Un diagnostic grav, descoperit întâmplător. Povestea unui pacient „salvat" de un RMN de coloană

Aceasta este povestea unui diagnostic greu de dus, descoperit absolut întâmplător, la o vârstă la care, statistic vorbind, nimeni nu s-ar fi gândit să caute o astfel de boală. Și este o poveste cu un final fericit. Pentru că Liviu a acționat la timp și a urmat toate recomandările medicilor pe care i-a întâlnit. Pentru că a făcut toate testele și investigațiile necesare. Pentru că a ales intervenția robotică de o precizie microscopică propusă de dr. Bogdan Barta, chirurg cu experiență semnificativă în chirurgia minim-invazivă. 

Un RMN de coloană care a schimbat totul

Liviu lucrează de 18 ani în operativ, la ISU București. Un job solicitant fizic, cu impact vizibil asupra coloanei vertebrale. Așa că atunci când durerile de spate au devenit tot mai frecvente, a mers să facă un RMN de coloană. Iar decizia de a face un RMN complet de coloană, “cervical, lombar, sacral, până jos”, după cum ne-a precizat chiar el, a fost mai mult decât inspirată, de-a dreptul salvatoare, am putea spune.

„Am avut acolo pe RMN o recomandare, care spunea că e o îngroșare tegumentară în zona rectului și că se recomandă o colonoscopie pentru a vedea mai exact ce este acolo. De atunci am avut o bănuială, m-am gândit, măi, ceva nu e bine", povestește Liviu.

Colonoscopia, realizată la scurt timp, a scos la iveală un polip de aproximativ 4 centimetri și câțiva polipi mai mici de vecinătate. Chiar dacă dimensiunea polipului mare excludea posibilitatea unei rezecții endoscopice imediate, medicul a recoltat probe pentru biopsie. Rezultatul inițial a arătat o displazie, o modificare celulară precanceroasă, dar nu una malignă. Liviu a simțit nevoia de a cere o a doua părere, iar medicul pe care l-a consultat a recomandat repetarea biopsiei.

“A simțit că ceva nu se potrivește și a avut dreptate”, își amintește Liviu.

Cuvântul pe care nimeni nu vrea să-l audă

După aproape două săptămâni de așteptare, rezultatul celei de-a doua biopsii a confirmat temerile: adenocarcinom colonic. Deși lucra zilnic cu tot felul de pacienți, inclusiv oncologici și cunoștea termenul, diagnosticul l-a lovit ca un trăsnet.

„Cred că undeva la zece minute n-am mai știut să mă întorc acasă, pur și simplu m-am blocat. […] Am avut o cădere de moment, chiar dacă lucrez cu asta și probabil, tocmai pentru că am văzut mulți pacienți cu problema asta. Adevărul este că nu te aștepți niciodată să ți se întâmple ție. Și când e vorba de tine, de viața ta, de copiii tăi, nu se mai potrivește nicio experiență. Emoțiile te copleșesc. Îmi puneam obsesiv întrebarea: «De ce tocmai mie?»", ne-a povestit Liviu.

O frică amplificată de o pierdere recentă în familie

Povara diagnosticului a fost și mai grea atât pentru Liviu, cât și pentru soția sa și cei doi copii, pentru că le amintea de o mare durere recentă. În urmă cu un an, socrul lui fusese diagnosticat, tot în urma unui RMN de coloană, cu un cancer aflat deja în stadiu terminal, cu metastaze osoase. Iar evoluția bolii a fost devastatoare - în doar o lună de la diagnostic, acesta a decedat.

„Nu știu exact ce tip de cancer avea. L-am descoperit când deja se instalaseră metastazele osoase, iar boala era în stadiu terminal. Totul a fost foarte galopant, pentru că într-o lună s-a stins și nu am mai avut ce să facem. Am fost cu toții foarte afectați, văzând că, după un an, mi se întâmplă și mie ceva similar", povestește Liviu.

Din fericire, deznodământul a fost cu totul diferit pentru Liviu, însă din cauza acestei coincidențe dureroase, întreaga familie era în alertă, într-o stare continuă de teamă.
 

Căutarea celei mai bune soluții și întâlnirea cu dr. Bogdan Barta

Odată confirmat diagnosticul, Liviu a început un adevărat parcurs prin sistemul medical, în căutarea celei mai potrivite soluții de tratament. A cerut mai multe păreri, a făcut mai multe investigații, a aflat ce are de făcut și a ales cu mare atenție medicul chirurg alături de care să parcurgă toate etapele tratamentului.

În urma mai multor recomandări, la începutul lunii iunie 2026, Liviu a ajuns în cabinetul dr. Bogdan Barta, medic primar Chirurgie generală, șeful secției din Spitalul Euroclinic, cu peste 20 de ani de experiență în chirurgia minim-invazivă. Susține că de la prima întâlnire a simțit că are cu adevărat alături un partener, un medic bine pregătit, dar și un om care înțelege cu adevărat prin ce trece el ca pacient.

„Față de medicii la care am mai fost, care erau la rândul lor profesioniști, nu pot să zic că nu erau, doctorul Barta mi s-a părut altfel. Inclusiv explicațiile și modul în care abordează pacientul era diferit față de ceilalți. Nu știu, era mult mai deschis, puteai să discuți altfel cu el, nu te grăbea. De la primul consult a fost wow, nu știu cum să explic, am simțit așa o legătură cu dânsul, mi-a dat încredere și m-a liniștit într-un fel, iar eu aveam mare nevoie de asta în acea perioadă", mărturisește Liviu.

După discuția cu medicul chirurg, cazul a fost analizat în comisia oncologică multidisciplinară (Tumor Board). Pentru că RMN-ul pelvin arăta o serie de ganglioni măriți în vecinătatea tumorii rectale, echipa medicală a recomandat o investigație suplimentară, esențială pentru a clarifica natura adenopatiilor suspecte. Prin urmare, înainte de realizarea intervenției chirurgicale, Liviu a făcut și o examinare PET-CT.

„Anumite RMN-uri spuneau că există niște adenopatii suspecte. Problema cu aceste adenopatii este că nu poți știi niciodată dacă sunt inflamatorii sau sunt prinse de boală. Dacă ar fi fost prinse, pacientul ar fi trebuit să facă chimioterapie preoperatorie. Practic s-a făcut acest PET-CT care a exclus faptul că adenopatiile de vecinătate sunt captante, ceea ce înseamnă că nu erau determinări secundare ganglionare. Examinarea ne-a ajutat să excludem necesitatea unui tratament înainte de operație și, în felul acesta, am putut recomanda intervenția chirurgicală ca operație per prima", ne-a explicat dr. Bogdan Barta.

Chirurgia robotică și recuperarea extrem de rapidă

Cum tumora era localizată într-o zonă complexă, la limita dintre rect și colonul sigmoid, dr. Bogdan Barta a recomandat intervenția asistată robotic, folosind sistemul da Vinci. Pentru Liviu, decizia nu a fost una simplă, având în vedere costurile. Pe de altă parte, beneficiile chirurgiei robotice s-au dovedit mult mai puternice pentru Liviu și familia lui.

„Am discutat cu domnul doctor despre diferențele dintre intervenția laparoscopică simplă și intervenția asistată robotică. Am înțeles că robotul era cea mai bună și sigură opțiune, având în vedere localizarea tumorii într-o zonă mai complexă, cu multe terminații nervoase, care au rol important în micțiune, potență și alte funcții care puteau fi afectate", ne-a explicat Liviu decizia finală.

Din perspectiva medicului, precizia oferită de tehnologia robotică a fost esențială tocmai din cauza complexității anatomice a zonei operate.

„Intervenția cu robotul a decurs standard, cu toate avantajele pe care chirurgia robotică le oferă atunci când operăm colonul și rectul. A fost un caz care a necesitat multă precizie, pentru că am lucrat chiar sub rect, într-o zonă îngustă și greu accesibilă. Am făcut o rezecție rectosigmoidiană, adică am scos un segment de aproximativ 23 de centimetri, atât din rect, cât și din sigmoid. Tumora avea 3 pe 2,5 centimetri, deci era una destul de mare, iar în vecinătatea ei mai erau câțiva polipi, pe care i-am îndepărtat", ne-a precizat dr. Bogdan Barta.

După intervenția chirurgicală, Liviu a petrecut prima noapte la terapie intensivă, iar a doua zi a fost mutat pe secție. Și-a impus să se mobilizeze rapid, iar acest lucru a jucat un rol important în procesul de recuperare.

„M-am ambiționat să nu mă ajute, să mă ridic singur și să fac mișcare. Din prima zi după ce am fost mutat pe rezervă. A fost mai greu, într-adevăr, să mă ridic din pat, dar cumva m-am mobilizat fără ajutor. M-am dat jos din pat și am început să merg și cred că acest lucru chiar m-a ajutat foarte mult", povestește Liviu.

La rândul său, medicul chirurg a confirmat evoluția neobișnuit de bună: „A treia zi după operație a fost externat. Vorbim de o evoluție rapidă, într-un interval foarte scurt de timp".

Vestea care a redat liniștea întregii familii

Rezultatul examenului histopatologic a adus, în cele din urmă, vestea pe care Liviu și familia lui o așteptau cu sufletul la gură. Dintre cei 32 de ganglioni limfatici analizați, niciunul nu prezenta celule canceroase, iar marginile de rezecție erau curate. Acest lucru însemna, practic, că nu mai avea nevoie de niciun fel de tratament oncologic suplimentar.

„Întâmplarea a făcut ca atunci când a venit rezultatul eu eram cu domnul doctor în cabinet și vă spun sincer că abia atunci am respirat ușurat, când domnul doctor s-a uitat pe rezultat și mi-a spus că niciunul din cei peste 30 de ganglioni care au fost analizați nu era canceros. Și atunci am simțit că m-am născut a doua oară", povestește Liviu, cu emoția încă vizibilă în glas.

Din perspectiva medicală, cazul s-a încadrat într-un stadiu incipient - o tumoră clasificată T2, fără invazie dincolo de peretele colonului și fără afectare ganglionară. „Nu poți știi niciodată stadializarea decât după rezultatul anatomopatologic final. În general, pacienții depistați la timp, fără invazii în organele vecine și preluați de o echipă chirurgicală cu expertiză oncologică înaltă, sunt pacienți pe care pur și simplu nu îi mai pierzi. O tumoră colorectală pornește de la un polip asimptomatic și crește lent, în 3 până la 10 ani. Este un interval uriaș în care o simplă colonoscopie poate găsi leziunea și o poate îndepărta înainte de a deveni malignă”, a completat dr. Bogdan Barta.

Liviu este acum un supraviețuitor al cancerului, sub monitorizare oncologică timp de cinci ani. În primii doi ani are de făcut controale periodice la fiecare șase luni, iar apoi anual.

Un pacient prea tânăr pentru screening

La 43 de ani, Liviu nu se încadra în grupa de vârstă pentru care este recomandat screeningul standard pentru cancerul colorectal prin colonoscopie - recomandare care începe în România de la 50 de ani. În plus, nu avea cazuri similare de cancer de colon în familie care să fi impus o investigație timpurie la 40 sau 45 de ani.

Exista însă un indiciu subtil, mascat de o problemă veche. Liviu avea probleme din cauza hemoroizilor. Din când în când, la câteva săptămâni sau luni, apăreau mici urme de sânge în scaun. Nu a dat importanță și nu s-a gândit niciodată că aceste semne ar fi putut fi vreodată un semnal de alarmă al tumorii care începuse să se dezvolte în organismul său.

„Neavând antecedente speciale în familie, el nu ar fi avut o indicație de screening. Dacă nu făcea acest RMN de coloană, nu avea cum să prindă din timp tumora", subliniază dr. Bogdan Barta, atrăgând atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare la nivel global, și anume că „în ultimii 25 de ani, practic s-a dublat numărul de cazuri de cancer colorectal la persoanele tinere".

Un alt fenomen extrem de periculos este și faptul că de obicei, tumorile colorectale depistate la pacienții tineri sunt deseori descoperite în stadii avansate. Iar aceste întârzieri uriașe în diagnostic sunt atât din vina pacientului care ignoră semnele discrete, cât și din vina medicilor care nu suspectează o asemenea boală la vârste tinere.

„În plus, în stadii incipiente, tumorile rareori sunt zgomotoase. Când cancerul dă dureri mari sau hemoragii masive, de multe ori nu mai este la început. La 30–40 de ani, dacă ai o sângerare, primul gând e: «am hemoroizi». De aceea, noi în Spitalul Euroclinic avem o regulă de aur: înainte de a opera orice pacient de hemoroizi, indiferent de vârstă, îi facem colonoscopie obligatorie. Și pot să spun că avem mulți pacienți cărora le descoperim polipi sau tumori, iar aceștia sunt pacienții «salvați de hemoroizi»”, susține dr. Bogdan Barta.

„Nu ne dăm seama cât de important este să descoperi din timp"

Astăzi, Liviu privește fiecare zi cu recunoștință. Experiența trăită i-a schimbat definitiv scara priorităților. Conștient de impactul pe care anii de gărzi de noapte, stresul cronic și lipsa somnului îl au asupra imunității și sistemului cardiovascular, se gândește serios la o reorientare către un program de lucru de zi.

A devenit, totodată, cel mai vocal promotor al prevenției și al importanței controalelor medicale de rutină.

„Abia acum am realizat cât de importante sunt controalele regulate și testele de screening recomandate, care într-adevăr îți salvează viața. Nici nu ne dăm seama cât de important este să descoperi din timp un lucru atât de grav.  […] Am doi frați și le-am recomandat deja să-și facă o colonoscopie. Unul dintre ei și-a făcut deja, la Regina Maria, și colonoscopia, și endoscopia. Urmează și al doilea", povestește el.

Cu toții trebuie să fim atenți la semnale de alarmă în cancerul colorectal la adultul tânăr:

• Sângerări rectale, chiar și ocazionale, adesea atribuite eronat hemoroizilor;
• Tulburări persistente de tranzit intestinal;
• Dureri sau crampe abdominale recurente;
• Senzație de evacuare incompletă a scaunului;
• Oboseală nejustificată, anemie feriprivă sau scădere involuntară în greutate.

Dacă ai peste 40 de ani sau prezinți oricare dintre aceste manifestări, consultă un medic gastroenterolog și programează o colonoscopie. Depistat în stadiu incipient, cancerul colorectal este complet vindecabil.

Consultant:
Dr. Bogdan Barta, medic primar chirurgie generală, cu peste 20 de ani de experiență în chirurgia minim-invazivă