Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Totul a început cu o durere de burtă aparent banală
La început nu s-a speriat nimeni. Ana se plângea din când în când că o doare burta, uneori în partea stângă, alteori în dreapta. Durerea apărea, apoi dispărea, iar între episoade, adolescenta își continua viața ca orice copil de 14 ani: mergea la școală, ieșea cu prietenii și vorbea aproape zilnic despre petrecerea pe care urma să o organizeze de ziua ei. Mama își amintește că primele simptome au apărut cu aproximativ trei săptămâni înainte ca totul să se schimbe.
„Ne-am gândit că poate este apendicită sau o problemă digestivă. Am mers la medic, dar nu i s-a făcut o ecografie. Am plecat acasă cu o rețetă și convinși că probabil va trece."
Pentru câteva zile, chiar a părut că trece. Însă, durerea mai revenea din când în când, dar nu cât să alarmeze familia. Lucrurile s-au schimbat în momentul în care Anei i s-a făcut greață.
„În ultimele zile nu îi mai trecea deloc. Continua să spună că o doare și că îi este rău. Atunci am decis că trebuie să ajungem din nou la medic", își amintește mama. Așa că nu au mai stat pe gânduri și au mers la camera de gardă de la Ponderas Academic Hospital din București. La spital, consultul a fost urmat de investigații imagistice. Mama și-a dat seama că e ceva serios în momentul în care medicii au început să îi facă mai multe analize.
„Atunci m-am speriat cu adevărat. Mi-am dat seama că nu mai este o simplă durere de burtă," povestește ea.
Rezultatul ecografiei a adus și răspunsul: Ana avea un chist ovarian și era nevoie de operație. Pentru familie, diagnosticul a fost complet neașteptat. „Nu mai auzisem niciodată despre așa ceva. Am două fete și nu mă confruntasem cu problema asta. Primul meu gând a fost dacă nu cumva este ceva grav."
Medicul care le-a explicat totul părinților este dr. Daniela Dobrițoiu, medic primar chirurgie pediatrică. Specialistul spune că se întâlnește relativ frecvent cu chisturile ovariene.
„Formațiunile chistice ovariene apar destul de des în perioada pubertății. În această etapă, organismul trece prin modificări hormonale importante, iar multe adolescente dezvoltă chisturi ovariene funcționale."
De cele mai multe ori, acestea sunt descoperite întâmplător sau în urma unor dureri de burtă ușoare și nu este nevoie de intervenție chirurgicală. „Există criterii foarte clare după care decidem dacă un chist poate fi urmărit sau dacă este nevoie de operație. Multe dintre ele dispar spontan și sunt monitorizate doar prin ecografii periodice", spune medicul.
Problema este atunci când evoluția unui chist se poate schimba brusc, așa cum a fost în cazul Anei, fiindcă formațiunea se rupsese.
„Din peretele chistului continua să existe o sângerare lentă în cavitatea abdominală", explică dr. Dobrițoiu. „În abdomen se acumulase sânge, iar acesta era motivul durerilor persistente."
În unele situații, explică medicul, ruptura unui chist ovarian produce doar o cantitate redusă de sânge, care este resorbită de organism fără consecințe importante. Există însă și cazuri în care hemoragia continuă.
„Dacă sângerarea este importantă, hemoglobina poate scădea rapid. Unele paciente ajung să prezinte lipotimii sau dureri abdominale intense. Chiar și atunci când sângerarea este lentă, sângele acumulat în abdomen poate provoca ulterior complicații inflamatorii sau infecțioase."
Pentru Ana, decizia a fost una clară: intervenția chirurgicală nu mai putea fi amânată.
„A început să plângă atunci când a aflat că trebuie să rămână în spital", își amintește mama. „Nu pentru că înțelegea exact ce înseamnă operația, ci pentru că și-a dat seama că va trebui să își amâne petrecerea."
Mama a încercat să rămână calmă. „Doamna doctor ne-a explicat foarte clar ce se întâmplă. Nu a minimalizat situația, dar nici nu ne-a speriat inutil. Ne-a spus că, din experiența ei, nu crede că este vorba despre ceva malign și că intervenția este necesară pentru a opri sângerarea și pentru a păstra ovarul."
În acele momente, spune ea, explicațiile au făcut diferența.
„Am simțit că știe exact ce face. Și asta mi-a dat încredere", mai spune ea.
„Întotdeauna încercăm să conservăm cât mai mult din țesutul ovarian sănătos", explică dr. Dobrițoiu. „La o adolescente, chirurgia conservatoare este standardul de aur. Păstrarea si protejarea parenchimului ovarian sunt prioritățile intervenției. Nu tratăm doar problema de moment, ci ne gândim și la sănătatea reproductivă pe termen lung."
În trecut, pentru astfel de situații, soluția era îndepărtarea ovarului, mai ales atunci când diagnosticul era pus târziu.
Astăzi, chirurgia pediatrică urmărește o abordare mult mai conservatoare. Ghidurile internaționale recomandă ca, ori de câte ori este posibil, chirurgia ovariană la copii și adolescente să aibă scopul de a păstra cât mai multe structuri sănătoase.
Atunci când este posibil, se îndepărtează doar chistul și țesutul afectat, iar restul ovarului este păstrat.
„În cazul Anei, am reușit să conservăm peste 90% din ovar. Am îndepărtat chistul, am controlat sângerarea și am curățat cavitatea abdominală de sângele acumulat."
Funcția ovarului este esențială nu doar pentru fertilitate, ci și pentru dezvoltarea hormonală normală a unei adolescente.
De ce chirurgia minim invazivă schimbă experiența pacientului
În cazul Anei, intervenția a fost realizată minim invaziv, laparoscopic.
„Vedem întreaga cavitate abdominală mult mai bine decât prin abord clasic. Putem evalua și ovarul de pe partea opusă, uterul și celelalte organe abdominale. De asemenea, putem lucra cu foarte mare precizie", spune dr. Dobrițoiu.
„Sângele rămas în cavitatea abdominală genereaza inflamație și, în anumite situații, se poate infecta. De aceea, o etapa importanta a intervenției este toaletarea, curațarea atentă a cavității abdominale", mai explică medicul.
Beneficiile laparoscopiei nu se opresc însă aici. Inciziile mici înseamnă durere postoperatorie redusă, mobilizare mai rapidă și cicatrici discrete. Pentru un copil sau un adolescent, toate acestea contribuie la o recuperare mai ușoară și la întoarcerea rapidă la activitățile obișnuite.
„Pentru mine, chirurgia minim invazivă este alegerea firească în astfel de cazuri", spune medicul. „Aș recurge la chirurgie deschisă doar în situații cu adevărat excepționale."
Este o abordare susținută și de recomandările internaționale, care consideră laparoscopia standardul de tratament în majoritatea intervențiilor pentru patologia ovariană benignă la adolescente.
O oră care a părut mult mai lungă
În timp ce echipa medicală se afla în sala de operație, timpul părea să se fi oprit pentru familie.
„Nu a durat foarte mult, probabil puțin peste o oră", își amintește mama. „Dar pentru noi a părut enorm. Momentul în care medicii au venit și ne-au spus că intervenția a decurs bine a fost cel în care m-am liniștit cu adevărat."
Până atunci, fiecare minut fusese însoțit de aceeași întrebare: dacă lucrurile sunt mai grave decât au părut la început? „Doamna doctor ne spusese încă de dinainte că, din ceea ce vede la ecografie, nu crede că este vorba despre o formațiune malignă. Dar, ca părinte, până nu auzi că totul este bine, nu reușești să te liniștești."
Recuperarea a fost mai rapidă decât se aștepta familia
Dacă operația a fost partea cea mai grea din punct de vedere emoțional, recuperarea avea să fie cea mai mare surpriză. Mama își imaginase că vor urma zile întregi de durere și imobilizare. Realitatea a fost cu totul alta.
„În aceeași seară s-a ridicat în picioare, iar a doua zi cobora singură scările. Sincer, noi eram cei care îi spuneam să fie atentă și să nu se grăbească", povestește mama Anei.
Externarea a venit imediat. Pentru familie, această recuperare rapidă a fost încă o confirmare a avantajelor pe care le poate aduce chirurgia minim invazivă atunci când este indicată și realizată la momentul potrivit.
O experiență care a schimbat felul în care familia privește sănătatea
La câteva săptămâni după intervenție, viața Anei a revenit la normal, iar mama ei speră ca alți părinți să învețe din experiența lor:
„Nu înseamnă că trebuie să intrăm în panică la fiecare durere de burtă, dar dacă durerea persistă sau revine și copilul simte că ceva nu este în regulă, merită să mergem mai departe cu investigațiile."
De ce monitorizarea este la fel de importantă ca tratamentul
Mesajul medicului Daniela Dobrițoiu este unul cât se poate de clar: chisturile ovariene nu sunt o raritate în adolescență și, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă un motiv de alarmă.
Tocmai de aceea, diagnosticul nu trebuie asociat automat cu operația. Dimpotrivă. În multe situații, cea mai bună decizie este monitorizarea. Ecografiile periodice permit medicului să urmărească evoluția formațiunii și să intervină doar atunci când apar modificări care să justifice tratamentul chirurgical.
Un alt aspect important este faptul că apariția unui chist ovarian poate sa fie recurenta, in special in perioada pubertatii.
„O adolescentă care a avut un episod de acest tip poate dezvolta din nou chisturi ovariene, tocmai pentru că acestea sunt legate de schimbările hormonale din această perioadă. De aceea recomandăm monitorizarea și prezentarea la medic dacă simptomele reapar."
Comunicarea echipa medicală-familie este foarte importantă
În toată această poveste, mama Anei revine de mai multe ori la același lucru.
Nu vorbește doar despre intervenție, ci și despre felul în care medicii au comunicat cu ea.
„Am primit explicații la fiecare pas. Mi s-a spus ce au descoperit, de ce este nevoie de operație și ce urmează să se întâmple. Nu am simțit niciun moment că sunt lăsată în afara deciziilor."
Pentru un părinte, faptul că poate pune întrebări și primește răspunsuri clare poate reduce o parte importantă din anxietatea pe care o aduce orice diagnostic neașteptat. „Am avut încredere pentru că am simțit că este un medic care vede frecvent astfel de cazuri. Nu a încercat să mă liniștească spunând că nu este nimic, dar nici nu m-a speriat inutil. Mi-a explicat realist ce se întâmplă și asta m-a ajutat enorm."
O conversație pe care merită ca părinții să o aibă cu adolescenții
Adolescența este o perioadă în care copiii încep să vorbească mai puțin despre ceea ce simt. Corpul se schimbă, apar subiecte pe care le consideră jenante, iar durerile sau disconfortul sunt adesea minimalizate.
„Probabil că și Ana ne-a spus mai puțin decât simțea cu adevărat", spune mama. „La vârsta aceasta, copiii nu mai povestesc chiar tot."
Poate tocmai de aceea este important ca părinții să creeze un spațiu în care astfel de discuții să fie naturale. Nu doar despre menstruație, ci despre orice simptom care persistă și pentru care nu există o explicație.
Ce ar trebui să știe părinții despre chisturile ovariene la adolescente
- Majoritatea chisturilor ovariene sunt benigne
- În perioada pubertății, modificările hormonale favorizează apariția unor chisturi funcționale, care de multe ori dispar spontan și nu afectează fertilitatea.
- Nu toate chisturile au nevoie de operație. În funcție de dimensiune, aspectul ecografic și simptome, medicul poate recomanda doar monitorizarea prin ecografii periodice.
- Semnalele de alarmă nu trebuie ignorate. Durerea abdominală persistentă sau care apare brusc și intens, greața, vărsăturile, amețeala sau starea de leșin impun prezentarea de urgență la medic.
- Scopul tratamentului este păstrarea funcției ovariene. Atunci când intervenția este necesară, chirurgia minim invazivă permite, în multe cazuri, îndepărtarea chistului și conservarea țesutului ovarian sănătos.
- Monitorizarea rămâne importantă. Adolescentele care au avut un chist ovarian trebuie urmărite conform recomandărilor medicului, deoarece astfel de formațiuni pot reapărea în perioada pubertății.
Surse
- https://britspag.org/wp-content/uploads/2024/05/Ovarian-cyst-management-in-PAG-guideline.pdf;
- https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196%2811%2963572-6/fulltext;
- https://my.clevelandclinic.org/pediatrics/departments/gynecology;
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11988711/;
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9593607/.
