De ce sa luptam pentru un „growth mindset”
Dezvoltarea personala este actul continuu de evaluare a valorilor si obiectivelor si construirea de abilitati si calitati care sa ajute la îndeplinirea acelor obiective si atingerea potentialului profesional.
Desi nu e deloc un concept nou, dezvoltarea personala în mediul profesional este un element din ce în ce mai valoros. Un studiu al Execu|Search Group arata ca 86% dintre angajati ar lua în considerare sa-si schimbe locul de munca daca alte organizatii le-ar oferi oportunitati mai bune de dezvoltare personala, iar un sondaj Better Buys citat de Harvard Business Review arata ca angajatii care au parte de oportunitati de dezvoltare la birou sunt cu 15% mai predispusi sa-si pastreze implicarea si cu 34% mai predispusi sa ramâna în companie.
Cel mai bine reusesc sa profite de oportunitatile de dezvoltare personala angajatii care au mentalitati orientate catre dezvoltare („growth mindset”), nu catre stagnare („fixed mindset”). Termenul de „growth mindset” a fost introdus pentru prima data de psihologul Carol Dweck, cercetator si profesor la Stanford University. Ea a detaliat, în 2006, termenul si l-a definit ca acea convingere ca abilitatile personale nu sunt fixe si dictate de capabilitatile mostenite (deci de neschimbat), ci de procese de învatare, dezvoltare si îmbunatatire constanta.
Cum evaluam dezvoltarea personala la birou
Daca dezvoltarea profesionala vizeaza mai degraba un anume set de abilitati specifice si concrete si nu reprezinta neaparat un „antidot” în calea demotivarii profesionale, dezvoltarea personala în mediul profesional are o valoarea motivationala mare si, în loc sa se concentreze doar pe un set anume de abilitati, vizeaza si învatarea de notiuni, elemente sau competente care nu tin neaparat de job-ul prestat la birou.
Angajatorii confunda des dezvoltarea profesionala cu cea personala pentru ca sunt interesati de beneficiile pe care un angajat le poate aduce companiei prin activitatea sa. Totusi, abordarea corecta ar fi ca angajatorii sa lase „spatiu” angajatului sa reflecteze la propriile sale obiective si dorinte în ceea ce priveste propria evolutie, independent de companie. Odata stabilite acele coordonate si pasii necesari, angajatorii pot sa se gândeasca daca exista posibilitatea de a utiliza ceva din acele capabilitati si cum ar putea arata ele transferate în mediul profesional.
Prin dezvoltare personala angajatii îsi pot crea strategii individuale care sa-i ajute sa avanseze în cariera si sa ajunga unde îsi propun. Odata setate o serie de obiective (e important ca ele sa fie realiste) angajatii pot sa actioneze continuu si structurat pentru a le atinge.
Tehnici de încurajare a dezvoltarii personale
Dezvoltarea personala desemneaza orice actiune pe care angajatul o desfasoara pentru a se îmbuntati pe sine, talentele sale si a duce o viata mai plina de satisfactie si mai fericita. Ea nu are efecte pozitive doar în plan personal, ci adesea cascadeaza si în mediul profesional – un studiu Social Market Foundation arata ca angajatii fericiti sunt cu 20% mai productivi decât angajatii nefericiti.
Iata o serie de strategii care încurajeaza dezvoltarea personala în mediul profesional:
Setarea de obiective personale. Cultura organizationala si managerii înclinati catre dezvoltare personala încurajeaza angajatii sa-si analizeze competentele nu doar la nivel profesional. Compania ar putea sprijini angajatii în a-si seta propriile obiective si pasii pe care trebuie sa-i parcurga pentru a le atinge. Odata stabilite variabile cuantificabile în acest sens, angajatii pot sa identifice mai usor când fac progrese în directia dorita.
Cunoasterea angajatilor. Orice companie care vrea sa ofere angajatilor oportunitati de dezvoltare personala are nevoie mai întâi sa cunoasca cine sunt angajatii, ce au ei nevoie si care le sunt motivatiile. Desigur ca fiecare angajat are specificitatile sale, însa o organizatie care are o viziune de ansamblu despre care sunt principalele motivatii si preocupari ale angajatilor sai va putea sa ofere oportunitati de dezvoltare mai eficiente.
Personalizare. În dezvoltarea personala nu exista o reteta universala. Asa cum fiecare om este unic si modurile în care fiecare se poate dezvolta sunt unice. Ofera angajatilor libertatea sa experimenteze diverse modalitati de a se dezvolta ca sa vada ce functioneaza cel mai bine pentru ei – ateliere, cursuri fizice, carti sau alte metode sunt un start bun.
Învatarea ca norma. O organizatie a carei cultura organizationala valorifica învatarea va face din dezvoltare o regula nescrisa. Încurajeaza angajatii sa participe la cursuri sau activitati care le plac si despre care apoi pot împartasi informatii si celorlalor colegi. Pe lânga stimularea dezvoltarii, acest lucru va crea si un sentiment de conexiune si comunitate pentru ca fiecare poate contribui prin cunostintele sale la dezvoltarea colegilor.
Consiliere. Nu doar angajatii aflati în functii de conducere ar trebui sa aiba oportunitatea de a primi consiliere de cariera atunci când au nevoie. Orice angajat care are dificultati în setarea unor obiective ar putea avea nevoie de consiliere de cariera pentru a-si clarifica pasii de dezvoltare pe care ar vrea sa-i urmeze.
Buna comunicare. Legaturile cu ceilalti si comunitatile (fie ele în mediul profesional sau personal) se dezvolta prin comunicare si aduc un plus de satisfactie. Atunci când comunicarea din interiorul organizatiei este transparenta, autentica si lasa loc punctelor de vedere multiple, angajatii se vor simti acceptati si pot, cu timpul, sa învete cum sa-si sustina mai bine punctele de vedere, cum sa-si transmita eficient ideile si, în definitiv, sa-si îmbunatateasca abilitatile comunicationale, o competenta universala atât de necesara la toate nivelurile.
Compasiune. Învatarea, ca proces, se întâmpla adesea în salturi, iar uneori poate parea ca persoana stagneaza sau regreseaza. Totusi, o abordare bazata pe compasiune va lasa loc angajatilor sa se dezvolte personal în ritmul lor si sa nu se simta presati de companie sa faca progrese într-un ritm impus de superiori.
Acces la resurse. Chiar daca fiecare angajat e unic si are nevoi de dezvoltare specifice, un pas pe care îl poate face organizatia este sa construiasca o platforma online sau un folder în care sa ofere acces la diverse resurse de dezvoltare personala – podcast-uri, carti, cursuri sau alte materiale care ar putea fi utile – astfel încât angajatii sa aiba constant acces la ele si sa poata decide ce îi intereseaza.
Feedback. Uneori, în lipsa feedback-ului altora e dificil sa ne dam seama daca am evoluat sau nu. Încurajeaza feedback-ul si discutiile libere despre dezvoltare personala astfel încât toti angajatii organizatiei sa poata sa îi încurajeze pe ceilalti si sa le dea feedback atunci când simt ca evolueaza.
Recompense. Transforma dezvoltarea personala într-un lucru dezirabil. Compania poate lauda si sublinia constant importanta dezvoltarii personale astfel încât angajatii sa fie tentati sa încerce. De asemenea, se pot acorda si o serie de recompense simbolice pentru angajatii care decid sa puna accentul pe dezvoltare personala si fac progrese. Chiar daca în dezvoltarea personala procesul e mai important ca recompensa, o apreciere sau recompensa simbolica poate actiona ca factor motivator.
Esecul vazut ca oportunitate. O organizatie care nu trateaza esecul ca pe un capat de lume, ci ca pe o oportunitate de învatare încurajeaza, de fapt, angajatii sa se dezvolte. Înlaturarea stigmei asociata cu esecul va deschide calea angajatilor spre învatare si perfectionare continua
Surse de informatie:
- https://emeritus.org/
- https://www.breathehr.com/
- https://coremanagementtraining.com/
- https://hbr.org/
- https://www.prnewswire.com/
- https://in.indeed.com/
- https://www.qcs.co.uk/
- http://www.smf.co.uk/