Arsuri în capul pieptului: Cauze, simptome și cum calmezi refluxul gastroesofagian

Informațiile esențiale pe scurt despre arsurile în capul pieptului (pirozis)

Sunt o senzație de arsură în spatele sternului, cauzată de acidul gastric care urcă în esofag. Deși un episod ocazional poate fi gestionat acasă, arsurile frecvente (de peste două ori pe săptămână) pot semnala boala de reflux gastroesofagian (BRGE) și necesită un diagnostic medical corect pentru a preveni complicațiile.

Cauza principală: Relaxarea inadecvată a valvei dintre stomac și esofag.

Factori declanșatori: Mese grase sau picante, cafea, alcool, fumat și obezitate.

Semnal de alarmă: Dificultatea la înghițire, pierderea în greutate neintenționată sau scaunele negre impun un consult medical urgent.

Diferențiere critică: Durerea de arsuri este diferită de cea a unui atac de cord, care se simte ca o presiune și poate iradia în braț.

Timp de citire: 10 minute | Nivel de dificultate: Ușor

Sumarizare pentru cunoscători: Dacă ești deja familiarizat cu conceptul de pirozis și știi că disconfortul tău nu are o cauză cardiacă, acest articol îți oferă o structură clară a informațiilor. Vei găsi o detaliere a cauzelor, de la cele fiziologice la cele de stil de viață, o comparație a principalelor clase de medicamente folosite în tratament și o listă concretă a simptomelor de alarmă care indică necesitatea unui consult de specialitate.

• Ce sunt arsurile și refluxul gastroesofagian?
• Simptomele arsurilor în piept
• Cauze frecvente ale arsurilor
• Diagnosticarea arsurilor și a refluxului
• Tratamente și remedii pentru arsuri
• Remedii naturale și ceaiuri pentru arsuri
• Prevenirea arsurilor la stomac
• Arsuri în sarcină: ce e de făcut
• Când mergi la medic pentru arsuri
• 11 pași pentru a calma senzația de arsură retrosternală
• De ce să alegi Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA pentru probleme digestive?
• Cum să aplici aceste informații: Ghid practic de prevenție
• Întrebări frecvente despre arsurile în capul pieptului

Ce sunt arsurile și refluxul gastroesofagian?

Arsurile în capul pieptului (pirozis) sunt senzația de arsură pe care o simți când acidul din stomac se întoarce în esofag. Atunci când acest fenomen devine o problemă frecventă și de lungă durată, afecțiunea este cunoscută ca boala de reflux gastroesofagian (BRGE).

Gândește-te că între esofag și stomac există un mușchi circular ce acționează ca o valvă: sfincterul esofagian inferior. În mod normal, el se deschide pentru a lăsa mâncarea să treacă în stomac, după care se închide pentru a împiedica întoarcerea conținutului gastric. Arsurile apar atunci când această valvă nu funcționează corect sau se relaxează atunci când nu ar trebui. Acest lucru permite acidului gastric să urce în esofag, unde irită mucoasa și provoacă acea senzație de arsură ce urcă din spatele sternului spre gât.

Deși oricine poate experimenta arsuri ocazionale, de pildă după o masă copioasă sau picantă, boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este diferită. BRGE este forma cronică a problemei, definită prin episoade frecvente de reflux acid, care îți afectează calitatea vieții și necesită un diagnostic și un tratament medical pentru a preveni complicațiile.

Factori care influențează refluxul

Apariția arsurilor este influențată de un echilibru între mai mulți factori. Când unul sau mai mulți dintre aceștia sunt afectați, riscul de reflux crește.

1. Funcția sfincterului esofagian inferior: Este principalul mecanism de apărare; o funcționare slabă permite refluxul.
2. Presiunea din abdomen: O presiune abdominală crescută poate "împinge" conținutul stomacului înapoi în esofag.
3. Viteza de golire a stomacului: Dacă stomacul se golește lent, crește perioada în care acidul poate refula.
4. Motilitatea esofagiană: Se referă la capacitatea esofagului de a "curăța" rapid acidul care a ajuns în el. 

Episoadele frecvente de arsuri pot semnala o afecțiune cronică, ce necesită o abordare diferită față de un disconfort ocazional. Pentru a gestiona corect această problemă pe termen lung, află totul despre boala de reflux gastroesofagian (BRGE) și implicațiile sale.

Acum că am înțeles ce sunt arsurile și refluxul gastroesofagian, haide să vedem cum se manifestă acestea.

Simptomele arsurilor în piept

Principalul simptom este o senzație de arsură în spatele sternului, care poate urca spre gât și este adesea însoțită de un gust acru sau amar. Alte manifestări frecvente includ regurgitarea alimentelor, dificultăți la înghițire (disfagie) și o tuse seacă persistentă.

Simptomele variază mult ca intensitate și durată de la o persoană la alta. Este util să le cunoști pentru a le putea descrie corect medicului.

Senzația de arsură (Pirozis): 

Este manifestarea centrală, descrisă ca o "flacără" ce urcă din stomac. Poate ajunge până la nivelul gâtului, faringelui și chiar al mandibulei. Durata poate varia de la câteva minute la câteva ore.

Manifestări digestive asociate:

• Regurgitația: Observi cum alimentele parțial digerate se întorc în esofag și în gură, lăsând un gust neplăcut.
• Eructațiile (râgâielile): Deși sunt o metodă a corpului de a elibera presiunea din stomac, pot agrava refluxul prin relaxarea sfincterului esofagian.
• Balonarea și sațietatea precoce: Poți avea senzația că te-ai săturat foarte repede, chiar și după o cantitate mică de mâncare, și poți simți un disconfort abdominal din cauza gazelor.

Simptome la nivelul gâtului și căilor respiratorii:

• Dificultatea la înghițire (disfagie): Poate apărea o senzație de blocaj sau de "nod în gât" atunci când încerci să înghiți alimente solide sau lichide. Aceasta se poate datora inflamației mucoasei esofagiene.
• Tusea seacă cronică și răgușeala: Acestea sunt manifestări extraesofagiene care apar când acidul gastric ajunge în faringe și laringe, iritând căile respiratorii. Tusea este adesea mai pronunțată noaptea sau dimineața.

Factori care influențează simptomele

Reține că modul în care resimți aceste simptome nu este constant. El poate fi influențat de:

1. Poziția corpului: Statul culcat sau aplecat poate agrava arsurile.
2. Alimentație: Tipul de alimente consumate are un impact direct.
3. Momentul zilei: Simptomele pot fi mai intense pe parcursul nopții.
4. Starea emoțională: Stresul poate modifica percepția asupra disconfortului.

Ai văzut că simptomele precum balonarea și senzația de prea plin pot însoți arsurile, complicând tabloul clinic. Uneori, aceste manifestări pot indica o altă problemă digestivă, precum indigestia. Descoperă semnele de alarmă ale dispepsiei pentru a înțelege corect ce ți se întâmplă.

Acum că am identificat simptomele, să vedem care sunt cauzele frecvente ale arsurilor.

Cauze frecvente ale arsurilor

Cauzele sunt o combinație de factori fiziologici (precum hernia hiatală, obezitatea, sarcina), dietetici (alimente grase, picante, cafea, alcool) și de stil de viață (fumat, mese copioase, stres). Toate acestea contribuie la funcționarea defectuoasă a sfincterului esofagian și la creșterea producției de acid gastric.

Factori fiziologici și anatomici

Anumite stări sau particularități ale corpului tău pot favoriza apariția arsurilor.

• Hernia hiatală: Este o cauză anatomică frecventă. În această situație, o porțiune din stomac trece prin diafragmă și ajunge în cavitatea toracică, slăbind mecanismul natural anti-reflux.
• Obezitatea: Greutatea în exces crește presiunea din interiorul abdomenului, ceea ce împinge conținutul acid al stomacului înapoi în esofag.
• Sarcina: Este o cauză temporară, dar des întâlnită. Modificările hormonale relaxează musculatura sfincterului, în timp ce uterul în creștere exercită presiune directă asupra stomacului.
• Înaintarea în vârstă: Poate duce la o slăbire naturală a tonusului muscular al sfincterului și la o reducere a motilității esofagiene.

Factori dietetici

Ceea ce mănânci și bei are un impact direct asupra frecvenței și intensității arsurilor.

• Alimentele grase și ciocolata: Acestea încetinesc golirea stomacului și conțin substanțe (precum metilxantinele din ciocolată) care relaxează sfincterul esofagian.
• Cafeaua și băuturile carbogazoase: Pot crește aciditatea gastrică și pot provoca o umflare a stomacului care favorizează refluxul.
• Alimentele iritante: Produsele picante, citricele și roșiile pot irita direct mucoasa esofagiană, mai ales dacă aceasta este deja inflamată.
• Alcoolul și menta: Ambele pot relaxa sfincterul și pot irita mucoasa esofagului, deși menta este adesea percepută greșit ca fiind un calmant.

Folosește acest tabel pentru a identifica alimentele cunoscute ca fiind problematice și pentru a descoperi alternativele sigure care te pot ajuta să îți menții confortul digestiv.

Stilul de viață

Obiceiurile tale zilnice joacă un rol decisiv în gestionarea acestei probleme.

• Fumatul: Nicotina slăbește sfincterul, stimulează producția de acid și, în același timp, reduce producția de salivă, care are un rol natural de a neutraliza acidul.
• Mesele copioase: Cresc presiunea din stomac și pot depăși capacitatea sfincterului de a preveni refluxul.
• Obiceiul de a sta culcat după masă: Anulează efectul benefic al gravitației, care ajută la menținerea conținutului gastric în stomac.
• Stresul cronic: Poate afecta motilitatea gastrointestinală și poate crește sensibilitatea mucoasei esofagiene la acid.
• Anumite medicamente: Antiinflamatoarele nesteroidiene, unele medicamente pentru hipertensiune arterială și anumite antibiotice pot contribui la apariția sau agravarea arsurilor.

Afecțiuni medicale care pot imita sau complica arsurile

Reține că simptomele tale pot fi similare cu cele din alte afecțiuni, cum ar fi ulcerele peptice, gastropareza (o golire lentă a stomacului) sau esofagita eozinofilică. De aceea, identificarea corectă a cauzei de către un medic este esențială pentru a beneficia de un plan de tratament eficient și personalizat. 

După ce am discutat despre cauze, este important să știm cum se diagnostichează corect arsurile și refluxul gastroesofagian.

Diagnosticarea arsurilor și a refluxului

Diagnosticul începe cu o evaluare clinică detaliată, realizată de medicul gastroenterolog, pe baza simptomelor tale. Dacă este necesar pentru a confirma diagnosticul sau pentru a verifica existența unor complicații, medicul poate recomanda investigații specializate, cea mai frecventă fiind endoscopia digestivă superioară.

Evaluarea clinică: primul pas în diagnostic

Procesul de diagnosticare este sistematic și începe întotdeauna cu o discuție amănunțită cu medicul. Acesta va dori să afle în detaliu ce simptome ai, ce anume pare să le declanșeze și ce tratamente ai urmat până în prezent.

Medicul va analiza legătura dintre simptome și factori precum poziția corpului, tipul de alimente consumate sau momentul zilei. Un punct critic al acestei discuții este identificarea unor posibile "simptome de alarmă", care ar putea indica afecțiuni mai grave. Deși examenul fizic poate oferi indicii, de multe ori acesta este normal, iar diagnosticul se bazează în principal pe caracteristicile clinice pe care le descrii.

Investigații specializate pentru un diagnostic de precizie

Atunci când evaluarea clinică nu este suficientă sau când există suspiciuni de complicații, medicul poate recomanda una sau mai multe dintre următoarele investigații:

Endoscopia digestivă superioară:

• Este investigația principală pentru a evalua starea mucoasei esofagiene.
• Medicul vizualizează direct esofagul, stomacul și duodenul pentru a depista leziuni precum esofagita (inflamația esofagului), ulcerații, stricturi (îngustări) sau alte anomalii.
• În timpul endoscopiei se pot preleva și mici mostre de țesut (biopsii) pentru a confirma diagnosticul la microscop și pentru a exclude alte afecțiuni.

pH-metria esofagiană pe 24 de ore:

• Este considerată cea mai bună metodă pentru a confirma în mod obiectiv prezența refluxului acid.
• Această investigație măsoară precis frecvența, durata și severitatea episoadelor de reflux pe parcursul unei zile întregi, corelându-le cu simptomele pe care le raportezi.

Manometria esofagiană:

• Evaluează funcția motorie (contracțiile) a esofagului și competența sfincterului esofagian inferior.
• Poate identifica tulburări de motilitate care contribuie la reflux sau care pot chiar imita simptomele acestuia.

Examenul radiologic cu bariu:

• Poate fi util pentru a identifica anomalii anatomice, cum ar fi o hernie hiatală sau alte malformații.
• Chiar dacă nu detectează inflamația la fel de precis ca endoscopia, oferă informații utile despre forma și funcția esofagului. 

Odată stabilit diagnosticul, este esențial să cunoaștem opțiunile de tratament și remediile disponibile pentru arsuri.

Tratamente și remedii pentru arsuri

Tratamentul pornește de la modificări ale stilului de viață și continuă cu diverse categorii de medicamente, în funcție de severitatea simptomelor. Pentru cazuri ușoare se folosesc antiacide cu acțiune rapidă , iar pentru probleme persistente, medicul poate recomanda medicamente mai puternice care reduc producția de acid, precum inhibitorii pompei de protoni (IPP). În situații severe, care nu răspund la medicație, se poate ajunge la intervenții chirurgicale sau endoscopice.

Obiectivele tratamentului

Scopul principal al oricărei scheme de tratament este reducerea acidității din esofag, ameliorarea simptomelor pe care le resimți și, foarte important, prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Medicamente disponibile fără rețetă (prima linie de apărare)

Pentru arsurile ușoare și ocazionale, primele opțiuni sunt cele care oferă o ameliorare rapidă.

Antiacidele

Acestea neutralizează acidul gastric deja prezent în stomac, calmând rapid senzația de arsură. Le găsești sub formă de tablete masticabile, suspensii orale sau pudre efervescente și conțin compuși bazici, precum hidroxidul de aluminiu, hidroxidul de magneziu sau carbonatul de calciu. Deși au un efect imediat, acțiunea lor este de scurtă durată (1-3 ore), motiv pentru care sunt recomandate doar pentru uz ocazional.

Alginații

Aceste medicamente, obținute din alge marine, au un mod de acțiune special: formează o barieră fizică, un fel de "plută" de gel, la suprafața conținutului din stomac. Acest gel protector previne în mod mecanic urcarea acidului în esofag, fiind eficient mai ales după masă, cu o durată de protecție de 3-4 ore.

Medicamente eliberate pe bază de rețetă (pentru cazuri persistente)

Dacă arsurile sunt frecvente, medicul îți poate recomanda medicamente care nu doar neutralizează acidul, ci îi reduc producția.

Antagoniștii receptorilor H2 (Blocante H2)

Medicamente precum famotidina reduc producția de acid gastric prin inhibarea acțiunii histaminei. Efectul lor durează mai mult decât al antiacidelor (8-12 ore), fiind eficiente atât pentru tratarea simptomelor acute, cât și pentru prevenirea arsurilor nocturne.

Inhibitorii pompei de protoni (IPP)

Reprezintă cea mai puternică clasă de medicamente pentru reducerea acidității gastrice. Medicamente ca omeprazolul, lansoprazolul sau pantoprazolul blochează enzima responsabilă pentru secreția de acid, reducând producția cu până la 90%. Acest efect puternic nu doar ameliorează simptomele, dar permite și vindecarea mucoasei esofagiene inflamate (esofagită), fiind esențiale în prevenirea complicațiilor.

Terapii avansate și intervenții (pentru cazuri severe)

Când simptomele nu răspund la tratamentul medicamentos standard, există și alte opțiuni.

Terapii adjuvante

Pentru cazuri complexe, medicul poate considera medicamente prokinetice (precum metoclopramida), care ajută la o golire mai rapidă a stomacului, sau baclofen, un relaxant muscular ce poate reduce frecvența relaxărilor nepotrivite ale sfincterului esofagian.

Intervenții chirurgicale și endoscopice

În cazurile severe de reflux, se poate apela la chirurgie. Cea mai comună procedură este fundoplicatura laparoscopică, prin care o parte a stomacului este înfășurată în jurul esofagului pentru a crea o nouă valvă anti-reflux. Există și alternative endoscopice, mai puțin invazive, potrivite pentru anumiți pacienți.

Succesul tratamentului depinde de adaptarea terapiei la severitatea simptomelor tale și de răspunsul la tratamentele anterioare, motiv pentru care monitorizarea regulată de către medic este esențială. 

Acum cunoști principalele opțiuni de tratament, de la antiacide la intervenții complexe, însă gestionarea eficientă a disconfortului zilnic este la fel de importantă. Pentru a-ți completa planul de acțiune, vezi cele mai bune metode de a calma arsurile retrosternale și a preveni reapariția lor.

Remedii naturale și ceaiuri pentru arsuri

Pentru arsurile ușoare, poți apela la remedii precum ceaiul de ghimbir pentru efectul său antiinflamator, sucul de aloe vera pentru a calma mucoasa sau lemnul dulce deglicirinizat (DGL) pentru a crea o barieră de mucus protector. Ceaiurile, în special cel de mușețel, pot oferi alinare. Acestea trebuie folosite ca un ajutor pentru tratamentul principal, nu ca un înlocuitor în cazurile moderate sau severe.

Remedii naturale pentru ameliorare

Aceste opțiuni pot fi folosite pentru arsurile ușoare sau ca adjuvant în schemele de tratament complexe.

• Ghimbirul: Are proprietăți antiinflamatorii și prokinetice, ajutând la reducerea inflamației esofagiene și la îmbunătățirea motilității gastrice. Compușii săi activi (gingeroli, shogaoli) pot calma iritația mucoasei. Prepară un ceai fierbând 2-3 grame de ghimbir proaspăt ras în 200 ml de apă, timp de 10-15 minute, apoi bea-l cu 30 de minute înainte de masă.
• Bicarbonatul de sodiu: Acționează ca un antiacid natural cu efect rapid, neutralizând acidul gastric. O jumătate de linguriță dizolvată într-un pahar cu apă poate oferi ameliorare imediată, dar trebuie să îl folosești doar ocazional. Consumul regulat poate perturba echilibrul electrolitic al corpului.
• Sucul de aloe vera: Extras din frunzele plantei, conține compuși cu proprietăți antiinflamatorii și cicatrizante, care pot ajuta la vindecarea mucoasei esofagiene. Consumul a 60-120 ml de suc pur, fără zahăr, cu 20-30 de minute înainte de masă, poate reduce inflamația.
• Lemnul dulce deglicirinizat (DGL): Este o formă procesată a rădăcinii de lemn dulce, din care a fost scoasă glicirizina (substanța responsabilă de potențiale efecte secundare cardiovasculare). DGL stimulează producția de mucus protector în stomac și esofag, creând o barieră naturală împotriva acidului. Poți mesteca 1-2 comprimate de DGL cu 15-20 de minute înainte de fiecare masă principală.

Ceaiuri recomandate pentru calmarea arsurilor

• Ceaiul de mușețel: Conține compuși antiinflamatorii și antispasmodici, care pot calma iritația esofagiană și pot reduce spasmele musculare. Pentru preparare, infuzează o linguriță de flori uscate în 200 ml de apă fierbinte, timp de 5-10 minute.
• Ceaiul de tei: Obținut din florile de Tilia cordata, are proprietăți calmante și poate reduce anxietatea asociată cu disconfortul gastric.
• Ceaiul de tătăneasă (Symphytum officinale): Conține alantoină, o substanță cu proprietăți cicatrizante remarcabile, care poate accelera vindecarea mucoasei esofagiene.
• Notă de corectare: Deși sursa menționează denumirea populară "sunătoare", denumirea științifică indică planta "tătăneasă", ale cărei proprietăți cicatrizante sunt descrise.
• Ceaiul de gălbenele (Calendula officinalis): Oferă beneficii antiinflamatorii și antiseptice, fiind util pentru reducerea inflamației esofagiene.

Cum să prepari și să consumi corect ceaiurile

Pentru a te bucura la maximum de beneficii, ține cont de câteva reguli simple.

• Apa folosită pentru infuzie nu trebuie să fie clocotită, pentru a nu distruge compușii activi ai plantelor.
• Bea ceaiurile călduțe, nu fierbinți, pentru a evita iritarea suplimentară a mucoasei esofagiene.
• Poți adăuga miere naturală pentru a îmbunătăți gustul; aceasta oferă și proprietăți antibacteriene și cicatrizante suplimentare
  Dar ce putem face pentru a preveni apariția arsurilor, în primul rând?

Prevenirea arsurilor la stomac

Prevenirea se bazează pe o abordare proactivă care include strategii clare. Principalele măsuri includ controlul greutății, evitarea alimentelor care îți provoacă personal arsuri, consumul de mese mai mici și mai dese și renunțarea la fumat. De asemenea, este eficient să nu mănânci cu 3-4 ore înainte de culcare și să dormi cu capul patului ușor ridicat.

Strategii legate de alimentație și dietă

• Ai grijă la greutate: Excesul de greutate, mai ales grăsimea abdominală, crește presiunea din interiorul abdomenului și poate afecta funcția sfincterului esofagian inferior. O pierdere în greutate de doar 5-10% poate îmbunătăți semnificativ simptomele. O dietă echilibrată, bogată în fibre, combinată cu exerciții fizice regulate, te ajută să atingi acest scop.
• Adaptează-ți dieta: Este crucial să identifici și să eviți alimentele care îți declanșează personal arsurile. Printre vinovații comuni se numără alimentele grase și prăjite (care încetinesc golirea stomacului), cele picante (care pot irita mucoasa) și băuturile carbogazoase (care cresc presiunea gastrică).
• Mănâncă puțin și des: Optează pentru 5-6 mese mici pe zi în locul a 2-3 mese copioase. Astfel, reduci presiunea din stomac și permiți o golire mai eficientă a acestuia. De asemenea, mestecă lent și cu atenție pentru a îmbunătăți digestia și pentru a reduce cantitatea de aer înghițit.

Obiceiuri zilnice și stil de viață

• Nu mânca înainte de culcare: Lasă un interval de 3-4 ore între ultima masă și momentul în care te întinzi în pat. Acest lucru permite stomacului să se golească aproape complet, reducând riscul de reflux nocturn.
• Modifică-ți poziția de somn: Ridică partea de la cap a patului cu 15-20 de centimetri, folosind perne speciale sau ridicând picioarele superioare ale patului. Astfel, gravitația va lucra în favoarea ta, prevenind urcarea acidului. Măsura este eficientă mai ales dacă ai arsuri noaptea sau tuse matinală.
• Renunță la fumat: Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări pe care le poți face. Fumatul slăbește sfincterul esofagian, stimulează producția de acid, reduce salivația (care are rol protector) și întârzie vindecarea mucoasei esofagiene.
• Gestionează stresul: Stresul cronic îți poate afecta motilitatea gastrointestinală și poate crește sensibilitatea la acid. Tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, yoga sau meditația pot ajuta la ameliorarea simptomelor digestive.
• Evită hainele strâmte: Centurile, pantalonii cu talie înaltă sau corsetele pot comprima stomacul și pot favoriza refluxul, mai ales după mese. [cite: -1] Alege haine lejere, care nu pun presiune pe abdomen.

Checklist rapid pentru prevenție

1. Mi-am menținut o greutate sănătoasă?
2. Am evitat astăzi alimentele care îmi provoacă arsuri?
3. Am mâncat porții mici și am mestecat lent?
4. Voi lăsa cel puțin 3 ore între cină și culcare?
5. Am evitat fumatul?
6. Am purtat haine comode, care nu strâng abdomenul?

Pentru femeile însărcinate, arsurile pot fi o problemă frecventă. Să vedem ce pot face în această situație.

Arsuri în sarcină: ce e de făcut

Arsurile în sarcină sunt foarte frecvente, fiind cauzate de modificări hormonale (nivelul crescut de progesteron) și de presiunea exercitată de uterul în creștere. Managementul începe cu modificări ale stilului de viață, cum ar fi mesele mici și dese și evitarea alimentelor-problemă. Anumite antiacide sunt considerate sigure, însă este obligatoriu să consulți medicul obstetrician înainte de a lua orice medicament.

De ce apar arsurile în sarcină?

Această problemă, care afectează până la 80% dintre gravide, are două cauze principale specifice acestei perioade:

• Modificările hormonale: Principalul factor este creșterea nivelului de progesteron. Acest hormon, esențial pentru menținerea sarcinii, relaxează musculatura netedă din corp, inclusiv sfincterul esofagian inferior (valva dintre esofag și stomac). Astfel, acidul gastric urcă mai ușor. Tot progesteronul încetinește și golirea stomacului, prelungind timpul de contact al acidului cu mucoasa esofagiană.
• Presiunea fizică: Pe măsură ce sarcina avansează, uterul crește și apasă direct pe stomac, împingând conținutul gastric în sus. Această presiune este maximă în al treilea trimestru, când uterul deplasează organele abdominale superioare.

Cum gestionezi arsurile în siguranță pentru tine și făt

Gestionarea necesită prudență, siguranța fiind prioritară. Modificările stilului de viață sunt prima linie de intervenție și adesea sunt suficiente pentru a controla simptomele ușoare și moderate.

Strategii de stil de viață și dietă

• Mănâncă puțin și des: Acest obicei reduce presiunea asupra stomacului, care este deja comprimat de uterul în creștere.
• Evită alimentele declanșatoare: Limitează sau elimină alimentele grase, picante, acide și băuturile carbogazoase, deoarece pot agrava simptomele.
• Hidratează-te inteligent: Consumă multă apă între mese, nu în timpul lor. Astfel, diluezi acidul gastric fără a crește volumul din stomac.

Atenție la poziția de somn

Pe lângă ridicarea părții de la cap a patului, dormi pe partea stângă. Această poziție reduce presiunea exercitată asupra stomacului și îmbunătățește circulația. Poți folosi perne speciale de sarcină pentru a obține un plus de suport și confort.

Tratamentul medicamentos (doar cu acordul medicului)

• Antiacide: Anumite tipuri sunt sigure pentru uz ocazional în timpul sarcinii. Se pot folosi cele pe bază de carbonat de calciu sau hidroxid de magneziu, dar trebuie să le eviți pe cele cu aluminiu sau bicarbonat de sodiu.
• Inhibitorii pompei de protoni (IPP): Pentru cazurile severe, care nu răspund la măsurile de mai sus, medicul poate prescrie un IPP considerat sigur în sarcină (de exemplu, omeprazolul). Aceste medicamente se folosesc însă doar la recomandarea strictă a specialistului, după o evaluare atentă a raportului risc-beneficiu.

Disconfortul cauzat de arsuri în sarcină este real, dar nu trebuie să îl gestionezi singură. O discuție sinceră cu medicul tău te poate ajuta să găsești cele mai sigure și eficiente soluții pentru tine și bebeluș. Programează un consult la medicul obstetrician care îți urmărește sarcina pentru a primi un plan de management personalizat.

În final, află când este momentul să cauți ajutor medical specializat.

Când mergi la medic pentru arsuri

Trebuie să mergi la medic dacă arsurile sunt frecvente (de peste două ori pe săptămână) și îți afectează viața de zi cu zi. Solicită urgent ajutor medical dacă apar "simptome de alarmă" precum dificultăți la înghițire, pierdere în greutate neintenționată, vărsături cu sânge sau scaune negre. Dacă durerea în piept este însoțită de transpirații sau dificultăți de respirație, trateaz-o ca pe o potențială urgență cardiacă și cere ajutor medical imediat.

Când simptomele devin o problemă constantă

Deși episoadele ocazionale pot fi gestionate acasă, este necesar un consult la medicul gastroenterolog dacă te regăsești în următoarele situații:

• Senzația de arsură apare de mai mult de două ori pe săptămână, timp de câteva săptămâni la rând.
• Simptomele îți afectează negativ activitățile zilnice sau calitatea somnului.
• Arsurile sunt severe, nu se ameliorează cu tratamente disponibile fără rețetă sau chiar se înrăutățesc în ciuda acestora.

Simptome de alarmă care necesită evaluare urgentă

Următoarele manifestări pot indica o complicație sau o afecțiune mai gravă și necesită investigații medicale prompte:

• Dificultate sau durere la înghițire (disfagie/odinofagie): Poate semnala o îngustare a esofagului (strictură), ulcerații severe sau chiar tumori.
• Pierdere în greutate neintenționată: Mai ales dacă este însoțită de scăderea apetitului, poate indica o complicație gravă sau o afecțiune malignă.
• Vărsături persistente sau cu sânge: Acestea sunt semne de alarmă clare și necesită evaluare medicală imediată.
• Sânge în scaun: Fie că este vizibil (de culoare roșie), fie că înnegrește scaunul (aspect cunoscut ca melenă), poate indica o sângerare în tractul digestiv care, dacă nu este tratată rapid, poate pune viața în pericol.

Când durerea în piept ar putea fi o urgență cardiacă

Uneori, simptomele se pot suprapune, de aceea este vital să știi să faci diferența. Mergi de urgență la medic sau sună la 112 dacă durerea în piept este însoțită de:

• Răspândirea durerii în braț, gât, maxilar sau spate.
• Dificultăți de respirație, transpirații abundente, amețeli sau senzație de leșin.

Acestea pot indica o problemă cardiacă acută. Chiar dacă se dovedește a fi o cauză gastrointestinală, este întotdeauna mai sigur să excluzi mai întâi o urgență cardiacă.

Situații speciale și factori de risc

Consultă medicul mai repede dacă ai arsuri și te încadrezi în una dintre aceste categorii:

• Ai un istoric de ulcer peptic, esofagită severă sau alte afecțiuni gastrointestinale.
• Iei medicamente care pot afecta mucoasa digestivă, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau anticoagulantele.

Odată ajuns la medic, evaluarea poate include analize de sânge pentru a detecta o anemie sau o inflamație, sau investigații mai complexe, precum endoscopia digestivă superioară. Un diagnostic precoce și un tratament corect pot preveni complicațiile pe termen lung și îți pot îmbunătăți calitatea vieții.

O durere în piept nu trebuie niciodată ignorată, deoarece simptomele se pot suprapune cu cele ale unei urgențe cardiace. Diferențierea corectă între cele două poate fi vitală. Învață cum să deosebești arsura retrosternală de un infarct miocardic pentru a ști cum să acționezi rapid și corect. REGINA MARIA, cea mai extinsă și performantă rețea medicală privată din România, cu un ecosistem complet construit pe principiul One Health, e mereu alături de tine cu informații de specialitate și grupuri extinse de medici. 

11 pași pentru a calma senzația de arsură retrosternală

Arsurile din capul pieptului care urcă spre gât nu trebuie ignorate, însă, înainte de a merge la medic, poți apela la o serie de măsuri pentru a calma și diminua simptomele, prevenind astfel agravarea problemelor:

1. Mănâncă mai puțin și mai des. Un stomac plin pune presiune pe sfincterul esofagian inferior, favorizând refluxul.
2. Mănâncă încet, relaxat. Înfulecatul umple mai repede stomacul, punând o presiune mai mare pe sfincterul esofagian inferior.
3. Rămâi în poziție verticală după ce mănânci. Atunci când stai întins după masă, crește presiunea exercitată asupra sfincterului esofagian inferior.
4. Nu mânca noaptea târziu, înainte de culcare. Dacă mănânci înainte de culcare poți agrava refluxul gastroesofagian și, implicit, simptomele de arsuri la stomac. Oferă-i stomacului tău timp suficient pentru a digera mâncarea. De obicei, este recomandat să mănânci cu 3-4 ore înainte de culcare.
5. Nu face exerciții fizice imediat după masă. La fel ca în cazul mâncatului târziu, înainte de culcare, este nevoie să aștepți câteva ore după ce ai mâncat, pentru a începe să faci exerciții fizice.
6. Stai cu trunchiul ridicat când te întinzi în pat sau când dormi. Menținând trunchiul ridicat la 30 de grade poți reduce presiunea exercitată asupra sfincterului esofagian inferior și poți diminua arsurile la stomac din timpul nopții. De obicei, medicii recomandă să folosești o pernă în plus, pentru a avea trunchiul și capul ridicat.
7. Evită băuturile carbogazoase. Acestea provoacă eructație sau râgâit, favorizând refluxul de acid gastric.
8. Identifică produsele alimentare care declanșează simptomele de reflux și evită-le. Anumite alimente și băuturi cresc secreția de acid, întârzie golirea stomacului și slăbesc sfincterul esofagian inferior. Conform experților de la Harvard Medical School, în această categorie întâlnim alimente grase, alimente condimentate, roșii, usturoi, lapte, cafea, ceai, cola, mentă și ciocolată.
9. Mestecă gumă fără zahăr după masă. Guma de mestecat stimulează producția de salivă, care neutralizează acidul, calmează esofagul și retrimite acidul în stomac. Evită însă guma de mestecat cu aromă de mentă, care poate declanșa arsuri la stomac.
10. Verifică-ți medicația. Discută cu medicul sau farmacistul dacă oricare dintre medicamentele pe care le iei ar putea agrava refluxul gastroesofagian sau dacă pot inflama esofagul. De exemplu, antidepresivele triciclice slăbesc sfincterul esofagian inferior, iar tetraciclinele pot provoca inflamații esofagiene.
11. Slăbește, dacă este nevoie. Excesul de greutate pune mai multă presiune asupra stomacului și sfincterului esofagian inferior.

Urmând sfaturile de mai sus, vei reuși să previi sau să diminuezi neplăcerile cauzate de arsurile la stomac. Medicamentele antiacide pot, de asemenea, să trateze și să îndepărteze arsurile apărute ocazional. Dacă schimbarea obiceiurilor alimentare și alte măsuri preventive nu diminuează simptomele, trebuie să mergi la medicul gastroenterolog pentru a identifica atât cauza, cât și medicația cea mai potrivită.

De ce să alegi Rețeaua de Sănătate Regina Maria pentru probleme digestive?

Atunci când arsurile în piept devin o problemă constantă, ai nevoie de o abordare medicală integrată, nu doar de un tratament punctual. În Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA, beneficiezi de un ecosistem medical complet, unde medicii gastroenterologi colaborează cu specialiști din alte domenii esențiale, precum cardiologie (pentru a exclude cauzele cardiace ale durerii în piept), nutriție (pentru a crea un plan alimentar personalizat) și chirurgie generală (pentru cazurile severe care necesită intervenții). 

Lider în calitatea serviciilor medicale din România, REGINA MARIA îți oferă acces la tehnologie de diagnostic de ultimă generație, precum endoscopia de înaltă definiție, și la o echipă de medici dedicați să identifice cauza reală a simptomelor tale și să îți ofere un plan de tratament personalizat pentru o calitate a vieții îmbunătățită.

Cum să aplici aceste informații: Ghid practic de prevenție

Informația este utilă, dar acțiunea este cea care aduce schimbarea. Acum că ai o imagine clară asupra cauzelor și simptomelor, acest ghid practic transformă teoria în pași concreți, pe care îi poți aplica pentru a reduce frecvența arsurilor și a-ți recâștiga confortul digestiv.

Pentru începători (Măsuri de aplicat chiar de azi)

1. Identifică un aliment-problemă. Elimină pentru 3 zile un singur suspect principal (ex: cafeaua, prăjelile sau sucul acidulat) și observă dacă apare vreo îmbunătățire.
2. Nu te întinde după masă. Stai în poziție verticală cel puțin 2-3 ore după ce ai mâncat, în special după cină.
3. Poartă haine lejere. Evită centurile strâmte sau pantalonii care pun presiune pe abdomen, mai ales după masă.

Pentru avansați (Schimbări de stil de viață)

1. Controlează-ți greutatea: O pierdere de 5-10% din greutate poate reduce semnificativ presiunea abdominală și, implicit, refluxul.
2. Mănâncă puțin și des: Înlocuiește 2-3 mese copioase cu 5-6 mese mai mici pentru a nu supune stomacul la presiune.
3. Renunță la fumat: Fumatul slăbește sfincterul esofagian, stimulează producția de acid și reduce salivația protectoare.
4. Ridică capul patului: Folosește perne speciale sau ridică picioarele de la capătul patului cu 15-20 cm pentru a folosi gravitația în avantajul tău pe timpul nopții.

Întrebări frecvente despre arsurile în capul pieptului

Găsești aici răspunsurile la cele mai comune întrebări:

Pot avea arsuri în piept fără să am reflux acid?

Deși majoritatea arsurilor sunt cauzate de refluxul acid, există și alte cauze. Anumite afecțiuni precum spasmele esofagiene, esofagita eozinofilică (o inflamație de natură alergică) sau chiar sensibilitatea crescută a esofagului pot provoca senzații de arsură. Un diagnostic medical poate clarifica exact sursa problemei. 

Arsurile în capul pieptului pot fi un semn de infarct?

Da, simptomele unui infarct miocardic pot fi uneori confundate cu arsurile severe. Dacă durerea din piept este intensă, se simte ca o presiune sau o gheară și radiază spre brațul stâng, gât sau mandibulă, fiind însoțită de transpirații reci, greață sau dificultăți de respirație, sună de urgență la 112. Este mai bine să fii precaut, deoarece o intervenție rapidă poate salva viața.

Cât de repede acționează medicamentele antiacide?

Medicamentele antiacide (sub formă de comprimate masticabile sau suspensii) acționează aproape imediat, de obicei în decurs de câteva minute. Ele oferă o ameliorare rapidă prin neutralizarea acidului deja prezent în stomac, însă efectul lor este, în general, de scurtă durată.

Este sigur să beau lapte pentru a calma arsurile?

Deși pe moment poate oferi o senzație de calmare, laptele nu este o soluție recomandată. Pe termen lung, grăsimile și calciul din compoziția sa pot stimula stomacul să secrete și mai mult acid, ceea ce poate agrava arsurile la scurt timp după consum.

Medicamentele pentru arsuri (IPP) afectează absorbția vitaminelor?

Utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni (IPP) poate reduce absorbția anumitor nutrienți, precum vitamina B12, magneziul și calciul. De aceea, este important ca tratamentul pe termen lung cu aceste medicamente să fie monitorizat de un medic, care poate recomanda suplimente sau ajustări ale dozei, dacă este cazul.

Stresul poate provoca arsuri la stomac?

Da, stresul poate fi un factor important care declanșează sau înrăutățește arsurile la stomac. Acesta poate crește producția de acid gastric, poate încetini golirea stomacului și poate amplifica percepția durerii la nivelul esofagului, făcându-te mai sensibil la refluxul acid.

Arsurile frecvente pot duce la cancer?

Este o posibilitate rară, dar reală. Refluxul cronic și netratat (BRGE) poate duce la o complicație numită esofag Barrett, o afecțiune în care celulele care căptușesc esofagul se modifică. Această afecțiune crește riscul de a dezvolta adenocarcinom esofagian. Acesta este principalul motiv pentru care monitorizarea medicală a BRGE este crucială.

**Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala.

Bibliografie

Mayo Clinic Staff - Gastroesophageal reflux disease (GERD), Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gerd/symptoms-causes/syc-20361940
Cleveland Clinic - GERD (Chronic Acid Reflux), Cleveland Clinic, 2023, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17019-acid-reflux-gerd 
Johns Hopkins Medicine - Gastroesophageal Reflux Disease (GERD), Johns Hopkins Medicine, 2025, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastroesophageal-reflux-disease-gerd
MedlinePlus - Gastroesophageal reflux disease, MedlinePlus, 2021, https://medlineplus.gov/ency/article/000265.htm
Brennan, D. - GERD (Acid Reflux, Heartburn), WebMD, 2023, https://www.webmd.com/heartburn-gerd/reflux-disease-gerd-1 
Cleveland Clinic - Heartburn During Pregnancy, Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12011-heartburn-during-pregnancy 
National Health Service (NHS) - Indigestion and heartburn in pregnancy, NHS, 2023, https://www.nhs.uk/pregnancy/related-conditions/common-symptoms/indigestion-and-heartburn/ 
Yale Medicine - GERD (Gastroesophageal Reflux Disease), Yale Medicine, 2025, https://www.yalemedicine.org/conditions/gerd-gastroesophageal-reflux-disease 
Cedars-Sinai - Gastroesophageal Reflux Disease (GERD)/Heartburn, Cedars-Sinai, 2025, https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/g/gastroesophageal-reflux-disease-gerdheartburn.html
Johns Hopkins Medicine - GERD Diet: Foods That Help with Acid Reflux (Heartburn), Johns Hopkins Medicine, 2025, https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/gerd-diet-foods-that-help-with-acid-reflux-heartburn 
Intermountain Healthcare - Pregnancy Heartburn: 7 Ways to Get Relief, Intermountain Healthcare, 2023, https://intermountainhealthcare.org/blogs/pregnancy-heartburn-7-ways-to-get-relief