Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale

Clostridium difficile face parte din flora intestinala normala a unor persoane, dar poate provoca probleme cand echilibrul florei este dezechilibrat, de obicei dupa administrarea antibioticelor. Acest bacteriu produce toxine care cauzeaza inflamatie severa si diaree prelungita. Infectia poate varia de la forme usoare, pana la complicatii grave, precum colita pseudomembranoasa sau megacolon toxic. Riscul creste la varstnici, persoane cu sistem imunitar slabit sau dupa interventii chirurgicale.

Dozarea toxinei A/B specifica Clostridium difficile este o analiza care detecteaza prezenta celor doua toxine produse de bacteria Clostridium difficile in materiile fecale. Aceasta bacterie poate cauza infectii intestinale severe, mai ales dupa administrarea de antibiotice care perturba flora intestinala normala. Toxinele A si B sunt responsabile de simptomele si complicatiile clinice asociate infectiei.

Testul este important pentru diagnosticarea colitei pseudomembranoase si a altor forme de diaree asociate cu Clostridium difficile. Identificarea toxinei permite medicului sa stabileasca rapid diagnosticul si sa initieze tratamentul potrivit pentru a preveni agravarea bolii sau raspandirea infectiei.

Medicul recomanda analiza pentru toxina A/B atunci cand pacientul prezinta diaree severa, mai ales daca aceasta apare dupa un tratament antibiotic. Infectia cu Clostridium difficile este mai frecventa la:

• persoanele spitalizate;
• varstnici;
• pacientii cu imunitate scazuta.

Simptomele care pot indica o infectie includ:

• diaree apoasa, frecventa si persistenta;
• dureri abdominale intense;
• crampe;
• febra;
• greata;
• deshidratare;
• slabiciune accentuata;
• prezenta de mucus sau sange in scaun.

Testul mai este indicat si in cazul in care diareea nu raspunde la tratamentul obisnuit sau daca exista antecedente de infectie cu aceasta bacterie. Depistarea precoce este esentiala pentru a preveni complicatii grave, inclusiv soc septic sau perforatie intestinala.

Pentru ca analiza sa ofere rezultate concludente, este important sa respecti cateva recomandari medicale inainte de recoltare. Chiar daca pregatirea nu este complicata, nerespectarea pasilor poate duce la rezultate eronate.

Se recomanda ca inainte de analiza, sa eviti:

• administrarea de laxative in ziua recoltarii;
• contactul dintre urina sau apa si proba de materii fecale;
• contaminarea externa a probei cu hartie igienica, sapun sau alte substante.

Daca urmezi un tratament cu antibiotice, este important sa informezi medicul. Unele clase de medicamente pot influenta rezultatele analize. De asemenea, dupa recoltare, pastreaza recipientul steril intr-un loc racoros pana la predarea la laboratorul de analize, preferabil la frigider. Evita expunerea probei la temperaturi foarte scazute sau depozitarea in congelator. 

Recoltarea pentru test se face acasa sau in cadrul unei unitati medicale. Pentru aceasta, se utilizeaza un recipient steril oferit de laborator. Este important ca proba sa fie manipulata si transportata corect pentru a obtine rezultate relevante.

Prelevarea mostrei pentru analiza presupune: 

• recoltarea unei cantitati reduse de materii fecale (aproximativ o lingurita), evitand contactul cu urina sau alte fluide;
• inchiderea recipientului imediat dupa recoltare;
• etichetarea acestuia cu numele si data;
• predarea probei la laborator in cel mult 2-3 ore de la recoltare sau pastrarea la frigider pana la transport.

Dupa recoltare, nu este necesar un regim special. Insa, daca infectia este confirmata, medicul iti va indica tratamentul adecvat si eventual masuri de izolare pentru a preveni raspandirea bacteriei, mai ales in mediile spitalicesti.

Rezultatele analizei pentru dozarea toxinei A/B specifice Clostridium sunt de obicei disponibile in 24-48 de ore. In cazuri urgente, unele laboratoare pot furniza rezultatul in aceeasi zi, in functie de metoda utilizata.

Interpretarea se face de catre medic, in functie de tabloul clinic al pacientului si rezultatul celorlalte analize recomandate. 

Rezultat pozitiv

Prezenta toxinei A si/sau B indica o infectie activa cu Clostridium difficile. Acest rezultat confirma infectia cu bacteria. Ulterior, este necesara evaluare medicala suplimentara pentru initierea unui tratament adecvat.

Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine si a conduitei terapeutice optime, medicul poate recomanda investigatii suplimentare, precum:

• testul PCR (pentru detectarea genei care codifica toxinele);
• cultura bacteriana (pentru identificarea directa a bacteriei in laborator).

Rezultat negativ

Acest rezultat sugereaza ca, in momentul recoltarii, nu exista dovezi clare ale unei infectii active. Totusi, un rezultat negativ nu exclude complet prezenta infectiei, mai ales in cazurile in care pacientul continua sa manifeste simptome digestive persistente (diaree, dureri abdominale, febra). In astfel de situatii, medicul poate recomanda repetarea analizei sau investigatii suplimentare. 

Este analiza medicală Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale decontată prin Casa de Asigurări de Sănătate (CAS)?

Nu, analiza medicală Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale nu face parte, în prezent, din lista serviciilor decontate de CAS la Regina Maria. Puteți efectua această analiză prin plată integrală sau pe baza unui abonament medical. Pentru a consulta serviciile care beneficiază de decontare, vă invităm să vizitați pagina noastră CAS.

Poate Clostridium difficile sa apara si in lipsa diareei?

Da, in unele cazuri, persoanele pot fi purtatori asimptomatici ai bacteriei Clostridium difficile. Asta inseamna ca bacteria este prezenta in intestin, dar nu provoaca simptome. Aceasta situatie este mai frecventa in randul pacientilor spitalizati sau care locuiesc in centre de ingrijire pe termen lung.

Exista riscul de reinfectie cu Clostridium difficile dupa tratament?

Da, reinfectia este posibila si destul de frecventa. Aproximativ 1 din 5 pacienti tratati pentru infectie cu Clostridium difficile poate suferi o recidiva. Riscul este mai mare in primele saptamani dupa incheierea tratamentului si poate fi influentat de sistemul imunitar sau de reexpunerea la antibiotice.

Analiza pentru toxina A/B poate fi folosita si in scop preventiv?

Nu, aceasta analiza nu se foloseste in mod obisnuit in scop preventiv. Se recomanda doar atunci cand exista suspiciuni clinice de infectie. In lipsa simptomelor, testul nu are valoare diagnostica si nici nu este util pentru screeningul de rutina.

Este nevoie de igienizarea obiectelor personale dupa un rezultat pozitiv?

Da, in caz de infectie confirmata, este important sa dezinfectezi obiectele personale, cum ar fi manerele, vasul de toaleta, telefonul sau suprafetele frecvent atinse. Bacteria poate forma spori rezistenti care supravietuiesc timp indelungat in mediu si pot contamina alte persoane.

Animalele de companie pot transmite Clostridium difficile?

Desi cazurile sunt rare, unele studii au identificat Clostridium difficile in materiile fecale ale cainilor si pisicilor. Transmiterea directa de la animal la om nu este o cale frecventa, dar este recomandata igiena stricta dupa curatarea litierei sau a excrementelor.

Testul pentru dozarea toxinei A/B specific Clostridium difficile este esential in diagnosticarea infectiilor intestinale grave, mai ales dupa tratamente cu antibiotice. Recoltarea corecta si prezentarea rapida a probei la laborator contribuie la obtinerea unor rezultate fiabile. Daca ai simptome digestive persistente, este important sa consulti un medic si sa efectuezi aceasta analiza atunci cand ti se recomanda. Diagnosticarea la timp poate preveni complicatii severe si permite tratarea eficienta a infectiei cu Clostridium difficile.

Sursa:

• www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/c-difficile/symptoms-causes/syc-20351691
• www.urmc.rochester.edu, https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?contenttypeid=167&contentid=clostridium_difficile_toxin_stool
• www.testing.com, https://www.testing.com/tests/clostridium-difficile-and-c-diff-toxin-test/
• www.my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15548-c-diff-infection