Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
„Stenoza de arteră carotidă reduce fluxul de oxigen către creier. Creierul are nevoie de o alimentare constantă cu oxigen pentru a funcționa corect și o întrerupere a circulației sângelui, inclusiv una de scurtă durată, poate fi dăunătoare. Fără sânge și oxigen, celulele cerebrale încep să moară după doar câteva minute. Dacă îngustarea arterelor carotide ajunge să blocheze complet fluxul sangvin, riscul de accident vascular cerebral (AVC) este iminent. De asemenea, dacă o bucată dintr-o placă de aterom se desprinde, aceasta poate bloca circulația sângelui către creier, provocând, la rândul ei, un AVC", susține dr. Mariana Matei, medic primar chirurgie vasculara la Spitalul Regina Maria Cluj.
Ce pericole ascunde o „carotidă înfundată"
Termenul popular „carotidă înfundată" descrie, medical vorbind, stenoza de carotidă --- îngustarea uneia dintre cele două artere mari de la nivelul gâtului, responsabile cu transportul sângelui de la inimă către creier.
De-a lungul anilor, pe pereții acestor artere se pot depune plăci formate din colesterol, calciu și țesut fibros - proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Pe măsură ce placa se îngroașă, canalul prin care circulă sângele se îngustează, iar riscul real apare atunci când un fragment din această placă se desprinde și ajunge la creier. Acesta este mecanismul care conduce la declanșarea unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor (AIT) - un „AVC trecător", dar care reprezintă un semnal de alarmă serios că un AVC este iminent, deși nu toate accidentele vasculare cerebrale sunt precedate de un astfel de episod.
„Accidentul ischemic tranzitoriu înseamnă întreruperea bruscă și temporară a fluxului de sânge către o zonă a creierului. De regulă, durează de la câteva minute până la o oră, iar simptomele dispar complet în decurs de 24 de ore, permițând o recuperare totală", explică dr. Mariana Matei, adăugând că în situațiile în care simptomele persistă vobim deja de un AVC.
Simptomele unui AIT sau AVC pot include:
- Slăbiciune bruscă sau lipsă de îndemânare la nivelul unui braț sau unui picior, pe o singură parte a corpului;
- Paralizie bruscă a unui braț sau picior, pe o parte a corpului;
- Pierderea coordonării sau a capacității de mișcare;
- Confuzie, dificultăți de concentrare, amețeli, leșin sau dureri de cap;
- Amorțeală ori pierderea sensibilității la nivelul feței, al unui braț sau al unui picior;
- Pierderea temporară a vederii sau vedere încețoșată;
- Dificultăți de vorbire sau vorbire neclară (împiedicată).
Când devine operația necesară
Nu orice îngustare a carotidei impune intervenție chirurgicală imediată. Decizia se bazează pe gradul stenozei și pe istoricul medical al pacientului, evaluate atent de chirurgul vascular.
„Când vorbim despre îngustarea carotidei, pragul de blocaj dictează pașii următori. Dacă artera este afectată sub 50%, de regulă ne concentrăm pe tratament medicamentos și schimbarea stilului de viață. Între 50% și 70%, analizăm de la caz la caz dacă e suficient tratamentul sau e nevoie de operație. Însă când blocajul trece de 70%, intervenția chirurgicală devine recomandarea principală", subliniază dr. Mariana Matei.
În general, o intervenție este luată în calcul atunci când:
- gradul de îngustare depășește 70%, fără ca artera să fie complet blocată;
- pacientul a suferit deja un AVC;
- pacientul a avut un episod de AIT.
„Miza majoră a tratării stenozei carotidiene nu este doar restabilirea debitului de sânge, ci prevenirea unui dezastru neurologic. Fragmente microscopice desprinse din placa de aterom pot migra oricând către vasele cerebrale mici, declanșând un deficit neurologic tranzitoriu sau un AVC cu sechele definitive", a completat chirurgul vascular.
Stabilirea diagnosticului de stenoza carotidiană
Confirmarea stenozei carotidiene se face, în marea majoritatea cazurilor, printr-o ecografie Doppler carotidiană - o investigație noninvazivă, nedureroasă și lipsită de radiații, care oferă medicului o imagine clară a gradului de îngustare a arterei. În situațiile mai complexe, aceasta poate fi completată cu un angio-CT sau un angio-RMN, pentru o evaluare și mai detaliată.
„Marea problemă cu îngustarea carotidelor este că nu doare. De cele mai multe ori, aflăm de existența blocajului abia când apar primele semne ale unui AVC. De aceea, un simplu control ecografic Doppler făcut la timp poate face diferența dintre prevenție și o urgență medicală", avertizează dr. Mariana Matei.
Cum decurge, practic, o operație de carotidă
Procedura chirurgicală standard prin care chirurgii vasculari curăță arterele carotide și elimină blocajul poartă numele de endarterectomie carotidiană. Aceasta presupune câțiva pași bine definiți:
- chirurgul practică o incizie mică la nivelul gâtului și deschide artera afectată;
- placa de aterom care blochează fluxul sanguin este îndepărtată cu atenție;
- pe durata intervenției, creierul continuă să primească sânge prin cealaltă arteră carotidă; în unele cazuri, se folosește temporar un mic tub (shunt) pentru a menține circulația constantă;
- artera este suturată, iar incizia este închisă.
„Intervenția chirurgicală durează, de regulă, între una și două ore, în funcție de complexitatea anatomică a arterei. Ulterior, primele 24 de ore sunt esențiale: pacientul rămâne sub strictă supraveghere medicală pe secția de terapie intensivă sau postoperatorie, pentru a asigura o recuperare sigură înainte de mobilizare", explică chirurgul vascular.
Există două soluții principale pentru tratarea stenozei carotidiene: intervenția chirurgicală clasică (endarterectomia) și stentarea carotidiană, o metodă minim invazivă. În general, chirurgia clasică rămâne prima opțiune recomandată, în timp ce stentul este avut în vedere atunci când o operație deschisă ar presupune riscuri suplimentare pentru pacient. Alegerea potrivită se stabilește întotdeauna împreună cu medicul curant, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
„Cât de sigură este intervenția este, fără îndoială, întrebarea care preocupă cel mai mult pacienții --- și este perfect justificată. Endarterectomia carotidiană se numără printre cele mai bine documentate și verificate proceduri din chirurgia vasculară, cu rol dovedit în reducerea semnificativă a riscului de AVC. Ca în cazul oricărei operații, pot apărea anumite efecte temporare - disconfort local, amorțeală ușoară sau o umflătură discretă la nivelul gâtului, care se remit de obicei în câteva zile", concluzionează dr. Mariana Matei.
Consultant: Dr. Mariana Matei, medic primar Chirurgie Vasculara
Intrebări frecvente despre stenoza carotidiană
Este intervenția chirurgicală ce presupune deschiderea directă a arterei carotide și extirparea plăcii obstructive de aterom, restabilind circulația sangvină liberă spre creier și prevenind AVC-ul.
Intervenția durează de regulă între una și câteva ore. Se realizează frecvent sub anestezie generală sau sub anestezie locoregională, permițând monitorizarea neurologică în timp real.
Externarea are loc la aproximativ 24 de ore de la operație. Activitățile cotidiene ușoare pot fi reluate treptat în câteva zile, iar efortul fizic mediu sau intens este reluat după 2-3 săptămâni, cu avizul medicului.
Ambele metode tratează eficient stenoza carotidiană. Operația clasică este, în general, prima variantă luată în calcul, iar stentul devine o opțiune atunci când intervenția chirurgicală deschisă ar implica riscuri crescute.
Decizia se bazează pe gradul de îngustare a arterei, stabilit printr-o ecografie Doppler carotidiană, coroborat cu istoricul medical al pacientului (dacă a avut sau nu un AVC sau un AIT).
Durerile intense, dificultatea la înghițit sau orice simptom neobișnuit trebuie semnalate imediat medicului curant.
Da, printr-un stil de viață sănătos — fără fumat, cu alimentație echilibrată, mișcare regulată și controale periodice ale stării arterelor.
