De ce trebuie să luăm în serios dependența de internet?

„Dependența se definește ca o formă de comportament persistent care se manifestă printr-o stare de subordonare, de pierdere a autonomiei față de obiectul dorit, oricare ar fi acesta. Este o tulburare de control al impulsului. Persoana dependentă ajunge în timp să nu-și mai poată stăpâni dorința și controla impulsul pentru a face lucrul care îi face plăcere și îl relaxează pe moment (alcool, droguri, tutun, jocuri de noroc, pornografie, internet etc.)”

Adriana Buda, psihoterapeut la Clinica Oana Nicolau

Ce este dependența de Internet?

Dependența cauzată de utilizarea Internetului trebuie abordată cu aceeași seriozitate cu care sunt abordate și celelalte dependențe – de alcool, droguri etc. Se poate spune că o persoană suferă de dependență de Internet atunci când simte nevoia necontrolată de a petrece mult timp în mediul online, până în punctul în care îi sunt afectate și neglijate celelalte aspecte ale vieții – relațiile interpersonale, locul de muncă sau starea de sănătate. Datele arată că peste 210 milioane de oameni din întreaga lume suferă de dependență de Internet și de Social Media.

Persoana care devine dependentă de utilizarea Internetului simte nevoia să petreacă din ce în ce mai mult timp online pentru a simți o stare de bine, de împlinire. În momentul în care nu are acces la Internet, aceasta experimentează o varietate de emoții negative.

 „Odată cu modernizarea tehnologiei computerizate a apărut o nouă dependență, și anume, dependența de internet sau de calculator. Persoanele dependente de internet ajung să petreacă foarte multe ore, chiar zile și nopți în fața calculatorului în detrimentul altor activități pe care înainte le făceau cu placere. Unii specialiști spun că dacă o persoană stă pe internet zilnic între 1-5 ore (în afara obligațiilor de serviciu), sau dacă își reduce orele de somn, ori se trezește noaptea pentru a sta pe internet, sau în cazul în care nu poate accesa internetul face crize de nervi, este un semn de dependență! Aceste persoane ajung să piardă noțiunea timpului în fața calculatorului, și ca urmare, să aibă dificultăți la îndeplinirea sarcinilor de la serviciu, dar și din familie, chiar să aibă probleme de sănătate din cauza nerespectării unui program de odihnă și alimentație normal."

Adriana Buda, psihoterapeut la Clinica Oana Nicolau.

Cauze și factori de risc

Persoanele care suferă de dependență de Internet simt nevoia să se refugieze în mediul online, fugind de lumea reală, din diferite motive:

• Prima cauză, si cea mai evidentă, este expunerea constantă la tehnologie avansată. Majoritatea locurilor de muncă necesită o conexiune la Internet și utilizarea anumitor tehnologii, putând astfel fi o tentație de a petrece mai mult timp online.
• Probleme de personalitate. Spre exemplu, persoanele care suferă de anxietate sau depresie sunt predispuse să devină dependente de Internet. Lipsa de sprijin emoțional resimțită le face să se refugieze în mediul online pentru a îndeplini această nevoie.
• Timiditatea. Tersoanele care sunt timide trăiesc un complex de inferioritate din cauza căruia nu pot construi relații cu cei din jur, nefiind acceptate în diferite cercuri sociale. Acestea ajung să se bazeze pe mediul virtual pentru a se simți confortabil. Consideră că acolo își pot dezvălui personalitatea adevărată. Acest lucru este un miraj, lipsit de fundație reală, căci în mediul online tindem să expunem cea mai bună variantă a noastră sau una ideală, care în realitate, nu există.
• Escapismul. Internetul este o lume nemărginită, în care ne putem refugia pentru a uita de probleme și de emoții negative. Pentru că ne face să ne simțim bine, simțim nevoia să accesăm Internetul pentru și mai multe stări de bine.
• Sentimentul de gratificare instantă. Motoarele de căutare ne ajută să găsim ceea ce căutam destul de rapid – de la informații generale și jocuri de noroc până la pornografie. Acest aspect poate încuraja petrecerea unui timp destul de îndelungat și abia ulterior cronometrat, în mediul online.

Simptomele dependenței de Internet

De natură emoțională:

• Depresie;
• Sentiment de vinovăție;
• Anxietate;
• Sentiment de plăcere, satisfacție, chiar euforie, în timpul utilizării Internetului;
• Incapacitatea de a prioritiza activități sau de a respecta un program bine stabilit;
• Izolare socială;
• Pierderea noțiunii timpului;
• Atitudine defensivă;
• Tendința de a evita munca;
• Stare de agitație;
• Schimbări de comportament;
• Sentiment de singurătate;
• Pierderea răbdării pentru sarcinile repetitive;
• Procrastinare (amânare fără dată fixă a unor lucruri de făcut).

De natură fizică:

• Dureri de cap, de spate, de gât;
• Insomnie;
• Malnutriție;
• Igienă personală precară;
• Uscăciune a ochilor sau alte afecțiuni oftalmologice, cauzate de expunerea prelungită la lumina ecranului;
• Fluctuații de greutate;
• Sindromul de tunel carpian.

Dependența de smartphone și de Social Media

Smartphone-ul a devenit, în timp, o extensie a noastră, fiind device-ul pe care îl accesăm cel mai des în viața de zi cu zi. Cu ajutorul telefonului ne setăm alarma pentru dimineața următoare, comandăm mâncare sau folosim platformele de Social Media pentru a interacționa cu ceilalți.

Smartphone-ul este ultimul obiect pe care oamenii îl privesc seara, înainte de culcare, ceea ce nu poate duce decât la un somn neodihnitor. De asemenea, studiile arată că petrecem mai mult timp uitându-ne la ecranul telefonului mobil, decât făcând contact vizual cu alți oameni.

În plus, odată cu avansul tehnologic, folosim smartphone-ul mai ales pentru a naviga pe rețele de socializare precum Facebook, Instagram sau WhatsApp. Din păcate, utilizarea în exces a acestora diminuează contactul direct, viu cu ceilalți și încurajează crearea unei imagini ideale și false asupra propriei persoane – în online putem fi cine vrem să fim. Mai mult, dependența de Social Media este un fenomen recunoscut global, care se află pe un trend de creștere.

În anul 2018, 3,1 miliarde de oameni foloseau Social Media la nivel global, iar numărul utilizatorilor de rețele de socializare a crescut cu 32% (362 de milioane de noi utilizatori). O persoană petrece, în medie, două ore pe zi pe Social Media; asta înseamnă mai mult de cinci ani din viață.

Adolescenții care folosesc smartphone-ul pentru mai mult de 5 ore pe zi sunt de două ori mai predispuși să dezvolte simptome de depresie decât cei care folosesc telefonul doar 1 oră pe zi. De asemenea, un studiu efectuat în 2018 a arătat că femeile tinere, care nu se află în nicio relație, sunt mai predispuse să dezvolte o dependență de Social Media.

În afară de accesarea rețelelor sociale, putem vorbi și de dependența de a face cumpărături online sau a căuta diferite informații, prin intermediul smartphone-ului.

Dependența de jocuri video

Dependența de jocuri video afectează comportamentul persoanei în cauză pe termen lung și duce la izolare socială, schimbări de dispoziție, atenția îndreptată doar asupra jocului, excluzând în totalitate realizarea altor activități de zi cu zi.

Dependența de jocuri de noroc online

La fel ca dependența de jocuri de noroc din viața reală, și cea din mediul online este la fel de riscantă. Din nefericire, Internetul a facilitat accesul către site-uri care promovează astfel de jocuri, iar ele s-au înmulțit îngrijorător în ultimul timp.

Această dependență poate cauza probleme în relațiile cu cei din jur și poate interfera cu activitățile de la locul de muncă. Astfel se poate ajunge la probleme financiare grave. Dependența de jocuri de noroc înseamnă că persoana respectivă nu își poate controla impulsurile de a juca, chiar dacă știe că acest lucru poate avea consecințe negative asupra sa sau asupra celor dragi.

Simptomele dependenței de jocuri de noroc

Această dependență este adesea denumită ca fiind „boala invizibilă”. Aceasta nu oferă simptome la fel de evidente ca în cazul consumului de droguri sau alcool, spre exemplu. Persoanele care suferă de o astfel de dependență, de obicei neagă problema, atât față de ceilalți, cât și față de ei înșiși.

• Simt nevoia să păstreze discreția cu privire la jocurile de noroc. Pot juca în secret sau pot minți cu privire la timpul alocat acestei activități, pentru că apropiatii nu vor înțelege.
• Joacă inclusiv atunci când nu au banii necesari. Astfel se îndatorează, cheltuie banii alocați pentru alte activități, împrumută bani, ajungând chiar să vândă obiecte din casă sau să fure pentru a putea juca.
• Familia și prietenii se îngrijorează și își dau seama că există o problemă.

Dependența de Internet și telefon la copii

Copiii învață să folosească dispozitive cum ar fi telefoanele mobile sau tableta chiar înainte de a învăța să vorbească bine, să scrie sau să citească. Ei s-au născut în era digitală și au înclinația de a învăța mult mai rapid să utilizeze noile tehnologii.

În America, spre exemplu, în 2015 (ultimul an pentru care sunt disponibile cifre la nivel internațional) 9 din 10 persoane în vârstă de 15 ani au avut acces la un smartphone. Acestea au petrecut în medie 18,5 ore pe săptămână online, cu aproape cinci ore mai mult decât în 2012.

Deși nu există încă statistici confirmate, este probabil ca, în prezent, numarul de ore să fie mult mai mare.

În Germania, 67% dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani au deja propriile smartphone-uri. Acest procent ajungând la 88% pentru copiii cu vârste cuprinse între 12 și 13 ani și la 96% pentru cei cu vârste între 13 și 14 ani. Copiii folosesc smartphone-urile pentru a trimite mesaje prietenilor și colegilor de școală, se uită la clipuri video, joacă jocuri online și accesează platforme precum Facebook, Instagram sau Snapchat.

Efectele folosirii excesive a Internetului și smartphone-ului de către copii

• Pierderea capacitatii de a dezvolta anumite abilități. Un copil care petrece mult timp în mediul virtual tinde să limiteze contactul cu lumea reală; creativitatea și adaptabilitatea la realitatea înconjurătoare au de suferit.
• Insomnie.
• Sedentarism și creștere în greutate. Copiii care tind să petreacă mult timp în mediul online nu simt nevoia să se joace în natură și să facă mișcare.
• Riscul de cyberbullying – hărțuirea în mediul online. Copiii pot primi mesaje de amenințare sau comentarii negative de la colegi / prieteni cu privire la modul în care arată sau se îmbracă.
• Scăderea productivității la școală. Copiii care au smartphone-uri de la vârste fragede tind să le acceseze dacă se plictisesc în timpul cursurilor. Astfel, aceștia pierd contactul cu informațiile predate.

Este crucial ca un copil să petreacă timp explorând mediul înconjurător și relaționând cu ceilalți, pentru a se putea bucura de o dezvoltare emoțională sănătoasă.

Ce pot face părinții pentru a asigura o utilizare echilibrată a Internetului 

• Să limiteze accesul copiilor la internet. Specialiștii recomandă restricționarea absolută a tehnologiei până la vârsta de doi ani. Peste această vârstă, până la 5 ani, părinții să permită o oră pe zi de utilizare a tehnologiei.
• Să instaleze pe telefoanele copiilor doar aplicații adecvate vârstei lor.
• Să controleze site-urile pe care navighează copiii, blocând accesarea anumitor platforme.
• Să nu folosească în exces, la rândul lor, Internetul și să fie un model bun de urmat pentru copii. Uneori, și părinții tind să acorde mai multă atenție smartphone-urilor decât propriilor copii.
• Dacă observă schimbări comportamentale semnificative, este indicat să viziteze un cabinet de psihologie.

Efectele dependenței de Internet 

• Izolare socială. Persoanele care dezvoltă dependență de Internet tind să se izoleze de ceilalți, cu un impact negativ asupra relațiilor personale.
• Neîncredere și lipsa onestității – aceștia tind să ascundă timpul real petrecut online și nu mai au încredere în ceilalți.
• Probleme financiare serioase. Dependența de Internet poate duce la probleme financiare importante. Acestea sunt generate de pierderea dorinței și voinței de a munci sau din cauza cheltuirii excesive de bani pe Internet.
• Incapacitatea sau dificultatea de a interacționa cu alte persoane în viața reală.
• Pierderea plăcerii de a desfasura activități în viața reală, cu oameni reali.
• Scăderea productivității la locul de muncă sau la școală.
• Stimă de sine scăzută, cauzată de lipsa interacțiunilor sociale.

Tratamentul dependenței de Internet

Primul pas pentru tratarea acestei dependențe este recunoașterea faptului că există o problemă. Cu trecerea timpului, dependența se agravează, iar efectele devin din ce în ce mai vizibile. Vestea bună este că aceasta dependență se tratează, cu ajutor specializat.

Atunci când observăm la ceilalți (sau chiar la noi înșine) manifestări nesănătoase, care pot ascunde dependența de Internet, este important să cerem imediat ajutor medical specializat, precum psihoterapie individuală.

Este important să facem cât mai multe activități care au loc departe de lumea virtuală:

petrecerea timpului cu persoane apropiate, cu familia ori prietenii, în natură;
practicarea unui sport,
descoperirea și consacrarea unui hobby, etc.
În caz contrar, simptomele se accentuează, iar dependența va fi tot mai greu de vindecat.

„Psihoterapia poate ajuta la conștientizarea problemei dependenței de internet. Poate ajuta la aflarea cauzelor care au generat-o și chiar la vindecare, dacă persoanele respective își doresc cu adevărat să scape de ea!”

Adriana Buda, psihoterapeut  la Clinica Oana Nicolau

Însă dacă persoana respectivă ajunge în stadiul în care dependența de Internet a generat deja depresie și / sau anxietate, este necesar să apeleze la consiliere psihiatrică. Specialiștii pot prescrie medicamente, în funcție de necesitate.

Ce putem face pentru a nu deveni dependenți de Internet

• Ne putem limita în mod conștient accesul la computer și la utilizarea anumitor aplicații pe telefon;
• Putem renunța la folosirea telefonului înainte de culcare, pentru a avea un somn odihnitor;
• Petrecerea timpului liber alături de alți oameni, cu activități plăcute, în natură, evitând mediul online;
• Fiecare oră de timp consumat online să fie obligatoriu urmată de o pauză de măcar 10 minute;
• Adoptarea unui stil de viață sănătos – mișcare și sport. Eliberarea dopaminei și a serotoniei (hormonul fericirii) ne va face să ne simțim mai bine.

Concluzii

Ca în orice alt aspect al vieții, fie că vorbim despre alimentație, odihnă sau viața profesională, atunci când vine vorba despre timpul petrecut în mediul online, este nevoie de echilibru și moderație.

„Orice formă de dependență este rea, indiferent dacă narcoticul este alcoolul, morfina sau idealismul”, spunea Carl Jung, fondatorul elvețian al psihologiei analitice.

Altfel spus, este important pentru sănătatea noastră – atât fizică, dar și psihică – să stăm departe de anumite comportamente dăunătoare sau substanțe periculoase.