Ce sunt vaccinurile si de ce e recomandat sa le facem?

Organismul nostru are modalitati variate de a se apara impotriva patogenilor (organisme cauzatoare de boli). Pielea, mucusul si cilii (structuri microscopice asemanatoare firelor de par prezente la nivelul bronhiilor care prin miscarile lor indeparteaza particulele de praf sau alte materiale straine care ajung in plamani), toate functioneaza ca o prima bariera fizica pentru a preveni patrunderea germenilor in organism.

Insa, odata ce germenele patrunde si infecteaza corpul, este stimulata apararea organismului - sistemul imunitar, al carui rol este sa atace si sa distruga patogenul.

Raspunsul natural al corpului

Un patogen este o bacterie, un virus, un parazit sau o ciuperca care poate provoca boli. Fiecare patogen este alcatuit din mai multe subunitati, de obicei unice pentru acel germene specific si pentru boala pe care o provoaca. Aceasta subunitate este denumita antigen si prezenta lui determina formarea de anticorpi. Anticorpii produsi ca raspuns la acest antigen sunt o parte importanta a sistemului imunitar, actionand ca niste „soldati” in cadrul sistemului de aparare al corpului. Fiecare anticorp sau „soldat” este instruit sa recunoasca un antigen specific. Exista in organismul nostru mii de anticorpi diferiti. 

Cand corpul este expus pentru prima data la un antigen, este nevoie de timp pentru ca sistemul imunitar sa raspunda si sa produca anticorpi specifici acelui antigen. Acesta este raspunsul imun primar. In tot acest timp, persoana este vulnerabila sa faca boala.

Insa de indata ce se produc anticorpi specifici, acestia lucreaza impreuna cu restul sistemului imunitar pentru a distruge agentul patogen si a opri boala. In general, anticorpii impotriva unui patogen nu protejeaza impotriva altui patogen, cu exceptia cazului in care doi patogeni sunt foarte asemanatori, ca si cand ar fi „veri”. 

Odata ce organismul produce anticorpi in cadrul raspunsul imun primar, se creeaza si celule care au „memorie” – care pastreaza informatia despre un anumit antigen -  si care raman vii in organism, chiar si dupa ce patogenul este distrus de anticorpi. Aceasta este memoria imunologica. 

Daca organismul este expus inca o data la acelasi patogen, de data asta raspunsul imun cu formare de anticorpi este mult mai rapid si mai eficient decat prima data, deoarece celulele cu memorie sunt deja pregatite sa produca anticorpi impotriva acelui antigen. Acesta este raspunsul imun secundar.

Aceasta inseamna ca daca persoana este expusa ulterior la agentul patogen periculos, sistemul sau imunitar va putea raspunde imediat, protejandu-l impotriva bolii.

Cum functioneaza un vaccin? 

Vaccinul este un mod sigur si inteligent de a produce un raspuns imun in organism, fara a provoca boala.

Vaccinurile contin parti atenuate sau inactivate ale unui anumit patogen (antigene) care vor declansa un raspuns imun in organism. Antigenul odata intrat in corp va „invata” sistemul imunitar sa creeze anticorpi care vor „lupta” impotriva acelui organism. Vaccinurile noi, cum este cazul recentelor vaccinuri anti COVID-19 pot contine informatia genetica pentru producerea acelui antigen, mai degraba decat antigenul in sine.  
 
Indiferent de cum este conceput vaccinul, aceasta versiune „slabita” a patogenului nu va provoca boala la persoana la care se administreaza vaccinul, dar va determina sistemul imunitar al acesteia sa raspunda in acelasi fel cum ar fi raspuns daca organismul ar fi venit in contact pentru prima data cu acel patogen (daca persoana s-ar fi imbolnavit). Vaccinurile functioneaza fara sa ne faca sa fim bolnavi si fara sa existe riscul complicatiilor bolii respective.

Cand esti vaccinat, sistemul tau imun va raspunde astfel:

• Recunoaste germenii invadatori, cum ar fi virusurile sau bacteriile
• Produce anticorpi. Anticorpii sunt proteine produse in mod natural de sistemul imunitar care „lupta” cu virusul sau bacteria si previn aparitia bolii
• Pastreaza memoria patogenului - isi „aminteste” despre antigen si cum poate sa lupte impotriva lui. Daca in viitor vei fi expus la acel germen, sistemul tau imunitar il poate distruge rapid inainte de a aparea boala

Sistemul nostru imunitar este conceput pentru a-si aminti. Odata expusi la una sau mai multe doze de vaccin, de obicei ramanem protejati fata de acea boala ani de zile, zeci de ani sau chiar toata viata. De aceea vaccinurile sunt atat de eficiente. Nu va fi nevoie sa treci prin boala si sa fii tratat deoarece vaccinurile ne impiedica in primul rand sa ne imbolnavim.

De ce trebuie sa ma vaccinez?

Daca nu ne-am vaccina, am fi expusi riscului de a face forme de boala grava si de a ramane cu dizabilitati in urma unor afectiuni cum ar fi rujeola, meningita, pneumonia, tetanosul sau poliomielita. Multe dintre aceste boli pot pune viata in pericol. OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) estimeaza ca vaccinurile salveaza intre 2 si 3 milioane de vieti in fiecare an.

Desi este posibil ca unele boli sa fi devenit mult mai putin frecvente ca urmare a vaccinarii, germenii care le provoaca continua sa circule in anumite parti sau in toata lumea. Astazi, datorita usurintei circulatiei oamenilor, patogenii infectiosi pot trece fara greutate granitele si pot infecta pe oricine nu este protejat.

Existe doua motive esentiale pentru a ne vaccina: 

• Sa ne protejam pe noi insine 
• Sa-i protejam pe cei din jurul nostru

Deoarece nu toate persoanele pot fi vaccinate – cum ar fi bebelusii foarte mici, cei care sunt grav bolnavi sau au anumite alergii severe – acestia depind de vaccinarea celorlalte persoane din jurul lor, ceea ce le va asigura si lor o protectie substantiala fata de aceste boli.

Ce este imunitatea colectiva?

Cand te vaccinezi, nu numai ca te protejezi pe tine, dar ii protejezi si pe cei din jurul tau. Anumite persoane care sunt grav bolnave au contraindicatie de a fi vaccinate – astfel incat acestea depind de restul dintre noi sa ne vaccinam si astfel sa reducem sansa ca boala sa se transmita in comunitate.

Imunitatea colectiva este un concept utilizat in vaccinare, in care anumite persoane pot fi protejate de un anumit virus daca este atins un anumit prag de vaccinare in populatia generala. Cand majoritatea unei populatii este vaccinata, scade cantitatea totala de virus care poate sa circule in populatia intreaga. Ca urmare, nu trebuie vaccinati toti oamenii pentru a fi protejati, ceea ce face posibil ca acele grupuri de persoane vulnerabile care au contraindicatie de a fi vaccinate sa fie totusi in sigurata.

Imunitatea colectiva se realizeaza prin protectia oamenilor fata de un virus (prin vaccinare), nu prin expunerea la virus.

Cand o persoana este vaccinata, foarte probabil ca va dobandi protectie impotriva bolii vizate. Dar nu toata lumea poate fi vaccinata. De exemplu, persoanele cu afectiuni care deprima sistemul imunitar (cum ar fi cancerul sau infectia HIV) sau care au alergii severe la unele componente ale vaccinului nu vor putea sa fie vaccinate cu anumite vaccinuri. Totusi, acestia pot fi protejati daca locuiesc intr-o comunitate in care celelalte persoane au fost vaccinate. Cand un numar mare de oameni dintr-o comunitate este vaccinat, va fi dificil pentru patogen sa se transmita de la o persoana la alta deoarece majoritatea oamenilor pe care ii intalneste sunt imuni. Deci, cu cat sunt vaccinati mai multi oameni din comunitate, cu atat va fi mai mic riscul ca acele persoane care nu pot fi protejate prin vaccinare sa fie expuse la germenul respectiv. Aceasta se numeste imunitate de „turma” sau colectiva.

Acest aspect este deosebit de important pentru acele persoane care nu numai ca nu pot fi vaccinate, dar pot avea un risc mult mai mare daca vor face acea boala. 

Niciun vaccin nu ofera protectie 100%, iar imunitatea colectiva nu ofera o protectie totala celor care nu pot fi vaccinati in siguranta. Insa datorita acestei imunitati colective, acesti oameni vor beneficia de o protectie substantiala, datorita vaccinarii celor din jur.

Procentul de persoane care trebuie sa fie imunizate pentru a se realiza imunitatea de turma difera de la o boala la alta. De exemplu, imunitatea colectiva impotriva rujeolei necesita vaccinarea a aproximativ 95% din populatie. Restul de 5% vor fi protejati de faptul ca virusul rujeolei nu se va raspandi printre cei vaccinati. Pentru poliomielita, pragul este de aproximativ 80%.

Ce boli previn vaccinurile?

Vaccinarea este o metoda simpla, sigura si efectiva de a proteja oamenii impotriva anumitor boli, inainte ca acestia sa vina in contact cu patogenul respectiv. Astazi, exista vaccinuri pentru a proteja impotriva a peste 20 de boli amenintatoare de viata si vaccinarea previne in lume, in fiecare an, 2-3 milioane de decese ca urmare a unor boli cum ar fi difteria, tetanus, tusea convulsiva, gripa sau pojar. 

Vaccinurile protejeaza impotriva multor boli diferite, cum ar fi:

• Boala pneumococica
• Cancer cervical (HPV)
• Diaree cu rotavirus
• Difterie
• Encefalita japoneza
• Febra galbena
• Febra tifoida
• Gripa
• Hepatita A
• Hepatita B
• Holera
• Infectia cu Haemophilus influenzae tib b
• Infectie meningococica (meningita)
• Oreion (parotidida epidemica)
• Pertussis (tuse convulsiva)
• Poliomielita
• Rabie
• Rubeola
• Rujeola (pojar)
• Tetanos
• Tuberculoza
• Varicela

Exista vaccinuri care sunt in prezent in dezvoltare sau in ultimele faze de testare, cum ar fi vaccinul care protejeaza impotriva Ebola sau malariei, insa nu sunt disponibile inca la nivel global. In urma cu doar cateva luni au fost lansate primele vaccinuri impotriva infectiei cu SARS-CoV-2, virusul care cauzeaza pandemia COVID-19.

De asemenea, acceste vaccinuri pot sa nu fie necesare in toate tarile. Unele pot fi administrate doar inainte de o face o calatorie in acea zona cu risc de pe glob (vaccinare internationala) sau la persoanele care au ocupatii la risc. 

Vezi aici care este calendarul national de vaccinare si care sunt vaccinurile optionale.

Cand trebuie sa ma vaccinez (cand trebuie sa vaccinez copilul)?

Vaccinurile ne protejeaza de-a lungul intregii vieti, la diferite varste, la nastere si in copilarie, in adolescenta si la varsta inaintata. In majoritatea tarilor ti se va oferi un caiet de vaccinare in care sunt mentionate tipurile de vaccinuri pe care copilul tau sau tu urmeaza sa le faci si varsta la care este recomandat sa fie administrata prima doza, respectiv dozele de rapel. Este important sa te asiguri ca administrarea tuturor acestor vaccinuri este la zi.

Daca amani vaccinarea, ai un risc de a face boala si uneori, de a face o forma severa de boala. De exemplu, daca astepti fara sa te vaccinezi pana apare o epidemie (un numar mare de persoane care au facut acea boala, ca de exemplu o epidemie de gripa) este posibil sa nu mai fie suficient timp astfel incat vaccinul sa actioneze si sa te protejeze adecvat (este nevoie de cateva saptamani pentru a se forma anticorpii) sau sa primesti toate dozele recomandate.

Ce se intampla daca aman vaccinarea conform schemei de vaccinari in cazul copilului meu?

Momentul in care un copil trebuie sa fie vaccinat este determinat de momentul in care copilul prezinta cel mai mare risc de contactare a bolii si momentul in care vaccinul va genera cel mai bun raspuns imun. Separarea, marirea intervalelor dintre vaccinari sau stoparea vaccinarii va crea probleme, deoarece copilul va fi expus riscului de a face acele boli care ar fi fost prevenite prin vaccinare, pe perioade de timp mai lungi. Programul national de vaccinare se bazeaza pe cele mai bune informatii stiintifice disponibile si este mai sigur decat programele alternative. In plus, modificarea programului de vaccinare, inseamna mai multe vizite la medic, ceea ce se traduce printr-un disconfort mai mare al copilului, mai mult timp alocat consulturilor si costuri mai ridicate. 

Cine poate fi vaccinat?

Aproape toata lumea poate fi vaccinata. Cu toate acestea, exista categorii de pacienti care au anumite afectiuni sau conditii medicale care reprezinta contraindicatii pentru a fi vaccinati cu anumite vaccinuri sau care trebuie sa astepte o perioada de timp inainte de a fi vaccinati. 

Astfel de conditii sunt:

• Boli cronice (cum ar fi deficienta congenitala imunologica, cancerele, inclusiv cancerele hematologice, infectia HIV) sau tratamente (cum ar fi chimioterapia sau tratamentul imunosupresor de lunga durata, ca in cazul pacientilor la care s-a facut un transplant de organ) care afecteaza sever sistemul imunitar
• Alergii severe la ingredientele vaccinului, amenintatoare de viata, cum sunt reactiile anafilactice (astfel de cazuri sunt foarte rare)
• Febra inalta sau o boala moderat - severa in ziua vaccinarii

Acesti factori variaza de la un vaccin la altul. Daca nu esti sigur daca tie sau copilului tau ar trebui sa vi se administreze un anumit vaccin, discuta cu medicul, pentru a putea sa decizi avand toate informatiile de care ai nevoie.

De ce este nevoie uneori de doua sau mai multe doze de vaccin?

Unele vaccinuri necesita doze multiple (doua sau mai multe doze), administrate la interval de saptamani sau luni. Acest lucru este uneori necesar pentru a permite producerea de anticorpi care sa reziste o perioada mai lunga de timp si pentru a se dezvolta celulele cu memorie. In acest fel, corpul este antrenat sa atace patogenul si sa-si „aminteasca” de acesta, astfel incat sa lupte prompt atunci cand persoana este expusa in viitor la patogenul respectiv. Aceasta dezvoltare a memoriei imunologice este esenta modului de functionare a vaccinului administrat in mai multe doze.

Ce tipuri de vaccinuri exista?

Exista mai multe tipuri diferite de vaccinuri. Indiferent de cum este creat un vaccin, fiecare tip este conceput pentru a „invata” sistemul imunitar cum sa lupte impotriva unui anumit tip de germene si in consecinta, impotriva bolii pe care acesta o poate cauza.

Cand cercetatorii creeaza vaccinuri tin cont de urmatoarele aspecte:

• Cum raspunde sistemul imunitar la acel germene
• Cine sunt persoanele care au nevoie sa fie vaccinate
• Care este cea mai buna tehnologie pntru a crea vaccinul

Tinand cont de acesti factori, exista 4 categorii mari de vacinuri:

• Vaccinuri cu virus viu-atenuat
• Vaccinuri cu virus inactivat
• Vaccinuri care contin subunitati virale (fragmente sau proteine din constitutia virusului)
• Vaccinuri care contin toxoide

Recent, in cadrul dezvoltarii vaccinurilor impotriva infectiei cu SARS-CoV-2, virusul care cauzeaza actuala pandemie COVID-19, firme pioniere in biotehnologie si inginerie genetica au creat vaccinuri inovatoare, care vor fi folosite pentru prima data la oameni daca se dovedesc a fi sigure si daca determina un raspuns imun eficace:

• Vaccinuri cu ADN si ARN
• Vaccinuri cu vectori virali
• Vaccinuri cu ARN mesager care produc anticorpi (determina o imunitate pasiva)

Vaccinuri cu virus viu-atenuat:

• Contin virusul viu, dar mai putin infectios, insa capabil sa determine un raspuns imun puternic. Vaccinul are toate componentele virusului original, insa acesta a suferit mutatii pentru a i se reduce abilitatea de a se replica in interiorul organismului, astfel incat nu va determina infectia naturala. Este un virus „slabit” (atenuat)
• Este o tehnologie dovedita de producere a vaccinurilor, fiind folosita pentru preventia multor boli, cum ar fi: Rujeola, Oreion, Rubeola (vaccinul combinat ROR), Rotavirus, Varicela, Febra galbena
• Fiind vaccinuri cu virus viu, desi atenuat, au dezavantajul ca nu pot fi administrate la persoanele imunodeprimate si imunosupresate deoarece virusul atenuat se poate replica lent, depasind capacitatea sistemului imun al acestor pacienti de a izola virusul
• De asemenea, este nevoie ca vaccinul sa fie stocat la frig, astfel incat nu poate fi folosit in zone sau tari cu acces limitat la containere frigorifice

Vaccinurile cu virus inactivat:

• Au evoluat de la vaccinurile vii-atenuate. Contin intregul virus care este insa omorat sau inactivat cu ajutorul unor substante chimice, caldura sau radiatii. Ca atare, virusul nu se poate replica, dar este insa capabil sa determine un raspuns imun puternic
• Exista o serie de astfel de vaccinuri, cum ar fi vaccinurile impotriva Hepatita A, Poliomielita (doar forma injectabila), Rabie 
• Sunt mai sigure decat vaccinurile vii atenuate, cu mai putine reactii adverse
• Componentele vaccinului nu se pot replica, eliminand posibilitatea infectiei
• Pot fi stocate la temperatura camerei deoarece virusul este omorat. Asta elimina necesitatea de a fi mentinut la frigider, permitand o distributie si in zonele indepartate ale lumii
• Pe de alta parte, din cauza ca nu se poate replica in corp, este nevoie de mai mult de o doza pentru a-i permite organismului suficient timp sa dezvolte memoria imunologica

Vaccinuri cu particule asemanatoare virusului:

• Contin molecule asemanatoare virusului, dar care nu sunt infectioase si deci nu sunt periculoase
• Este o modalitate efectiva de a crea vaccinuri, ca de exemplu vaccinul impotriva HPV, Hepatita, Malarie
• Particulele asemanatoare virusului sunt nanostructuri care se aseamana unor structuri din virusul original
• Contin una sau mai multe proteine care sunt aranjate in mai multe straturi si care pot contine in plus un invelis extern lipidic. Datorita structurilor repetitive, vaccinul determina un raspuns imun celular si de anticorpi foarte bun
• Deoarece nu contine genomul viral, este un vaccin sigur, atat in timpul producerii, cat si al administrarii

Vaccinuri care contin virusul fragmentat:

• Vaccinul este produs prin taierea virusului in mai multe fragmente
• Toate fragmentele virusului sunt prezente, insa acestea nu pot cauza boala
• Singurul exemplu pentru un astfel de vaccin este vaccinul gripal

Vaccinuri care contin subunitati virale:

• Sunt parti din virus (antigene) care stimuleaza un raspuns imun
• Cele mai multe subunitati virale sunt proteine ale virusului, dar pot fi componente din peretele celular
• Exemple de boli pe care le protejeaza: Infectia cu Haemophilus Tip b, Hepatita B, HPV, Tuse convulsiva (perussis) ca parte din vaccinul combinat DTPa, Boala pneumococica, Infectie meningococica
• Determina un raspuns imun puternic, deoarece antigenele sunt colectate, procesate si prezentate celulelor B pentru a stimula productia de anticorpi
• Sunt sigure deoarece nu se injecteaza intregul virus, deci nu pot determina infectia, putand fi folosite si la pacientii imunodeprimati sau imunosupresati
• Sunt mai simplu si mai ieftin de obtinut deoarece nu e nevoie decat de productia unor parti din virus 

Vaccinuri care contin toxoide:

• Folosesc o toxina (o substanta daunatoare) care este produsa de germeni si care provoaca boala. Aceste vaccinuri creeaza imunitate fata de acele parti ale germenilor care provoaca boala si nu fata de  germenele respectiv. Asta inseamna ca raspunsul imun este directionat catre toxina si nu catre germenele intreg.
• Asemanator cu alte tipuri de vaccinuri, este nevoie de repetarea dozei pentru a beneficia de o protectie continua impotriva bolilor
• Vaccinurile care contin toxoide sunt utilizate pentru a proteja impotriva Difteriei, Tetanosului

Vaccinuri inovatoare 

Vaccinuri ADN si ARN:

• Pandemia COVID-19 a determinat dezvoltarea unor tehnologii noi de productie a vaccinului, unele dintre ele care nu au mai fost testate niciodata la oameni, cum ar fi vaccinurile ADN si ARN
• In loc sa se obtina in laborator proteina virala, introducerea in organism a ADN-ului sau ARN-ului determina celula gazda sa produca o proteina virala care nu cauzeza boala, dar fata de care sistemul imun va produce anticorpi in acelasi mod in care s-ar fi produs daca proteina ar fi fost injectata direct
• Cu tehnologia moderna de inginerie genetica si biotehnologie, astazi se pot obtine rapid cantitati mari de ADN sau ARN viral, fiind nevoie doar de cunoasterea secventei materialului genetic al virusului SARS-CoV-2. Aceasta a fost publicata de catre cercetatorii chinezi pe 11 ianuarie 2020

Vaccinuri care contin vectori virali:

• Sunt similare cu vaccinurile cu virus viu-atenuat in sensul in care folosesc un virus nepericulos sau un virus atenuat cunoscut drept vector
• In acest virus vector este inserata gena virala care codifica informatia pentru sinteza antigenului de interes 
• Cand virusul vector infecteaza celula, va introduce si gena straina in acea celula. Celula va transcrie informatia genetica si va produce antigenul pe care il va expune apoi pe suprafata celulei pentru a stimula un raspuns imun
• Celulele infectate pot sa reproduca lent virusul, ceea ce va permite ca un numar si mai mare de celule sa devina infectate si sa prezinte astfel antigenul pe suprafata lor
• Determina un raspuns imun si o memorie imuna puternica prin stimularea celulelor B si T
• Exista insa cateva obstacole: asemanator cu vaccinurile vii atenuate, vaccinurile vectoriale nu pot fi administrate la persoanele imunodeprimate si imunosupresate, din cauza ca organismul lor nu este capabil sa stapaneasca replicarea lenta a vectorului viral

Anticorpi indusi de ARN mesager:

• Este un concept nou de vaccin anti COVID-19 care este studiat de catre MIT (Massachusetts Institute of Technology)
• ARN mesager nu codifica antigenul de interes (proteina-S), ci codifica direct anticorpul
• ARN mesager intra in celula gazdei si face copii multiple de anticorpi impotriva SARS-CoV-2
• Acest proces ocoleste multi pasi din procesul raspunsului imun 
• Riscurile si beneficiile sunt similare vaccinurilor ARN, cu exceptia faptului ca determina o imunitate pasiva (prin producerea directa a anticorpilor) si de aceea, ar putea avea un raspuns mult mai rapid

Ce contine un vaccin?

Vaccinurile contin fragmente mici din patogenul care determina boala (antigenul) sau informatia genetica necesara pentru producerea acestor fragmente. 

In plus, contin si alte ingrediente care joaca un rol important in a mentine siguranta vaccinului si care asigura ca vaccinul va produce efectul asteptat. Desi pot parea putin cunoscute atunci cand sunt citite pe eticheta vaccinului, multe dintre aceste ingrediente apar in mod natural in organism, in mediul inconjurator si in alimentele pe care le consumam. 

Aceste substante sunt incluse in majoritatea vaccinurilor si au fost folosite de zeci de ani in miliarde de doze de vaccin. Fiecare ingredient este testat in procesul de fabricatie si de asemenea, toate sunt testate pentru siguranta.

Antigen

Toate vaccinurile contin o componenta activa (antigenul) care genereaza un raspuns imun sau informatia genetica  pentru producerea antigenului. Antigenul poate fi o mica parte a organismului, cum ar fi o proteina sau o glucida, sau poate fi intregul organism intr-o forma atenuata sau inactiva („omorata”).

Conservanti

Conservantii impiedica contaminarea vaccinului odata ce flaconul a fost deschis, daca va fi utilizat pentru vaccinarea mai multor persoane. Unele vaccinuri nu au conservanti, deoarece acestea sunt fabricate sub forma unor flacoane care contin o singura doza. Conservantul frecvent folosit este 2-fenoxietanol. Este utilizat de multi ani in multe vaccinuri, este folosit intr-o gama larga de produse de ingrijire a bebelusilor si este sigur pentru utilizarea in vaccinuri, deoarece are o toxicitate redusa la om.

Stabilizatori

Stabilizatorii impiedica aparitia reactiilor chimice intre componentele vaccinului si impiedica lipirea acestora de flacon. Stabilizatorii pot fi zaharuri (lactoza, zaharoza), aminoacizi (glicina), gelatina si proteine (albumina umana recombinanta sau derivata din drojdie).

Surfactanti

Surfactantii pastreaza toate ingredientele din vaccin amestecate impreuna. Previn depunerea si conglomerarea elementelor care se afla sub forma lichida in vaccin. De asemenea, sunt adesea folositi in alimente, ca de exemplu in inghetata.

Reziduuri

Reziduurile sunt cantitati foarte mici din diverse substante utilizate in timpul fabricarii vaccinurilor care nu sunt ingrediente active in vaccinul final. Substantele pot varia in functie de procesul de fabricatie si includ proteine din oua, drojdie sau antibiotice. Acestea sunt in cantitati atat de mici incat trebuie masurate ca parti pe milion sau parti pe miliard.

Diluanti

Un diluant este un lichid folosit pentru a dilua un vaccin la concentratia corecta imediat inainte de administrare. Cel mai frecvent diluant este apa sterila.

Adjuvanti

Unele vaccinuri contin adjuvanti. Un adjuvant imbunatateste raspunsul imun la vaccin, uneori pastrand vaccinul la locul injectarii ceva mai mult timp sau stimuland celule imune locale.

Adjuvantul poate fi o cantitate foarte mica de saruri de aluminiu (cum ar fi fosfat de aluminiu, hidroxid de aluminiu sau sulfat de potasiu-aluminiu). S-a demonstrat ca aluminiul nu cauzeaza probleme de sanatate pe termen lung. Oamenii ingereaza aluminiu in mod regulat prin mancare si apa.

Cum este testat un vaccin pentru siguranta si eficacitate?

Majoritatea vaccinurilor sunt folosite de zeci de ani, milioane de oameni fiind vaccinati in siguranta in fiecare an. La fel ca in cazul tuturor medicamentelor, fiecare vaccin trebuie sa treaca prin teste ample si riguroase care sa certifice ca este sigur inainte de a putea fi introdus in programul de vaccinare al unei tari.

In faza de creare a unui vaccin, se fac evaluari pentru a identifica ce antigen trebuie folosit pentru a stimula un raspuns imun. Aceasta faza pre-clinica nu implica teste pe oameni. Un vaccin experimental este testat mai intai pe culturi de celule si pe animale pentru a se evalua siguranta si eficacitatea lui (potentialul sau de a preveni boala respectiva). In acest moment vaccinul este considerat un medicament nou in stadiu de investigatie.

Daca vaccinul induce un raspuns imun eficace fara sa fie toxic, acesta este apoi testat in studii clinice (trialuri clinice) efectuate pe oameni. 

Exista 3 faze ale trialurilor clinice:

Faza I
Vaccinul este administrat unui numar mic de voluntari pentru a evalua siguranta acestuia, pentru a confirma daca genereaza un raspuns imun si pentru a determina doza corecta. In general, in aceasta faza vaccinurile sunt testate la voluntari adulti tineri si sanatosi.

Faza II
Vaccinul este apoi administrat mai multor sute de voluntari pentru a se evalua in continuare siguranta si capacitatea acestuia de a genera un raspuns imun (eficacitatea). Participantii in aceasta faza au aceleasi caracteristici (cum ar fi varsta, sexul) precum persoanele carora le este destinat vaccinul. De obicei, exista mai multe studii in aceasta faza pentru a evalua diferite grupe de varsta si diferite formule ale vaccinului. Un grup care nu va primi vaccinul este de obicei inclus in aceasta faza drept grup comparativ pentru a se evalua daca modificarile aparute in grupul vaccinat sunt atribuite vaccinului sau s-au produs intamplator.

Faza III
Vaccinul este testat apoi pe mii de voluntari. De asemenea, testarea este comparata cu un grup similar de persoane carora nu li se administreaza vaccinul, ci un produs de comparare (placebo) - pentru a determina daca vaccinul produce un efect impotriva bolii pentru care este conceput. Trialurile de faza III studiaza siguranta vaccinului intr-un grup mult mai mare de oameni, ceea ce creste puterea statistica. De cele mai multe ori, studiile de faza a treia sunt efectuate in mai multe tari si in mai multe regiuni dintr-o anumita tara pentru a se asigura ca rezultatele vaccinarii se aplica mai multor populatii diferite.

In timpul studiilor de faza II si III, atat voluntarii, cat si cercetatorii care efectueaza studiul, nu stiu care voluntari au primit vaccinul testat sau placebo. Acest tip de trial se numeste „studiu dublu-orb” si este necesar pentru a se asigura ca nici voluntarii, nici medicii si cercetatorii nu sunt influentati in evaluarea rezultatelor studiului, prin simpla cunoastere a persoanelor care au primit sau nu vaccinul. Dupa ce trialul se incheie si toate rezultatele sunt finalizate, atat voluntarii, cat si medicii care au efectuat studiul sunt informati cine a primit vaccinul si cine a primit placebo.

Autorizarea introducerii pe piata

Odata ce firma producatoare dezvolta un vaccin sigur si eficient, inainte de a putea fi folosit in populatia generala, agentiile pentru medicamente efectueaza o evaluare stiintifica riguroasa si independenta (vizand calitatea, siguranta si eficacitatea). Experti din fiecare tara sau de la nivelul comunitatii europene sau din SUA revizuiesc in detaliu datele studiilor clinice si decid daca autorizeaza sau nu vaccinul pentru a fi folosit. Trebuie sa existe dovezi riguroase ca un vaccin este sigur si eficient intr-o populatie ampla inainte de a fi aprobat si introdus intr-un program national de imunizare.

Studii post-marketing sau de faza a IV-a

Odata introdus pe piata, vaccinul este monitorizat continuu pentru a se asigura ca acesta continua sa fie sigur. Aceste sisteme de monitorizare le permit oamenilor de stiinta sa tina evidenta impactului si sigurantei vaccinului in populatia generala si de-a lungul unei lungi perioade de timp. 

Sunt vaccinurile sigure?

Vaccinarea este sigura, iar efectele secundare ale vaccinurilor sunt de obicei minore si temporare, cum ar fi o durere la nivelul bratului unde s-a facut injectarea sau febra usoara. Sunt posibile reactii adverse mai grave, dar acestea sunt extrem de rare.

Orice vaccin autorizat este testat riguros in mai multe faze ale unor trialuri clinice inainte de a fi aprobat pentru utilizare si reevaluat in mod regulat odata ce este introdus pentru a fi folosit in populatia generala. De asemenea, medicii si cercetatorii monitorizeaza in mod constant informatii din surse variate despre posibilele riscuri pentru sanatate ale unui vaccin.

Retine ca ai o probabilitate mai mare sa faci forma severa de boala pe care vaccinul ar preveni-o, decat sa ai o reactie adversa severa in urma vaccinarii. 

De exemplu, tetanosul poate provoca dureri extreme, contractie musculara foarte puternica la nivelul maxilarelor si toracelui si cheaguri de sange, iar rujeola poate provoca encefalita (o infectie a creierului) si orbire. Multe boli care pot fi prevenite prin vaccinare pot duce chiar la deces. Beneficiile vaccinarii depasesc cu mult riscurile. 

Pot provoca vaccinurile reactii adverse?

Ca orice tratament medicamentos, si vaccinurile pot avea efecte adverse, dar niciunele dintre acestea nu sunt atat de severe ca bolile respective.

Vaccinurile pot provoca reactii adverse usoare, cum ar fi febra usoara sau durere si roseata la locul injectarii. Reactiile usoare dispar de la sine in cateva zile.

Efectele secundare severe sau de lunga durata sunt extrem de rare. Vaccinurile sunt monitorizate continuu pentru siguranta, cu scopul de a detecta aceste evenimente adverse rare.

Se pot administra unui copil mai multe vaccinuri in acelasi timp?

Dovezile stiintifice arata ca administrarea mai multor vaccinuri in acelasi timp nu are niciun efect negativ. Copiii sunt expusi la cateva sute de substante straine care declanseaza un raspuns imun in fiecare zi. Simplul fapt de a manca alimente introduce noi germeni in organism, iar numeroase bacterii traiesc in gura si nas.

In plus, vaccinarea combinata a mai multor vaccinuri (de exemplu, pentru difterie, pertussis si tetanos) inseamna mai putine injectii si reduce disconfortul pentru copil. De asemenea, inseamna ca acesta este vaccinat la momentul potrivit, evitandu-se riscul de a face o boala potential mortala.

Vaccinul ROR cauzeaza autism?

NU. Nu exista dovezi stiintifice ale vreunei legaturi intre vaccinuri si autism sau tulburari de spectru autist. Acest lucru a fost demonstrat in numeroase studii, efectuate pe populatii foarte mari.

In 1998, un cercetator britanic pe nume Andrew Wakefield a inaintat ideea ca vaccinul rujeolic-rubeolic-urlian (ROR) poate cauza autism. In revista medicala The Lancet, acesta a raportat cazurile a opt copii care au dezvoltat autism si probleme intestinale la scurt timp dupa ce li s-a administrat vaccinul ROR. Pentru a determina daca suspiciunea lui  Wakefield a fost corecta, cercetatorii au efectuat o serie de studii prin care au comparat sute de mii de copii care au fost vaccinati cu sute de mii de copii care nu au fost vaccinati niciodata. Ei au descoperit ca riscul de autism a fost acelasi in ambele grupuri. Vaccinul ROR nu a provocat autism. In plus, copiii cu autism nu au fost mai predispusi decat alti copii in a avea probleme intestinale.

Lucrarea stiintifica a fost retrasa ulterior de jurnalul care a publicat-o, iar medicul si-a pierdut licenta medicala. Din pacate, acest articol a creat teama in randul parintilor, ceea ce a dus la scaderea ratelor de imunizare in unele tari si la aparitia ulterioara a unor focare ale acestor boli.

Cu totii trebuie sa ne asiguram ca luam masuri pentru a impartasi numai informatii stiintifice credibile despre vaccinuri si bolile pe care acestea le previn.

Timerosalul, conservantul cu mercur din vaccinuri, cauzeaza autism?

NU. Multiple studii au aratat ca timerosalul prezent in vaccinuri nu cauzeaza autism. Timerosalul este un conservant cu continut de mercur, care a fost utilizat in vaccinuri pentru a preveni contaminarea. In 1999, au existat grupuri profesionale care au solicitat eliminarea timerosalului din vaccinuri ca o masura de precautie. Din pacate, eliminarea brusca a timerosalului din compozitia vaccinurilor,  cu exceptia unor preparate cu doze multiple de vaccin antigripal i-a speriat pe unii parinti. Medicii au fost, de asemenea, derutati de aceasta recomandare. Din momentul eliminarii timerosalului din compozitia vaccinurilor, s-au efectuat studii pentru a determina daca timerosalul cauzeaza autism. Sute de mii de copii carora li s-au administrat vaccinuri care contin timerosal, au fost comparati cu alte sute de mii de copii care au primit aceleasi vaccinuri fara continut de timerosal. Rezultatele au fost clare: riscul de autism a fost acelasi in ambele grupuri.

Ingredientele din vaccinuri pot provoca reactii alergice?

Vaccinurile gripale si impotriva febrei galbene sunt cultivate in oua, astfel ca produsele finale contin cantitati suficiente de proteine din ou care, rar, pot provoca o reactie alergica severa la persoanele alergice la oua. Aceste vaccinuri pot fi administrate persoanelor alergice la oua numai in protocoale speciale si sub supraveghere medicala adecvata.

Anumite vaccinuri virale sunt facute in celulele de drojdie (vaccinul hepatitic B si unul dintre vaccinurile HPV (Gardasil). Cu toate ca vaccinul este purificat de celulele de drojdie, circa 1 la 5 milionimi de gram raman in produsul final. Vestea buna este ca oamenii care sunt alergici la paine sau produse de panificatie nu sunt alergici la drojdie, astfel ca riscul de alergie la drojdie este unul teoretic.

Urme de antibiotice sunt prezente in unele vaccinuri. Antibioticele sunt utilizate in timpul fabricarii vaccinurilor pentru a preveni contaminarea accidentala cu bacterii sau fungi. Cu toate acestea, antibioticele continute in vaccinuri (neomicina, streptomicina sau polimixina B) nu sunt cele administrate in mod obisnuit copiilor. Prin urmare, copiii cu alergii la antibiotice cum ar fi penicilina, amoxicilina, sulfamide sau cefalosporine pot fi totusi vaccinati. 

Daca inca am intrebari despre vaccinuri ce trebuie sa fac?

Daca inca ai intrebari sau nelamuriri despre vaccinuri, vorbeste cu medicul tau de familie, medicul pediatru sau cu un medic specialist infectionist. Acesti specialisti iti pot oferi informatii medicale bazate pe dovezi despre vaccinarea ta si a membrilor familiei tale, inclusiv despre programul national de vaccinare din Romania si despre vaccinurile optionale. 

Atunci cand cauti pe internet informatii despre vaccinuri, foloseste numai surse de incredere.

Surse de informatie:

• www.who.int
• www.vaccines.gov 
• A Brief Introduction to Covid-19 Vaccines, Khusro Arastu, MD, skarastu@aol.com, December 2020 
• www.desprevaccin.ro
• Vaccinuri la copii – ce trebuie sa stie parintii ingrijorati, Dr. Adriana Pistol, www.reginamaria.ro 

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer