Cum sa refuzi o promovare și de ce, uneori, e bine să o faci

Angajații sunt obișnuiți să considere promovările drept o răsplată pentru munca sau performanța din cadrul unei organizații, așa că aceste momente sunt mereu văzute ca esențiale pentru un traseu profesional satisfăcător. Totuși, situația „din teren” pare să nu stea chiar așa, spune un raport Randstad din 2024 care a inclus 27.000 de angajați din 34 de piețe de muncă și 4 continente. Datele arată că 51% dintre angajații chestionați ar alege să rămână pe un post care le place, chiar dacă nu pot avansa, iar 38% spun că nu ar accepta un job dacă nu ar fi de acord cu viziunea pe care o au liderii organizației.

Promovările nu se traduc (doar) în oportunități

Cei de la Fast Company vin și ei cu o perspectivă legată de presiunile pe care angajații le simt la job și care i-ar putea face să pună mai degrabă echilibrul psiho-emoțional înaintea unei funcții importante. Un raport Mercer a arătat că 8 din 10 angajați riscă să treacă în acest an printr-un burnout, iar datele Deloitte notează și ele că angajații din Generația Z și Millennials iau în calcul să-și reducă orele de muncă în favoarea unei stări psihice mai bune, chiar dacă asta s-ar traduce în promovări mai puține sau oportunități reduse, iar managerii se lovesc des de această barieră când vor să-i promoveze.

O potențială promovare poate aduce și alte probleme, scrie Stanford Business, citând un studiu apărut în Journal of Political Economy. Este vorba de Principiul Peter, termen introdus în 1968 de sociologul Laurence J. Peter. Acesta a observat că după o promovare, adesea performanța angajaților promovați scade, ceea ce sugerează că angajații nu sunt promovați la nivelul lor de performanță și că, la un moment dat, vor ajunge să fie promovați pe un post care le va depăși abilitățile. Asta va afecta și angajatul, care va ajunge să simtă frustrare și să aibă o performanță și un moral scăzute, dar și organizația. Pentru a contracara această tendință, spun specialiștii, multe organizații au creat criterii mai înalte care trebuie atinse pentru a obține promovarea. Astfel, se asigură că deși angajatul va fi „supra-calificat” pentru postul pentru care a fost promovat, el va performa, totuși, în parametrii necesari. Chiar și așa, cercetătorii notează că oricât de mult s-ar strădi companiile, Principiul Peter nu poate fi niciodată eliminat complet. 

Bărbații, mai tentați să accepte o promovare

Society for Human Resource Management (SHRM) expune date dintr-un studiu realizat de Be Learderly care arată că, în ceea ce privește ideea de avansare în carieră în general, bărbații sunt mai „curajoși” să accepte o nouă poziție decât femeile, chiar dacă cerințele sunt ridicate. Astfel, 65% dintre bărbații chestionați au declarat că se simt confortabili să aplice pentru o nouă poziție, chiar dacă nu îndeplinesc decât cerințele de bază, comparativ cu doar 55% dintre femei. 

Specialiștii mai spun că există și alte variabile de luat în considerare, nu doar cerințele pentru un job, mai ales că promovările nu se potrivesc mereu tuturor. Astfel, pe lângă o analiză în profunzime, onestă, legată de capacitățile profesionale proprii, ar mai trebui ca angajații să ia în considerare și dacă sarcinile de la noul rol sunt ceea ce își doresc (ex: s-ar putea să nu-și dorească să conducă o echipă mare etc.) și cum le va afecta asta stilul de viață, întrucât, deși primele săptămâni pot părea entuziasmante, ritmul și stilul de lucru vor trebui menținute constant. 

Dacă angajatul a analizat toate variabilele și fie nu se simte pregătit, fie nu își dorește o promovare, atunci singura cale este să refuze promovarea respectivă, chiar dacă asta înseamnă că va merge „împotriva curentului” care spune aproape universal că o carieră de succes se bazează exclusiv pe ascensiune.

Cum refuzi o promovare

Dacă ești in situația de a refuza o promovare și vrei să te asiguri că refuzul tău nu generează efecte negative, iată câteva lucruri pe care le poți face ca să reduci „riscurile” și să-ți păstrezi job-ul actual:

• Analizează atent. Înainte să refuzi promovarea, încearcă să analizezi atent motivele din spate. S-ar putea să descoperi că nesiguranțele sunt nejustificate sau, din contră, că o promovare ți-ar afecta echilibrul dintre viață și job. O ultimă analiză, înainte de a refuza, te va ajuta să fii mai sigur pe decizia ta și să fii convins că e una corectă;
• Fii recunoscător. Păstrează o atitudine pozitivă și începe discuția arătându-ți recunoștința. Menționează cât de recunoscător ești companiei pentru oportunitate și subliniază că ești mulțumit că faci parte din echipă și vrei să-ți continui activitatea în cadrul organizației;
• Refuză politicos și prompt. Dacă ești 100% sigur că nu vrei o promovare, cel mai bine ar fi să comunici asta cât mai rapid și mai politicos. Dacă amâni să dai un răspuns, nu vei face decât să-i dai celuilalt impresia că iei în considerare oferta, iar amânarea poate chiar să pună compania în dificultate pentru că nu va căuta un alt om pentru post până când tu nu dai un răspuns. Cât despre refuz, încearcă să îl comunici într-o întâlnire față în față. Folosește-te de oportunitate și ca să subliniezi că te-ai gândit în profunzime și ai analizat oferta, înainte să iei decizia pe care o vei comunica în continuare.
• Folosește-te de tact. Deși nu e nevoie să dai explicații extensive legate de refuz, încearcă să explici, totuși, care sunt motivele principale pentru care refuzi. Altfel, te poți trezi că managerii sau liderii organizației cred că această mișcare este doar pasul dinaintea deciziei, când de fapt tu vrei să rămâi în companie. Dacă pui totul în perspectivă, celorlalți le va fi mai ușor să înțeleagă motivele tale;
• Ascultă. Ascultă cu atenție ce are de spus managerul sau liderul organizației legat de decizia ta. Rămâi deschis dialogului și încearcă să înțelegi ce vrea să transmită celălalt. Răspunde onest și arată-ți disponibilitatea clară de a continua colaborarea cu organizația, dar și de a dezvolta mai departe relațiile cu superiorii ierarhici;
• Rămâi hotărât. Cel mai probabil, interlocutorul va încerca să te convingă să accepți oferta, însă dacă tu crezi că ai luat cea mai bună decizie pentru tine, rămâi ferm pe poziție. Nu adopta o atitudine agresivă sau prea tranșantă, dar nu îți schimba poziția legat de decizie și motivele ei. Repetă de ce vrei să refuzi promovarea și fă din nou un mic sumar al deciziei tale, apoi refuză politicos și direct din nou, dacă e nevoie.;
• Compromis. Dacă este posibil și îți dorești asta, ia în calcul un compromis. Discută cu managerul sau liderul organizației și, chiar dacă refuzi promovarea, poate puteți ajunge la o înțelegere în care preiei doar o parte din acele responsabilități, dar rămâi pe același post și/sau în același departament în care ești deja, deci lucrurile nu s-ar schimba prea mult. Desigur, aici este nevoie să pui limite clare legate de disponibilitate și volumul de muncă pe care vrei să-l preiei;
• Propune alternative. Dacă un compromis nu este posibil, dar vrei totuși să contribui în organizație, discută cu superiorii și asumă-ți rolul de mentor, creează programe dedicate de training în care să-i înveți pe alții ceea ce știi sau negociază o poziție total nouă, care să se potrivească și cu cerințele tale și cu cele ale organizației, chiar dacă nu e promovarea pe care ți-au propus-o ei inițial;
• Comunică-ți așteptările. Când discuția se îndreaptă către final, asigură-te că îți comunici clar așteptările legate de rezultatul întâlnirii. Eventual, poți să sumarizezi pe scurt aspectele discutate, ca să fii sigur că și celălalt a înțeles același lucru, apoi detaliază cum vezi următorii pași și ce te aștepți să obții, dar lasă loc și pentru ideea de promovări ulterioare (poate nu îți dorești acum o promovare, dar asta nu înseamnă că nu ți-o vei dori absolut niciodată).

Surse de informații:

• https://www.shrm.org/ 
• https://www.gsb.stanford.edu/ 
• https://www.randstad.com/ 
• https://www.fastcompany.com/ 
• https://hbr.org/
• https://www2.deloitte.com/ 
• https://www.indeed.com/  
• https://www.forbes.com/