Chisturile mucinoase pancreatice: diagnostic, risc de malignizare și tratament

Chisturile mucinoase pancreatice sau neoplasmele mucinoase chistice sunt saci umpluți cu lichid care se dezvoltă în pancreas. De foarte multe ori nu provoacă niciun simptom și sunt descoperite întâmplător, în timpul unei ecografii abdominale de rutină.

Reprezintă al doilea cel mai frecvent tip de leziune chistică pancreatică, după neoplasmele mucinoase papilare intraductale și sunt un tip particular de chist pancreatic care poate avea potențial de transformare malignă.

Chisturile pancreatice sunt mai frecvente decât se credea în trecut și sunt descoperite tot mai des datorită investigațiilor imagistice moderne (CT, RMN, ecografie abdominală). Potrivit unui studiu, aproximativ  una din 10 tomografii abdominale poate evidenția un chist pancreatic asimptomatic.

Pancreasul este un organ mare situat în spatele stomacului cu rol important în digestie, prin producerea de enzime și hormoni, inclusiv insulină. Uneori, pancreasul poate dezvolta chisturi. Există mai multe tipuri de chisturi pancreatice, însă chistul mucinos sau neoplasmul chistic mucinos este unul dintre cele mai frecvent întâlnite. Acest tip de tumoră poate fi descrisă ca un sac umplut cu lichid și mai poate fi întâlnită și la nivelul ficatului, nu doar pancreasului.

Chisturile mucinoase pancreatice apar aproape exclusiv la femei cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, cu o rată de prevalență de aproximativ 2,6%, ceea ce înseamnă că 26 de femei dintr-o mie dezvoltă un astfel de chist la nivelul pancreasului. Pot fi canceroase sau precanceroase (displazie de grad înalt, n. red.), însă doar în aproximativ 10% din cazuri, motiv pentru care recomandarea standard este îndepărtarea lor prin intervenție chirurgicală.

Riscul de cancer și importanța monitorizării

Anumite afecțiuni la nivelul pancreasului, printre care se numărăr și chisturile mucinoase, cresc riscul de cancer pancreatic de 10 până la 20 de ori comparativ cu restul populației. Din acest motiv, un diagnostic de acest tip nu trebuie ignorat. Monitorizarea periodică prin investigații imagistice este esențială pentru a exclude sau a confirma prezența unei transformări maligne.

“Tumorile mucinoase pancreatice pot fi considerate tumori premaligne, având potențialul de a se transforma la un moment dat al vieții într-un cancer. Atunci când condiția pacientului este bună, nu există contraindicații pentru anestezia generală și există criterii «de îngrijorare» legate de tumoră (dimensiune, analize de sânge modificate, aspect suspect la CT sau RMN), este mai sigur pentru pacient să i se îndepărteze porțiunea pancreasului unde este situată tumora. Doar rezultatul histopatologic definitiv, după ce tumora este examinată în laboratorul de anatomie patologică, ne va putea încadra sigur tumora ca fiind benignă sau malignă”, explică prof. univ. dr. Adrian Bartoș, medic primar chirurgie generală și sef de secție la Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca, cadru didactic și cercetător științific la Universitatea Babes Bolyai.

Alte tipuri de chisturi pancreatice

Experții estimează că între 11% și 18% din chisturile pancreatice sunt chisturi mucinoase. Alte tipuri includ:

• Neoplasme mucinoase papilare intraductale: sunt cele mai frecvente chisturi pancreatice și apar în canalele care prin care enzimele pancreatice sunt eliminate in intestin;
• Cistadenoamele seroase: reprezintă între 13% și 23% din chisturile pancreatice. Majoritatea (dar nu toate) sunt asimptomatice și sunt considerate benigne, necesitand doar monitorizare. Pot însă să crească suficient de mult încât să producă dislocarea organelor apropiate, cauzând durere abdominală;
• Tumorile neuroendocrine pancreatice chistice: reprezintă între 4% și 7% din chisturile pancreatice. Apar în mod egal la bărbați și femei, de obicei începând cu vârsta de 60 de ani;
• Neoplasme pseudopapilare solide: reprezintă 2% din chisturile pancreatice și apar frecvent la femeile tinere - până la vârsta de 30 de ani;
• Pseudochisturi: apar de obicei după o leziune a pancreasului sau pancreatită.

Tumorile pancreatice sunt de temut datorita descoperirii lor târzii. Totuși, atunci când problema este identificată sub forma unui chist mucinos, tratamentul corect poate elimina leziunea înainte ca aceasta să devină o amenințare reală. Identificarea la timp transformă un diagnostic îngrijorător într-o problemă medicală perfect gestionabilă. Citiți și povestea Cameliei, care a descoperit întâmplător un chist mucinos măricel și care acum se bucură liniștită de viață, datorită intervenției complexe și minuțioase realizată de prof. univ. dr. Adrian Bartoș pentru îndepărtarea tumorii. 

Deși sunt studiate intens, cauza exactă a apariției chisturilor mucinoase pancreatice nu este încă pe deplin cunoscută. Cercetările sugerează că aceste tumori pot fi influențate de hormonii feminini. Această ipoteză este susținută de mai multe observații medicale importante:

• majoritatea cazurilor apar la femei
• celulele tumorale pot avea receptori pentru estrogen și progesteron
• la examinarea microscopică se observă frecvent o structură caracteristică numită „stromă de tip ovarian”, asemănătoare țesutului din ovare.

Aceste elemente indică faptul că hormonii reproductivi ar putea juca un rol în apariția și dezvoltarea acestor leziuni.

Pe de altă parte, studiile arată că, pe măsură ce aceste tumori evoluează, pot apărea modificări genetice (mutații) asociate cu progresia spre cancer pancreatic invaziv. Printre cele mai frecvent identificate se numără mutații în genele KRAS, CDKN2A, TP53 și SMAD4 - gene implicate în controlul creșterii celulare și al mecanismelor de reparare a ADN-ului.

Până la 20% din neoplasmele chistice mucinoase sunt descoperite întâmplător, în timpul unei investigații imagistice la nivelul abdomenului, realizată fie de rutină, fie pentru o indicație diferită.

Chisturile mucinoase pancreatice provoacă rar vreun simptom. Majoritatea pacienților prezintă simptome abdominale vagi, care includ durere epigastrică sau senzație de plenitudine abdominală. Mai rar, pot apărea simptome gastrointestinale, inclusiv greață și vărsături, diaree, anorexie și pierdere în greutate. Doar o mică parte dintre pacienții cu chisturi mucinoase pancreatice prezintă icter. Aceștia au de obicei chistadenocarcinoame mucinoase care implică capul glandei.

Semne de alarmă

Deși cancerul pancreatic este considerat o boală „tăcută”, studiile arată că peste 80% din tumorile mici (sub 2 cm) transmit semnale de avertizare. Fiți atenți la următoarele simptome:

• Durere abdominală superioară, care uneori „merge” spre spate;
• Icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor);
• Scăderea apetitului și pierderea nejustificată în greutate;
• Apariția bruscă a diabetului sau agravarea celui existent;
• Balonare persistentă care nu trece cu tratamente obișnuite.

Medicii folosesc scanări CT sau RMN pentru a diagnostica chisturile pancreatice. Există cazuri în care medicii pot descoperi prezența unui chist pancreatic de foarte mari dimensiuni prin palparea cadranul superior stâng la examenul fizic. Tipul chistului este, însă, determinat după evaluarea atentă a investigațiilor medicale.

De asemenea, este posibil ca medicul gastroenterolog sau medicul chirurg să recomande o serie de analize de laborator, precum o hemoleucogramă completă și mai multe teste metabolice, pentru a obține mai multe informații despre chist.

Aproximativ 93% dintre chisturile mucinoase pancreatice se găsesc în corpul sau coada pancreasului și sunt considerate mai puțin susceptibile de a fi canceroase decât chisturile localizate în regiunile capului sau gâtului pancreasului. De asemenea, cu cât chisturile mucinoase pancreatice sunt mai mici (sub 3 cm, n. red.), cu atât riscul de a se maligniza este și el mai mic.

👉 Dacă aveți antecedente de pancreatită sau cancer pancreatic sau dacă aveți simptome care ar putea fi asociate cu un chist mucinos pancreatic, faceți o programare la medicul gastroenterolog. Acesta vă poate ajuta să determinați cauza simptomelor, dar și pașii necesari pentru a vă menține sănătatea pancreasului.

Tratamentul chisturilor mucinoase pancreatice depinde de mai mulți factori, cum ar fi starea generală de sănătate a pacientului, precum și de dimensiunea și rata de creștere a chistului. Întrucât unele chisturi mucinoase benigne pot deveni maligne în timp și nu există nicio modalitate clară prin care medicii își pot da seama care sunt acele chisturi care se pot transforma în cancer, se recomandă îndepărtarea lor chirurgicală.

Scopul principal este îndepărtarea leziunilor cu risc de transformare malignă și prevenirea apariției cancerului pancreatic, încercând pe cât posibil păstrarea țesutului sănătos pentru a menține funcțiile pancreasului (digestia și controlul zahărului din sânge).

Tipuri de intervenții chirurgicale

Alegerea procedurii depinde de localizarea chistului, mărimea acestuia, modificările imagistice și evaluarea riscului oncologic. Ori de câte ori este posibil, sunt preferate tehnicile minim invazive (laparoscopice sau robotice), deoarece pot reduce durerea postoperatorie, durata spitalizării și timpul de recuperare:

• Pancreatectomia distală (pentru corpul și coada pancreasului). Este cea mai frecvent utilizată procedură chirurgicală. Se îndepărtează doar partea finală („coada”) a pancreasului sau corpul si coada. Uneori, chirurgii reușesc să păstreze splina intactă, ceea ce reprezintă un avantaj pentru sistemul imunitar al pacientului. Există și cazuri în care splina trebuie scoasă, medicii optând pentru o splenopancreatectomie corporeo-caudală – o intervenție chirurgicală mai complexă;
• Procedura Whipple (pancreaticoduodenectomie). Se recomandă pentru chisturile localizate în „capul” pancreasului (partea cea mai voluminoasă) și este o operație complexă care presupune îndepărtarea capului pancreasului, a unei părți din intestinul subțire și a căilor biliare, urmată de o reconstructie pentru a permite digestia normală;
• Pancreatectomia centrală. Este indicată pentru tumorile de dimensiuni mici, care nu par agresive. Medicul chirurg elimină doar zona afectată, salvând restul pancreasului;
• Pancreatectomia totală.  Se recurge la această soluție doar în cazuri rare, când întreaga lungime a pancreasului este afectată de boală.

Indiferent de tipul intervenției chirurgicale, țesutul îndepărtat este trimis la laborator pentru examenul histopatologic, pentru a determina natura tumorii. În unitățile medicale multidisciplinare, acest rezultat este discutat și analizat de o comisie oncologică, formată din medici de diferite specialități, pentru a stabili planul de investigații și tratament postoperator.

“În chirugia tumorilor pancretice, rezultatul histopatologic (biopsia) a tumorii și a țesutului pancreatic învecinat (marginile de siguranță) este extrem de important și ne îndrumă către pașii următori: frecvența supravegherii prin CT sau RMN, alte tratamente”, explică prof. univ. dr. Adrian Bartoș, chirurg cu expertiză semnificativă în chirurgia avansată, minim-invazivă a pancreasului.

Descoperirea unui chist pancreatic poate fi îngrijorătoare, dar majoritatea nu sunt canceroase. Cel mai important pas este evaluarea corectă și adoptarea planului de tratament recomandat de medic, care depinde în mare măsură de dimensiunea și tipul chistului.

Ce cauzează creșterea chisturilor pancreatice?

Cauza exactă este necunoscută, dar riscul de a dezvolta chisturi pancreatice ar putea crește dacă aveți antecedente de cancer pancreatic sau pancreatită.

Pot chisturile mucinoase provoca pancreatită sau alte afecțiuni ale pancreasului?

Este mai puțin frecvent, dar da, chisturile mucinoase pot provoca pancreatită recurentă. Dacă nu sunt tratate, în timp, ele se pot transforma în cancer.

Se pot răspândi chisturile mucinoase pancretice la alte organe?

Formele benigne ale acestor chisturi nu se răspândesc la alte organe, însă formele maligne se pot răspândi la alte organe și ganglioni limfatici. Experții cred că acest lucru este mai frecvent la adulții în vârstă.

Pot fi prevenite chisturile mucinoase pancreatice?

Conform ghidurilor și protocoalelor medicale, orice persoană își poate reduce riscul de a dezvolta chisturi pancreatice consumând mai puțin alcool și urmând o dietă săracă în grăsimi.

Surse:

• https://www.bcm.edu/healthcare/specialties/oncology/cancer-types/gastrointestinal-cancers/pancreatic-cancer/cystic-neoplasms-of-the-pancreas
• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1365182X23000746
• https://mednexus.org/doi/10.1097/JP9.0000000000000074
• https://pathology.jhu.edu/pancreas/ipmn/pancreas-cysts
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pancreatic-cysts/diagnosis-treatment/drc-20375997
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448105/
• https://www.healthline.com/health/pancreatic-cancer/mucinous-pancreatic-cyst 

Consultant:

Prof. univ. dr. Adrian Bartoș, medic primar chirurgie generală, cu expertiză semnificativă în chirurgia avansată, minim-invazivă a ficatului și pancreasului