Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Săptămâna de lucru de patru zile, noua provocare de pe piața muncii

Articol de Andreea Bădoiu Editor
După zeci de ani în care programul de lucru a însemnat pentru majoritatea cinci zile pe săptămână, condițiile din pandemie au impus redefinirea ideii de muncă. Angajații și, totodată, angajatorii au descoperit că se poate lucra productiv și altfel decât prin prezentarea zilnică la birou, la oră fixă, iar programul de lucru flexibil pare să fie tendința către care se îndreaptă piața în acest moment. Tot cu gândul la bunăstarea angajaților și, implicit, pentru creșterea productivității, a încolțit și ideea unei săptămâni de lucru mai scurte, de doar patru zile.

O idee mai veche, acum în contextul potrivit

În condițiile în care din ce în ce mai mulți angajați cer companiilor flexibilitate, discuția despre săptămâna de lucru de patru zile avansează proporțional și se poartă nu doar la nivel instituțional și teoretic, ci au apărut și primele puneri în practică – unele țări și companii au început deja testele de fezabilitate pentru un asemenea program de lucru, iar altele chiar au adoptat măsura.

Întâlnirea Forumului Economic Mondial 2022 de la Davos a avut pe agendă și subiectul flexibilizării programului și tipului de muncă, inclusiv implementarea săptămânii de lucru de patru zile. Specialiști de pe tot mapamondul au căzut de acord că, în lumea postpandemie, este necesar ca ideea de muncă să fie redefinită. Săptămâna de lucru de patru zile pare să fie soluția viitorului care va permite tuturor un mai bun echilibru între timpul alocat muncii și timpul pentru activitățile preferate.

Ideea de săptămână de lucru de patru zile este ceva mai veche, însă până la criza pandemică, puțini angajatori din toată lumea erau interesați să încerce acest sistem de lucru. De exemplu, Islanda a testat, între 2015 și 2019, o săptămână de lucru mai scurtă pentru 2.500 de angajați, adică 1% din populația țării. Acest experiment a avut drept scop îmbunătățirea echilibrului viață personală – job, iar concluziile raportului de după încheierea testului arată că săptămâna de lucru de patru zile a avut efecte pozitive atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor care au participat. În majoritatea organizațiilor, productivitatea fie s-a îmbunătățit, fie a rămas la nivelul de dinaintea scurtării săptămânii de lucru, iar angajații au beneficiat de mai puțin stres și au ajuns mai rar la burnout, având, per total, o stare de sănătate mai bună. Între 2019 și 2021, companiile și angajații au negociat acest sistem, iar în prezent 86% din islandezi fie lucrează în regim de săptămână scurtă, fie pot opta pentru reducerea orelor lucrate zilnic.
 

Alte state care au testat săptămâna scurtă de lucru

Marea Britanie a început să testeze sistemul. Din luna iunie 2022, peste 3.300 de angajați din 70 de companii au luat parte la testul care va presupune că vor putea lucra doar patru zile pe săptămână pe același salariu ca până acum. Programul-pilot este conceput să ruleze pentru șase luni și a fost creat de 4 Day Week Global în parteneriat cu thinktank-ul Autonomy, 4 Day Week Campaign și cercetători de la Universitatea Cambridge, Universitatea Oxford și Colegiul Boston. Cercetătorii vor măsura impactul asupra performanței companiilor participante, dar și nivelul de bunăstare al angajaților. De asemenea, Spania și Scoția au declarat că intenționează să deruleze teste similare.

O altă țară care a introdus recent posibilitatea unei săptămâni de lucru de patru zile este Belgia. Pe lângă un weekend prelungit, angajații au acum și dreptul să ignore mesajele sau e-mailurile primite în afara orelor de program. Prim-ministrul belgian susține că măsurile vin în urma a doi ani de pandemie care au pus țara la încercare și au ca scop să contribuie nu doar la bunăstarea angajaților și a companiilor, ci și la reinventarea economiei și la trecerea către o etapă inovatoare.

Totuși, experimentele de acest gen nu au fost peste tot un succes, notează World Economic Forum. Franța a încercat, și ea, să introducă săptămâna cu doar 35 de ore de lucru, dar în loc ca această schimbare să genereze un val de angajări, rezultatul a fost că mai mulți din angajați deja existenți au ales să-și ia mai des vacanță. Și Suedia a încercat să testeze săptămâna scurtă în 2015, dar rezultatele nu au fost tocmai pozitive. Autoritățile au ajuns la concluzia că un asemenea sistem de lucru introdus la scară largă ar fi prea costisitor economic, chiar dacă o parte dintre companii au decis să mențină săptămâna de lucru mai scurtă și după încheierea experimentului.
 

Săptămâna de lucru de patru zile în România

La fel ca în restul țărilor europene, și în România a început să se vorbească despre introducerea săptămânii de lucru de patru zile și există în prezent un proiect de lege care ar putea permite angajaților să lucreze 10 ore pe zi, dar doar pentru patru zile pe săptămână și astfel să se bucure de un weekend prelungit, păstrând cele 40 de ore de lucru obligatorii pe săptămână. Deocamdată inițiativa legislativă a fost blocată din cauza neînțelegerii între reprezentanți ai diverselor formațiuni politice. Totuși, datele unui studiu efectuat de BestJobs, una dintre cele mai mari platforme de recrutare din țara noastră, arată că angajatorii sunt deschiși către această posibilitate. Jumătate din companiile chestionate au declarat că ar putea funcționa normal și dacă angajații ar lucra doar patru zile pe săptămână, iar 1 din 4 angajatori este de părere că o asemenea schimbare ar face angajații să fie mai fericiți. De cealaltă parte, angajații percep diferit situația, iar 3 din 4 angajați tind să creadă că angajatorii nu ar permite, în mod real, introducerea unui asemenea program de lucru, chiar dacă 71% din angajați consideră că job-urile pe care le desfășoară ar permite această schimbare fără efecte negative.

La capitolul avantaje, 70% din angajații participanți la sondaj au declarat că cel mai important beneficiu ar fi un echilibru mai bun între viața personală și job, iar 68% au spus că dacă ar lucra doar patru zile pe săptămână, ar avea mai mult timp pe care să-l dedice sănătății lor fizice și psihice. Pentru 29% din respondenți o săptămână de lucru scurtă s-ar traduce printr-o productivitate crescută, iar pentru 25% în diminuarea riscului de a ajunge la burn-out.

Printre dezavantajele identificate în cadrul aceluiași studiu local, 12% din angajatori s-au declarat îngrijorați de introducerea unui program de lucru mai lung pentru patru zile pe săptămână, pentru că acest lucru ar putea duce la extenuare. De asemenea, deși 8 din 10 angajați se arată încântați de ideea de a avea un weekend de trei zile, 55% din ei se tem, totuși, de creșterea orelor de lucru pe zi, de la 8 la 10 ore, pentru a putea lucra doar patru zile pe săptămână. De altfel, acesta este principalul dezavantaj identificat de respondenți – volumul mărit de sarcini în zilele de lucru. 

Beneficiile săptămânii de lucru de patru zile

Chiar dacă, la fel ca munca la distanță, lucrul pentru patru zile pe săptămână nu funcționează chiar pentru toată lumea, e clar că reducerea orelor petrecute la birou are beneficii pe toate planurile. Iată câteva dintre ele:

Costuri mai reduse. Mai puține zile petrecute la birou se pot traduce prin costuri mai reduse pentru angajați. Eliberați de drumul zilnic și de tot ceea ce presupune statul la birou toată ziua, cei mai mulți dintre angajați se vor bucura de costuri lunare mai reduse. În plus, și companiile vor avea costuri mai mici dacă biroul și resursele sale sunt utilizate cu o zi pe săptămână mai puțin.

Angajați mai fericiți. Echilibrul mai bun între viața personală și job se va traduce prin angajați mai fericiți, care își vor putea dedica mai mult timp activităților care le fac bine și contează pentru ei. Acest lucru i-ar putea face mai loiali companiei și le-ar putea lăsa libertatea să-și dezvolte abilități profesionale suplimentare.

Mai puține probleme de sănătate. Potrivit unui studiu efectuat de organizația britanică Mind, unu din șase britanici a declarat că se confruntă cu probleme mentale în fiecare săptămână. O săptămână de lucru mai scurtă înseamnă că angajații vor putea să prioritizeze sănătatea mentală și să acorde o mai mare importanță relaxării sau rezolvării problemelor din această sferă. 

Productivitate crescută. Feriți de extenuare, angajații vor putea să lucreze mai eficient fără să se simtă constant obosiți și să renunțe la lucrurile care contează pentru ei ca să mențină performanțele de la birou.

Retenție crescută. Angajatorii care decid să implementeze săptămâna scurtă vor beneficia de o retenție mai bună a angajaților, care nu doar că se vor simți mai bine, ci vor realiza că organizația pentru care lucrează chiar pune bunăstarea lor pe primul lor.

Fie că săptămâna de lucru de patru zile va fi sau nu adoptată și în România, este clar că tendința există deja la nivel global, iar ideea devine din ce în ce mai populară. Cum atât angajații, cât și angajatorii par să fie deschiși unei asemenea inițiative, până la implementare mai trebuie doar să fie creat cadrul legal necesar. Rămâne de văzut ce rezultate vor avea testele care se derulează în prezent în mai multe țări europene, însă un weekend prelungit vine, spun specialiștii care au studiat deja problema, cu avantaje pentru toate părțile implicate.
 

Surse de informație:

  • https://www.theguardian.com/ 
  • https://www.dw.com/ 
  • https://www.weforum.org/ 
  • https://europeangreens.eu/ 
  • https://www.zf.ro/ 
  • https://www.mind.org.uk/ 
  • https://www.hrmorning.com/ 
  • https://www.forbes.com/