Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Steatoza si streatohepatita nonalcoolica

Steatoza si steatohepatita nonalcoolica sunt cele mai frecvente boli cronice ale ficatului in tarile dezvoltate, afectand pana la 20-40% din populatia generala. Importanta si severitatea acestor boli este data de riscul de progresie spre ciroza si insuficienta hepatica, dar si de riscul de cancer hepatic (hepatocarcinom), cancer colorectal si cancer mamar. Diagnosticul se stabilieste pornind de la datele clinice, de laborator si imagistice, in absenta consumului semnificativ de alcool (sub 20g de alcool/zi), in absenta markerilor virali B si C si in absenta elementelor clinice si biologice ale altor boli hepatice (hepatita autoimuna, hemocromatoza).

Factori de risc pentru steatoza si streatohepatita nonalcoolica

  • Sexul masculin
  • Rasa hispanica sau asiatica
  • Obezitatea 
  • Diabetul zaharat de tip 2 sau insulinorezistenta
  • Hipercolesterolemie; hipertrtigliceridemie
  • Antecedente familiale de steatoza/steatohepatita
  • Hipertensiunea arteriala esentiala
  • Sedentarism

Simptome steatoza si streatohepatita nonalcoolica

Majoritatea pacientilor afectati de steatoza/ steatohepatita sunt asimptomatici. Boala este de obicei descoperita in urma unor analize de laborator de rutina, sau la o ecografie efectuata pentru alte acuze.

Uneori, pacientii pot prezenta:

  • Astenie
  • Senzatie de discomfort abdominal
  • Greata

Investigatii imagistice si de laborator pentru diagnosticul steatozei si streatohepatitei nonalcoolice

Steatoza hepatica este adesea diagnosticata prin coroborarea valorilor crescute ale transaminazelor (ASAT, ALAT) si GGT cu aspectul ecografiei abdominale. Asociat putem gasi valori crescute ale colesterolului si trigliceridelor, precum si valori crescute ale glicemiei. 

Ecografia abdominala detecteaza incarcarea lipidica a ficatului, dar nu poate stabili severitatea bolii.  Pentru acest aspect avem la dispozitie metode invazive (punctia biopsie hepatica) sau noninvazive (Fibromax, Fibroscan).

Fibromaxul reprezinta un algoritm care evaleaza gradul afectarii hepatice si care combina rezultatele obtinute la determinarea unor markeri biochimici serici cu varsta, sexul, greutatea si inaltimea pacientului. Rezultatul obtinut ne ofera informatii despre gradul fibrozei, activitatea necroinflamatorie hepatica, prezenta steatozei hepatice nonalcoolice si afectarea hepatica secundara consumului de alcool.

Fibroscanul este o metoda cu sensibilitatea si specificitate crescuta pentru identificarea stadiului steatozei si stadiului fibrozei, cu grad de acceptare crescut de catre pacienti si durara scurta de examinare. Ambele metode neinvazive ofera, pe langa un diagnostic al severitatii bolii hepatice, si posibilitatea urmaririi la anumite intervale de timp a evolutiei bolii. 

Punctia biopsie hepatica este metoda cea mai buna pentru a confirma steatohepatita nonalcoolica, dar din cauza costului si riscurilor crescute, se indica doar pacientilor cu risc semnificativ de progresie spre fibroza avansata si ciroza.

Tratamentul steatozei si streatohepatitei nonalcoolice

In contextul in care nu exista, la aceasta data, un tratament medicamentos demonstrat a fi 100% eficient, modificarea stilului de viata prin scadere din greutate, activitate fizica crescuta si controlul metabolic corect sunt metodele cele mai bune pentru reducerea infiltrarii grase a ficatului.

Este recomandat un ritm moderat de scadere ponderala, aproximativ 500g/saptamana, dar nu mai mult de 10% din greutatea corpului pierduta in primele 6-12 luni.

In ceea ce priveste dieta, pacientul trebuie sa reduca consumul de grasimi saturate care trebuie inlocuite cu variante de grasimi nesaturate mai sanatoase, precum cele continute in peste, ulei de masline, nuci, seminte de in, canepa, dovleac. De asemenea, dieta trebuie sa includa cereale integrale si trebuie renuntat la dulciurile concentrate (ciocolata, prajituri, bomboane). Un aport crescut de fructe si legume crude este de asemenea indicat

Se recomanda intreruperea totala a consumului de alcool si activitate fizica de minim 30 min/zi, minim 5 zile/saptamana.  Mergeti pe jos mai mult, urcati scarile in loc sa folositi liftul, mergeti la bazin sau la sala.     

Studiile recente au aratat ca nu este necesara intreruperea consumul de cafea, unele studii afirmand chiar un efect favorabil asupra evolutiei bolii hepatice.     

Controlul glicemiei si tratamentul conform recomandarilor medicului diabetolog sunt deosebit de utile.  

Pot fi recomandate diferite medicamente, dar nici unul dintre ele nu poate reduce in mod direct afectarea hepatica daca nu este asociat cu masurile de scadere ponderala si activitate fizica.

Evolutia steatozei si streatohepatitei nonalcoolice

Trecerea de la steatoza la steatohepatita si apoi la fibroza extinsa si ciroza are o evolutie lenta. Studiile arata ca fibroza hepatica apare mai ales la pacientii in varsta, la cei cu obezitate sau diabet zaharat. Aproximativ 10% dintre pacientii cu steatoza vor progresa spre steatohepatita in 10 ani, iar dintre acestia 5-25% vor dezvolta ciroza hepatica, care pe langa evolutia proprie spre decompensare, reprezinta un factor de risc pentru hepatocarcinom. Studiile recente au stabilit ca steatoza hepatica reprezinta factor de risc pentru cancerul mamar sau cancerul colorectal, dar mai sunt necesare date suplimentare.