sarcină

Este cea mai frecventă afecțiune orală ce survine în timpul sarcinii fiind cauzată în special de modificările hormonale și circulatorii ca urmare a nivelului crescut de estrogen.  Afecțiunea apare cel mai des între luna a doua și a opta de sarcină și  este caracterizată de o predispoziție accentuală de sângerare a gingiilor.

Cel mai bun tratament este prevenția prin tratamente profilactice (detartraje și periaje profesionale) pentru a evita apariția afectiunii sau exacerbarea unei gingivite deja existente.

Desi nu pare o afecțiune severă, sunt studii care asociază gingivita de un curs nefavorabil al sarcinii cu posiblitatea nașterii înainte de termen sau cu riscul ca fătul să aibă greutate scăzută la naștere.         

Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)

Este o formațiune tumorală unică, de culoare violet-albăstruie, cu diametrul de aproximativ 2 cm, localizată cel mai des în zona maxilară frontală, la nivelul papilelor interdentare. Se manifestă printr-o tendință crescută la sângerare. Afecțiunea apare la aproximativ 5% din femeile însărcinate, de obicei pe fondul unei gingivite deja existente. Tratamentul constă în detartrajul și periajul zonei afectate sau excizia formațiunii dacă este prea mare și are tendința la sângerare crescută. Poate involua de la sine după naștere.

Cariile și eroziunile dentare  

Structura minerală a dinților nu se modifică în sarcină. Cariile și eroziunile dentare apar mai des în sarcină datorită unor factori favorizanți din această perioadă.

Modificările hormonale determină schimbări în compoziția salivei care favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare și un atac acid mai puternic decât în mod normal. De asemenea, stările de greață favorizează vărsăturile repetate care asociate cu episoadele de reflux gastric cresc mult aciditatea din cavitatea bucală, având un efect negativ asupra smalțului dentar, cauzând demineralizari care duc fie la eroziuni dentare, fie la apariția cariilor. În plus, stările de vomă ingreunează menținerea unei igiene corecte, la asta adaugându-se și o dietă mai bogată în glucide din cauza “poftelor”.

Investigații și tratamente medicamentoase în timpul sarcinii

(B/D* - fără risc în trimestrul I și II, a se evita în trimestrul III)

Radiografia NU este contraindicată în sarcină. Trebuie luate însă măsuri suplimentare de protecție (purtarea șorțului cu plumb și expunerea strict a zonei interesate) mai ales în trimestrul I de sarcină, moment când are loc organogeneza care poate fi influențată de efectele teratogene ale radiațiilor Roentgen.

Dozele de radiație mai mici de 5-10 rad nu au efect teratogen (nu au efect negativ asupra fătului). O radiografie dentară retroalveolară (film mic) necesită 0.01 milirad de radiație, un nivel de 40 de ori mai mic decât nivelul periculos. De exemplu, expunerea fătului când mama poartă șort cu plumb este de aproximativ 0.0001 cGy (centi Gray/rad) de radiație, pe când radiația la care este expus fătul zilnic din cauza radiațiilor cosmice este de 0.004 cGy (centi Gray/rad) de radiație.

Toate anestezicele trebuie folosite fără vasoconstrictor (adrenalină).        

Clasificarea medicamentelor în funcție de gradul de risc:

• grad B – apele de gură cu clorhexidină (atenție evită produsele cu conținut de alcool), nistatina, cimetidina, famotidina, ranitidina, omeprazol, antiacizii cu hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu
• grad C – paracetamol asociat cu codeină, aspirina, codeina, clotrimazol, ketoconazol, fluoconazol
• grad D – tetraciclina, vancomicina, eritromicina (esolate), doxaciclina

Pentru a facilita înțelegerea acțiunii diferitelor medicamente asupra femeilor gravide a fost creată o scală de notare a influenței negative asupra fătului de la A la D și X unde X reprezintă contraindicație absolută:

• A  - studii adecvate şi bine controlate efectuate pe femei gravide nu au demonstrat creşterea riscului de anomalii fetale
• B - studiile pe animale nu au demonstrat efect nociv asupra fătului, dar nu există studii adecvate sau bine controlate pe femei gravide sau studiile pe animale au demonstrat prezenţa efectelor adverse, dar studiile adecvate şi bine controlate pe femei gravide nu au demonstrat nici un risc pentru făt
• C - studiile efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt, dar nu există studii efectuate pe femei gravide sau nu s-au efectuat studii pe animale şi nici studii adecvate şi bine controlate pe femei gravide
• D - studii adecvate şi bine controlate sau studii observaţionale pe femei gravide sau animale au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile tratamentului pot depăşii riscul potenţial

Autor Dr. Gabriel Pop