Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Reconstructie de tendon ahilean cu ligament artificial LARS la un baschetbalist

In premiera in sistemul medical privat, Sef de Lucrari Dr. Vlad Predescu a folosit la un sportiv de performanta o metoda moderna de reconstructie a tendonului lui Achile in urma unei rupturi complete. Efectuata in Ponderas Academic Hospital, operatia minim-invaziva de reconstructie a tendonului ahilean cu ligament artificial LARS ii ofera sportivului o sansa mare de a a juca din nou in competitii. 

Ruptura completa a tendonului lui Achile este un traumatism sever

Tendonul lui Achile este cel mai mare si mai puternic tendon al corpului uman, iar atunci cand se rupe poate avea consecinte devastatoare. In timpul practicarii unui sport, solicitarea la nivelul tendonului ahilean poate depasi de 10 ori greutatea corpului, astfel incat si cei mai antrenati sportivi pot sa-si lezeze tendoanele.

Ruptura tendonului apare ca urmare a stresului mecanic, microtraumatismelor recurente si modificarilor degenerative de la nivelul fibrelor tendonului. Mecanismul care duce la ruptura tendonului implica o incarcatura rapida a unui tendon deja tensionat.

80% din rupturile de tendon ahilean apar in urma practicarii sporturilor cu mingea sau racheta si atletismului. Iar dintre acestea, jumatate apar in timpul jocului de baschet. In cazul acestor sportivi, riscul de accidentare creste deoarece jocul presupune accelerare brusca, miscari repetate de oprire-pornire sau de impingere, cadere de la inaltime si schimbari rapide de directie.  

In momentul ruperii acute a tendonului, pacientul simte ca o lovitura puternica la nivelul calcaiului si poate auzi o pocnitura. Apare o durere acutita si mersul va fi afectat, de la mers schiopat, pana la neputinta de a pune piciorul in pamant, de a impinge in piciorul respectiv sau de a sta in picioare. Diagnosticul se pune in urma examenului clinic si poate fi completat cu efectuarea unei cografii de tesuturi moi sau a unui examen RMN.  

Ruptura acuta completa a tendonului lui Achile poate pune capat carierei unui sportiv de performanta

Odata tendonul lui Achile rupt, nu se va mai putea reface niciodata in totalitate. De exemplu, in cazul sportivilor profesionisti americani, o treime din jucatorii de fotbal american din Liga Nationala de Fotbal (NFL) si a jucatorilor de baschet din NBA care au suferit o ruptura completa de tendon ahilean nu s-au mai intors in joc, iar in cazul celor care au facut-o, a fost nevoie de un an de recuperare pentru a juca din nou competitiv. 

De aceea, una din cele mai frecvente intrebari pe care sportivii le pun medicului ortoped dupa ce au suferit un astfel de traumatism este cand se vor putea intoarce din nou pe terenul de joc. 

Este motivul pentru care exista specialistii in traumatologie sportiva, pregatiti si care au experienta importanta in tratamentul modern al traumatismelor sportive. 

In prezent, se considera ca tratamentul chirurgical ofera cel mai bun rezultat functional in cazul pacientilor activi si sportivi care au suferit o ruptura completa acuta de tendon ahilean. Rezultatele sunt mult mai bune atunci cand interventia are loc la scurt timp dupa producerea leziunii. Interventia chirurgicala implica o tehnica speciala de sutura, care foloseste un material de intarire si reconstructie a tendonului.

Reconstructia de tendon ahilean cu ligament artificial LARS

Dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie-traumatologie, coordonatorul Sectiei de Ortopedie si Taumatologie Sportiva din Ponderas Academic Hospital, este unul dintre putinii medici oprtopezi din tara care are experienta in folosirea implantului de ligament artificial LARS pentru reconstructia tendoanelor.

Din echipa operatorie au facut parte Dr. Daniela Godoroja, medic primar ATI, Dr. Catalin Prescura, medic specialist ortoped si Dr. Valentin Hiohi, medic ortoped.

LARS -  Ligament Advanced Reinforcement System este un ligament artificial utilizat pentru a compensa pierderea ligamentelor naturale (ca urmare a rupturii traumatice) sau pentru a reintari un ligament lezat. LARS are o varietate de aplicatii, de la reconstructia ligamentului incrucisat anterior (LIA) sau posterior (LIP) de la nivelul genunchiului, pana la refacerea tendonului lui Achile, tendonului patelar, tendonului bicepsului sau tendoanelor umarului. 

Designul implantului artificial LARS este gandit sa reproduca anatomia normala a fibrelor ligamentare. Este o alternativa foarte buna la tehnica de reconstructive a ligamentelor cu grefa. In prezent, LARS este o optiune excelenta in special in cazul sportivilor de performanta, deoarece permite reluarea rapida a activitatii cee ace va permite inceperea imediata a recuperarii medicale. In plus, LARS ofera o siguranta superioara comparativ cu grefa din punct de vedere al re-ruperii acesteia.

LARS permite restabilirea intra-operator a tensiunii de repaus a tendonului, respectiv vindecarea in etapa imediat post-operatorie a tesutului ligamentar original, cand o supratractiune ar putea sa intinda tesutul.

Sucessul reconstructiei tendonului lui Achile cu ligament artificial LARS este dat de o corecta indicatie a acestui tip de operatii in cazul unui anumit pacient, de experienta chirurgului ortoped si de motivatia pacientului de a face recuperare medicala. Reabilitarea post-operatorie poate dura cateva luni si necesita programe complexe de fizioterapie si kinetoterapie, sub indrumarea unor specialisti in recuperare medicala.

Consultant: Sef de Lucrari Dr. Vlad Predescu, Medic Primar Ortopedie-Traumatologie Sportiva

Surse de informatii:

  • Parekh SG, Wray WH, Brimmo O, et al. Epidemiology and outcomes of Achilles tendon ruptures in the National Football League. Presented at American Academy of Orthopaedic Surgeons 73rd Annual Meeting, Chicago, March 2006
  • Bhandari M, Guyatt GH, Siddiqui F, et al. Treatment of acute Achilles tendon ruptures: a systematic overview and metaanalysis. Clin Orthop Relat Res 2002.
  • Möller M, Movin T, Granhed H, et al. Acute rupture of tendon Achillis: A prospective randomised study of comparison between surgical and non-surgical treatment. J Bone Joint Surg Br 2001