Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
„Nu am tratat un singur pacient, ci am adus liniște unei întregi familii! Refuz să cred că sunt situații în care un diagnostic este judecat prin prisma vârstei și mă întristează profund atunci când am doar bănuiala că se poate întâmpla așa!”, spune dr. Camelia Oprea Croitoru, medic primar medicină internă la Ponderas Academic Hospital, care a salvat viața Elenei și încrederea în bine a celor care o iubesc.
De la un spital la altul
După câteva zile în care starea sa generală s-a degradat progresiv, simptomele fiind febră, durere abdominală, vărsături, Elena L. a mers la medic la Târgu Jiu, orașul în care locuiește. A fost internată, evaluată și investigată și s-a stabilit diagnosticul de litiaza de căi biliare intrahepatice. Pentru că dotările unității medicale nu permiteau efectuarea unor intervenții terapeutice s-a decis transferul la un spital din București, unde ar fi putut fi tratată. S-au respectat toate diligențele necesare, inclusiv comunicarea directă dintre medicul care stabilise diagnosticul și cel care urma să o trateze în Capitală.
În mod inexplicabil, la spitalul bucureștean, diagnosticul a fost schimbat, considerându-se că Elena are o banală infecție urinară care poate fi vindecată la domiciliu și a fost trimisă înapoi la Târgu Jiu cu o rețetă, deși starea generală era mult mai alterată decât la momentul internării.
„Probabil că aș fi pierdut-o pe mama, dacă ascultam recomandarea medicului. Era clar că mama are o problemă serioasă, așa că am decis să rămân în București și să cer insistent transferul ei la Ponderas Academic Hospital. A fost una dintre cele mai inspirate și mai bune hotărâri pe care le-am luat. Aveam să aflu că mama risca șoc septic, care la vârsta ei i-ar fi fost fatal”, mărturisește fiica Elenei L.
Preluată în stare critică în camera de gardă din Ponderas Academic Hospital, Elena L. a fost imediat internată și minuțios investigată prin analize complexe de sânge și imagistice. La câteva ore de la internare diagnosticul inițial, primit la Târgu Jiu, a fost confirmat și completat. Mai mult, pacienta se află în context de risc septic, complicat cu abces hepatic și avea nevoie de tratament rapid. În absența îngrijirilor, așa cum s-ar fi întâmplat, dacă ar fi plecat spre casă, ar fi evoluat către sepsis și insuficiență multiplă de organe, ceea ce în contextul vârstei și al altor patologii cronice specifice vârstei, i-ar fi pus viața în pericol.
O afecțiune hepatică rară
În 1995, Elena a fost operată pentru îndepărtarea vezicii biliare ca urmare litiazei biliare. Conform protocoalelor chirurgicale din acea perioadă s-a realizat o anastomoză coledoco-duodeno. Chirurgii au realizat o comunicare directă între canalul coledoc – conducta principală care transportă în duoden bila de la ficat și căile biliare intrahepatice – și duoden, pentru a facilita drenajul secreției biliare și a preveni blocajele viitoare.
„Nu a fost nimic greșit în această intervenție, s-a respectat tehnica operatorie folosită în mod curent la acel moment. Practica medicală arată că, după această operație, există în continuare riscul de formare a calculilor în căile biliare, fenomen numit litiază coledociană secundară. În plus, unele particularități fiziologice ale pacientei au făcut ca această cale de comunicare, creată după colecistomie, să fie foarte largă. Efectul a fost că secreția biliară a stagnat la nivelul canalelor biliare intrahepatice, ceea ce a dus la formarea de noi calculi, o așa numită litiază de novo, de data aceasta în ficat, în canalele biliare intrahepatice. Litiaza căilor biliare intrahepatice este o situație relativ rară. În cazul acesta, lucrurile s-au complicat cu infecție majoră, provocată de abcesul hepatic și o afectare severă a acestui organ vital”, explică dr. Camelia Croitoru.
Prioritatea absolută a fost controlul infecției și reducerea presiunii din ficat. S-a instituit imediat terapia cu antibiotice puternice, cu spectru larg de acțiune. Îndată ce starea generală a Elenei a fost stabilizată s-a realizat drenajul percutanat al abcesului hepatic, sub ghidaj ecografic.
„Această puncție a permis eliminarea puroiului din abces și reducerea încărcăturii bacteriene, ceea ce a eliminat riscul unei afectări hepatice ireversibile și a pus sub control infecția. Pentru că era un proces în evoluție s-a plasat și un tub de dren la nivelul segmentului VI al ficatului, pentru a continua drenarea și a controla eficient infecția, iar pacienta să fie pregătită pentru intervenția terapeutică de extragere a calculilor formați în canalele biliare intrahepatice”, adaugă medicul a cărui intervenție promptă a salvat viața Elenei.
O intervenție endoscopică complexă
Starea generală a Elenei s-a ameliorat în urma tratamentului de urgență instituit imediat după identificarea completă a cauzei suferinței. Odată ce riscul septicemiei a fost controlat, s-a putut stabili un plan sigur de a elimina pietrele din căile biliare intrahepatice, cauza principală a infecției și a abcesului hepatic.
S-a ales o procedură minim invazivă, endoscopică (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă sau ERCP), care nu presupune incizii, evitând operația clasică și permițând o recuperare rapidă, cu riscuri mult mai reduse. Elena a fost sedată, atât pentru confort și siguranță, cât și pentru a menține un control optim al respirației și funcțiilor vitale, dar și pentru a asigura imobilitatea pacientei necesară în timpul manevrelor endoscopice, care trebuie efectuate cu cea mai mare precizie.
Pentru a ghida cu precizie endoscopul, medicii au utilizat fluoroscopia, cu ajutorul unui aparat C-arm (dispozitiv mobil cu raze X, în formă de „C”, care permite obținerea de imagini în timp real în timpul intervențiilor). Acesta a oferit o vizualizare continuă și detaliată a căilor biliare și a calculilor, esențială pentru manevrele delicate necesare extracției.
Anastomoza coledoco-duodenală largă, aflată la originea problemelor Elenei, s-a dovedit a fi, paradoxal, atât un avantaj, cât și o cauză a complicațiilor. Pe de o parte, a permis accesul facil la canalele hepatice, unde se formaseră calculi și resturi alimentare. Pe de altă parte, a favorizat trecerea fragmentelor alimentare din duoden în căile biliare intrahepatice, ceea ce a agravat infecția și a contribuit la severitatea abcesului hepatic.
„Prezența resturilor alimentare, care au trecut din duoden în ficat, a fost o situație excepțională cu totul neobișnuită, care explică atât infecția severă care a dus la formarea abcesului hepatic, cât și simptomele foarte intense ale pacientei. Totodată probau gravitatea situației, o reală urgență medicală. A fost nevoie de multiple manevre de extragere a calculilor și fragmentelor alimentare până ce lumenul căilor biliare intrahepatice a fost complet curățat. Practic am drenat ficatul pe interior”, descrie medicul intervenția la care a fost supusă Elena L.
Pentru a avea certitudinea că nu au mai rămas calculi sau resturi alimentare, s-a injectat substanță de contrast și s-a verificat imagistic, existând confirmarea că procedura a fost un succes. După intervenție Elena a fost monitorizată strict în secția de terapie intensivă.
👉 Află ce este și cum se face ERCP o procedură minim invazivă care combină endoscopia și imagistica, utilizată atât pentru diagnosticarea, cât și pentru tratarea afecțiunilor căilor biliare și pancreatice.
Revenirea la viață
Recuperarea a fost una rapidă și spectaculoasă. Funcția hepatică, afectată sever, s-a normalizat în câteva zile, iar starea generală s-a îmbunătățit semnificativ, la doar câteva ore după endoscopia intervențională.
„Niciodată nu m-am simțit înconjurată cu atâta atenție, niciodată nu mi-am imaginat că un pacient poate primi o astfel de îngrijire în România. Poate doar în filmele americane să mai vezi așa ceva. Așa blândețe, așa atenție, atâta grijă! Mi-a fost frică că puteam să mor și chiar nu voiam asta. Copiii mei mai au nevoie de mine, iar eu încă pot să le fiu de folos. Vreau să-mi mai văd nepotul. Poate apuc să-l văd student. A crescut sub ochii mei. Doamna doctor m-a readus la viață și pentru asta îi mulțumesc”, a spus Elena L.
Abcesul hepatic, care inițial conținea material purulent infectat cu E. coli și Klebsiella pneumoniae, bacterii intestinale care au contaminat ficatul, situație posibilă în acest tip de infecție, a avut nevoie de mai mult timp pentru a se retrage complet, motiv pentru care drenul a fost menținut și după intervenția endoscopică. O ecografie de control a confirmat poziția corectă a tubului de dren, situat intrahepatic. Rolul său a fost acela de a permite eliminarea secrețiilor din cavitatea abcesului, evitându-se acumularea lor și prevenind revenirea infecției. În plus, oferea posibilitatea de a monitoriza evoluția în funcție de caracteristicile lichidului drenat, astfel că medicii puteau evalua indirect dacă infecția persistă ori dacă apar complicații.
Îndepărtarea drenului s-a realizat ulterior, când ecografia și analizele de laborator, revenite la valori normale, au confirmat că abcesul s-a vindecat și nu mai exista risc de acumulare a secrețiilor infectate.
La exact o săptămână de la internare, Elena L. a putut pleca acasă. La externare i s-a indicat ca fiind necesară o viitoare intervenție chirurgicală pentru corectarea anastomozei coledoco-duodenale, singura soluție care va putea elimina riscul recidivei.
👉 Cauzele și factorii predispozanți care favorizează apariția calculilor biliari, fie în canalele biliare, fie în vezica biliară, includ dezechilibre ale compoziției bilei, stază biliară, infecții și anomalii anatomice. Află care sunt simptomele și cum poți preveni formarea calculilor biliari.
Stâlpul familiei s-a întors acasă
Experiența prin care a trecut Elena a fost una la limită. Litiaza căilor biliare intrahepatice primară este o formă particulară de litiază biliară, caracterizată prin formarea pietrelor direct în interiorul căilor biliare din ficat, fără ca acestea să provină din vezica biliară sau din coledoc. Este o afecțiune rară, complexă și este asociată cu factori anatomici, infecțioși și metabolici, care favorizează formarea acestor calculi.
În faza acută a litiazei biliare intrahepatice, așa cum a fost cazul Elenei L. abcesul hepatic și riscul de septicemie sunt complicațiile cu șansa de a fi rezolvate. Netratată la timp duce la cancer al căilor biliare intrahepatice și distrugerea ireversibilă a țesutului hepatic.
La un adult sănătos diametrul normal al canalelor biliare intrahepatice este de 6-8 mm, ajungând uneori la 10 mm la persoanele în vârstă. Calculii extrași din ficatul Elenei aveau în medie, 1-1,5 cm adică între dimensiunea unei alune și cea a unui bob mare de strugure, o dovadă în plus că aceste formațiuni conglomerate depășeau considerabil diametrul canalului, de unde și riscurile majore pe care aceasta le-a evitat în ultimul moment.
„Nu mai vreau să mă gândesc la felul în care a fost tratată mama înainte de a ajunge la Ponderas la doamna doctor Camelia Croitoru și nici la nedumerirea și uimirea primului medic care a vazut-o pe mama la Târgu Jiu care nu a putut înțelege cum s-a transformat o afecțiune hepatică severă într-o infecție urinară. Vreau doar să mulțumesc medicilor care ne-au redat-o pe mama pentru și dedicare, empatie și profesionalism. Vreau să le mulțumesc pentru că au înțeles că nu a fost vorba doar de o femeie de aproape 72 de ani, ci de mama și bunica noastră, pe care o iubim și care este stâlpul familiei noastre”, a încheiat fiica Elenei L.
Consultant: dr. Camelia Oprea Croitoru, medic primar medicină internă la Ponderas Academic Hospital
