Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Aceasta este povestea lui A.C., un bărbat de 66 de ani din Craiova, care a trecut de trei ori prin sala de operație pentru același picior, iar la ultima intervenție, riscul era major: amputarea deasupra genunchiului. Însă, datorită unei echipe de medici condusă de dr. Adrian Mănesc, chirurg vascular în Timișoara, A.C. merge din nou. Și, mai mult decât atât, trăiește fără durere.
O boală tăcută, dar perfidă
Boala arterială periferică este perfidă. Nu face zgomot și nu trimite semnale de alarmă evidente la început. Este, pe scurt, o îngustare progresivă a arterelor care transportă sângele către membre, în special către picioare.
Cum ajunge cineva aici? Prin ani de fumat, colesterol crescut, diabet, hipertensiune și lipsă de mișcare. Când vasele de sânge se înfundă, sângele nu mai ajunge în picioare. Inițial, apare o jenă la mers. Apoi durere. Mai târziu, răni. Și, în cele mai grave cazuri, riscul de amputare. Dacă e diagnosticată la timp, boala poate fi ținută sub control, iar circulația, refăcută printr-o intervenție chirurgicală numită bypass arterial. Uneori, însă, e nevoie de mai multe intervenții. Cum a fost în cazul lui A.C., 66 de ani, din Craiova.
„Țineam piciorul atârnat, să mă doară mai puțin”
Pentru A.C., totul a început în pandemie. Avea 62 de ani și avea o stare de sănătate bună. „Nu aveam diabet, nu eram gras. Dar fumam de 50 de ani. Poate de acolo mi se trage…”, spune bărbatul. Pe talpă, în zona călcâiului și la baza degetului mic, au apărut răni mici, dar dureroase. Nu le-a dat importanță. „M-am gândit că vor trece. Nu treceau. Se adânceau.” La început, a ignorat simptomele. Apoi mersul i-a devenit tot mai greoi. Nu mai putea dormi decât cu piciorul atârnat peste marginea patului. Doar așa durerea părea că se domolește. Prima intervenție a făcut-o la Oradea: un bypass arterial la piciorul drept și, ulterior, un stent la inimă pe care i l-au pus medicii din Craiova. A urmat un an de liniște. Apoi, problemele au revenit.
„Mi-a spus clar: bypassul e înfundat. Trebuie să-l refacem.”
După ce simptomele au revenit: dureri la mers, răni care nu se vindecau, A.C. a fost îndrumat către dr. Adrian Mănesc, chirurg vascular în Timișoara.
„Era clar de la început: bypassul vechi se înfundase. Era nevoie de o reintervenție”, își amintește dr. Mănesc.
A doua operație a decurs bine. Circulația s-a restabilit. Dar în martie 2025, la un an și jumătate de la a doua intervenție la picior și prima la doctorul Mănesc, A.C. a revenit în cabinet. Din nou, dureri severe. Din nou, imposibilitatea de a merge.
A treia intervenție: ultima șansă
În mai 2025, A.C. a fost supus unei a treia intervenții: un bypass femuro-popliteu distal. „Am desfăcut bypassul vechi, l-am desfundat și am adăugat un nou segment, un ‘jump’ cum îi spunem noi, legat de o arteră mai jos, care încă era permeabilă”, explică dr. Mănesc. Intervenția a durat aproape cinci ore. Era o operație delicată, într-o zonă deja afectată de două intervenții anterioare. „În cazul lui, dacă nu reușeam, amputația deasupra genunchiului era inevitabilă.”
Primele ore după operație
La 24 de ore de la intervenție, A.C. a fost ridicat din pat. „E esențial să-l mobilizezi imediat. Dacă stă, nu se vindecă”, spune medicul.
A.C. își amintește acel moment: „Nu mai aveam durere. Simțeam că sunt viu. M-am ridicat, am făcut câțiva pași și nu mă durea.” Recuperarea a fost rapidă. După câteva zile, putea merge singur. „Mai am o rană mică, dar se închide. Dorm noaptea, mănânc, sunt om din nou.”
Viața cu un bypass: disciplină și voință
Pentru A.C., operația nu a fost finalul drumului, ci începutul. „Un bypass are, în medie, o durată de viață de cinci ani. Dar totul depinde de pacient. Dacă merge zilnic, dacă nu mai fumează, dacă își controlează tensiunea și colesterolul, poate trăi mult și bine cu bypassul”, explică dr. Mănesc.
După intervenția chirurgicală, pacienții sunt trimiși la fizioterapie specializată pentru boala arterială periferică. Mișcarea este vitală. „Dacă stă în pat, bypassul se înfundă din nou.”
O relație bazată pe încredere
„Ce a contat cel mai mult a fost comunicarea cu domnul doctor Mănesc”, spune A.C. „Mi-a explicat clar: Facem tot ce putem. Dar dacă nu merge, amputăm. N-a încercat să-mi vândă speranțe false. Și tocmai asta mi-a dat încredere.”
Dr. Mănesc confirmă: „Nu le spunem pacienților că sigur va fi bine. Le spunem că vom face tot ce se poate. Și, uneori, reușim.”
Mesajul lui A.C. pentru alți pacienți
„Să nu stea. Să meargă din timp la doctor. Fumatul distruge vasele. E o boală grea, dar nu imposibilă. Iar dacă ai norocul să întâlnești un medic bun, îți poți salva piciorul. Și viața.”
Semnele care nu trebuie ignorate
Simptomele bolii arteriale periferice pot părea banale la început, dar este bine ca pacienții să nu le ignore. Iată care sunt cele mai frecvente:
Crampe în gambe și coapse în timpul mersului
Picioare reci, mai ales noaptea
Răni la degete sau tălpi care nu se vindecă
Nevoia de a ține piciorul atârnat pentru a reduce durerea
Schimbări de culoare ale pielii
Mulți pacienți confundă durerea de picioare cu probleme de coloană și pierd astfel luni de zile cu RMN-uri și investigații greșite.
Ce poate face pacientul?
- Să meargă la medic de la primele semne;
- Să renunțe la fumat;
- Să adopte o dietă sănătoasă, cu puțină sare și grăsimi;
- Să facă mișcare zilnic, chiar dacă doare;
- Să respecte controalele regulate.
Boala arterială periferică nu este o condamnare. Este un semnal de alarmă. Cu diagnostic pus la timp, tratament corect și un stil de viață disciplinat, pacienții pot merge mai departe. La propriu.
