Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Să te încrezi în medic și în robot ca să învingi coxartroza e putere

 	dr.predescu2
Vine o zi în viața multora dintre noi când coxartoza nu mai este doar un cuvânt cam greu de pronunțat, cu un înțeles pe care nu îl cunoaștem foarte exact. Artroza coxofemurală, adică artroza articulației care face legătura între femur și șold, afectează un număr tot mai mare de persoane, la vârste din ce în ce mai tinere. O situație în care s-a găsit și Dragoș D.: la 50 de ani, în ciuda unei vieți sănătoase și active, a început să simtă dureri la șoldul stâng. “Coxartroza este ca o umbră care te urmărește și te șicanează orice ai face și singurul remediu real este operația de protezare a șoldului”, mărturisește după ce a încercat să o păcălească în fel și chip. A învins-o abia când a intrat, în plină pandemie, în sala de operație a Ponderas Academic Hospital, încrezător în echipa formată din medicul ortoped Vlad Predescu și robotul Mako.

Coxartroza: pacienți tot mai tineri, inclusiv mari iubitori de sport

Povestea pacientului Dragoș D. începe într-un fel care ne-ar face pe mulți să ridicăm din sprânceană – un om la 50 de ani, extrem de activ, sănătos, care începe să se plângă de durerile specifice mai degrabă unui bătrân sedentar: ''Deși fac zilnic mișcare 2 ore și duc o viață sănătoasă, la 50 de ani am început să am dureri la șoldul stâng. Atunci am auzit pentru prima dată de coxartroză”.

Pe medicul Vlad Predescu - șeful secției de Ortopedie din cadrul Ponderas Academic Hospital, doctor în științe medicale, recunoscut drept o autoritate, la nivel european, în domeniul chirurgiei artroscopice - această mărturie nu îl surprinde: “Coxartroza este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită în practica noastră curentă și spre deosebire de, să zicem acum 20 de ani, constatăm că ea apare la persoane din ce în ce mai tinere. Una dintre explicații ar putea fi un număr crescut de traumatisme la nivelul articulației șoldului, de apariție a unor accidente de sport, unele extrem de puternice care să ducă într-un final la fracturi ale colului femural sau ale capului femural sau la o patologie mai rar întâlnită, mai rar recunoscută la început, și anume acel sindrom de impingement al capului femural la care există o anomalie în dezvoltarea arhitecturii capului și colului femural care duce încet, încet la un conflict mecanic, conflict care la rândul lui duce la erodarea cartilajului articular. A crescut foarte mult gradul de activitate fizică al populației, ceea ce ne bucură și ceea ce și recomandăm de altfel pacienților noștri să fie cât mai activi, dar, din păcate, există unele persoane care au niște predispoziții sau pot să aibă niște anomalii extrem de fine ale articulațiilor care nu ar fi importante dacă nu ar face un efort fizic exagerat și care se pot decompensa ulterior”.

Potrivit medicului ortoped Vlad Predescu, pandemia prin care trecem a crescut și ea numărul pacienților cu artroză. “Am remarcat o incidență crescută și de apariție a necrozelor osoase, mai ales după Covid s-a observat o incidență crescută a necrozei de cap femural, fie că a fost cauzată de excesul de cortizon folosit pentru tratarea Covidului, fie că pur și simplu a apărut, dar această necroză osoasă în stadiul ei final duce de asemenea la apariția artrozei”. Pacientul “tradițional”, dacă îl putem numi așa, este persoana cu vârstă înaintată căreia pur și simplu îi îmbătrânesc articulațiile. “Dacă ne ducem către partea a doua a vieții, coxartroza este cauzată pur și simplu de uzură, îmbătrânirea cartilajului articular, care e un proces relativ normal. Dacă am trăi cu toții suficient de mult cu siguranță că fiecare dintre noi ar face o formă de artroză, fie la nivelul șoldului, fie la nivelul genunchiului. Practic, dacă ar fi să sintetizăm, artroza în sine reprezintă degradarea lentă și ireversibilă a cartilajului articular care, în final, duce la dureri la nivelul articulației, o inflamație, o limitare a mobilității articulare. Când această afecțiune e localizată la nivelul articulației șoldului, se numește coxartroză”, explică Dr. Vlad Predescu, chirurg de excelență în chirurgia ortopedică.

Mirajul naturistelor și antiinflamatoarele luate până la ulcer ori infarct

Revenim la povestea spusă de Dragoș D. pentru că ea continuă așa cum o fac majoritatea poveștilor de pacienți diagnosticați cu coxartoză cu etapa de negare și cu o căutare asiduă a unui tratament miraculos care să rezolve totul fără o intervenție chirurgicală: “Nici nu voiam să aud de operație. Așa am început să fac infiltrații, am luat tratamente cu diverse medicamente care conțineau colagen, am făcut kinetoterapie. Degeaba!”.

Doctorul Vlad Predescu le-a auzit pe toate: de la varianta naturistelor căutate pentru așa-zisele puteri magice până la varianta antiinflamatoarelor luate până la apariția unui infact sau a unui ulcer. “Într-o primă etapă există așa-numitul tratament funcțional sau conservator care are mai multe direcții de acțiune – în primul rând, să eviți factorii favorizanți dacă ei există, și aici vorbim în primul rând de surplusul de greutate, dacă este cazul. După aceea, să încerci să păstrezi mobilitatea șoldului o perioadă cât mai lungă de timp – să evităm apariția acelei anchilozări a articulației șoldului și aici se practică înotul, mersul cu bicicleta, deci activități în care nu se face o încărcare a șoldului, ci doar o mișcare a lui. Apoi, se încearcă tratamentul antiinflamator – cu antiinflamatoare și antialgice periodice, în cure scurte, dar și aici e o capcană, pentru că toate aceste antiinflamatoare și antialgice consumate în cantități ridicate, exagerate, în încercarea de a evita intervenția chirurgicală ne pot ajuta într-o primă etapă, dar strică pe altă parte. De regulă, excesul de antiinflamatoare are efecte nocive cardiovasculare și digestive. Și sunt cazuri nenumărate raportate în literatură când de la acest exces pacienții au făcut infarct miocardic sau ulcere gastrice însoțite de sângerări. Deci, aici trebuie o mare precauție sau oricum folosirea pe perioade scurte de timp a acestor antiinflamatoare. Se mai încearcă tratamentul cu aceste suplimente alimentare, această modă a naturistelor și întăritoarelor de cartilaj care sigur că nu fac rău, nu le putem interzice, dar în ce măsură fac bine e discutabil – eu aș spune că fac bine și ajută în stadii absolut incipiente ale artrozei, dar în cazurile avansate în care pacientul are indicație operatorie, tratamentul este absolut iluzoriu. Mai sunt și infiltrațiile – toată lumea e obișnuită cu efectuarea infiltrațiilor la nivelul articulației genuchiului, de altfel acolo se practică, cu mare succes, s-a extins practica și la nivelul șoldului, dar aici lucrurile nu merg la fel de bine pentru că articulația e destul de mică, în stadii incipiente se pot încerca infiltrații cu acid hialuronic sau cu plasmă, fără a avea pretenția de a vindeca, ci doar de a ameliora simptomatologia”.

Concluzia o spune cum nu se poate mai bine chiar pacientul Dragoș D. „Coxartroza este ca o umbră care te urmărește și te șicanează orice ai face și singurul remediu real este operația de protezare a șoldului. Pentru că sunt o persoană pretențioasă, am consultat mai mulți medici recomandați, la cele mai bune spitale. Decizia de a mă opera la spitalul Ponderas din rețeaua Regina Maria am luat-o după 2 ani de terapii medicale și de cercetare a pieței. În urma unei discuții avute cu un prieten, operat la ambele șolduri la alt spital, el mi-a spus relaxat: ''Dacă ar fi să mă operez din nou m-aș duce, negreșit, la medicul Vlad Predescu''. Decizia îmi aparținea și aveam posibilitatea de a alege dintre cei mai buni ortopezi, dar acel dialog m-a convins că dr. Vlad Predescu este cea mai bună opțiune pentru mine. Când o persoană de încredere te asigură că acest specialist este cel mai bun dintre cei mai buni, nu are rost să mai cauți”.

dr.predescu1

Riscurile unei intervenții amânate până când este prea târziu

În momentul în care a intrat în cabinetul medicului Vlad Predescu – primul și singurul medic ortoped din România care a primit acreditarea de Chirurg de Excelență, distincție acordată de către prestigioasa instituție Surgical Review Corporation din SUA – Dragos avea coxartroză în stadiul 4. În traducere non-medicală, venise în ceasul al doisprezecelea.

“Coxartroza merge în stadii, iar stadiul 4 e ultimul, în care nu mai există absolut deloc cartilaj și în care, practic, se produce aproape o fuziune la nivelul capului femural cu bazinul. Cei mai mulți pacienți vin în stadiul final pentru că încearcă inițial pe o perioadă de câțiva ani să facă tot ce e omenește posibil, după aceea încearcă să își limiteze perimetrul de deplasare, dar este usor de înțeles că odată ce nu te mai deplasezi, de fapt devii extrem de nefericit și desi credem că mersul e ceva banal și niciodată nu ne gândim că a nu mai putea să mergi ar putea avea un efect atât de devastator asupra vieții noastre, în momentul în care constatăm că nu ne mai putem deplasa, că nu mai putem face mișcare apare o adevărată dramă”.

Ce riscă pacienții care așteaptă prea mult până să facă operația atât de necesară? “Dacă se așteaptă foarte, foarte mult, în stadiu final crește perioada de recuperare, pentru că printr-o întârziere a actului chirurgical apar niște atrofii musculare importante și atunci când operația de protezare a fost efectuată, mișcarea șoldului evident că are nevoie de niște muschi care să fie cât mai tonici, cât mai buni. Iar dacă acest lucru nu se poate, dacă s-a întârziat foarte mult, evident că nu avem resurse musculare și perioada de recuperare se prelungește până când mușchii care pot mișca șoldul încep să se trezească la viață și să își refacă tonusul, volumul și funcția musculară. În al doilea rând avem afectarea lanțului kinematic al aparatului locomotor, adică faptul că un șold nu mai este funcțional invariabil ne va face să suprasolicităm celălalt membru prin faptul că deplasăm centrul de greutate și, prin suprasolicitare, boala care la început era unilaterală poate deveni bilaterală. Apoi, printr-un mers viciat pot apărea tulburări de statică la nivelul coloanei vertebrale, mai ales în ultimul stadiu când piciorul se scurtează, apare o scolioză, apar atunci și dureri la nivelul coloanei joase, pot să apară hernii de disc și, nu în ultimul rând afecțiunea poate suprasolicita excentric articulația genunchiului și, printr-o suprasolicitare a articulației genunchiului, ne lovim și de gonartroză și se distruge și articulația genunchiului. Deci, iată cum, printr-o singură articulație afectată – și am putea spune că e o nimica toată – se distruge, de fapt, întregul lanț locomotor al membrului inferior”.

Plusurile robotului Mako sau cum a schimbat un braț robotic chirurgia ortopedică

În afară de recomandarea primită, încă un lucru a mai cântărit în alegerea medicului și spitalului în cazul pacientului Dragoș D. “Faptul că operațiile de șold sunt făcute cu cel mai performant robot din domeniu - Mako, mi-a adus o liniște totală și am știut că sunt pe cele mai bune mâini, de profesioniști”, mărturisește el. Robotul Mako, folosit în Ponderas Academic Hospital din 2020, a schimbat într-adevăr regulile jocului în ortopedie. Nimeni nu este mai în măsură să îl laude pe Mako decât dr. Vlad Predescu, cel care a realizat deja zeci de interventii împreună cu brațul robotic.

“Mako scurtează perioada de recuperare, permite personalizarea implantării protetice în funcție de anatomie, ajută la o implantare corectă a protezelor pe anatomia fiecărui pacient în parte și, implicit, la refacerea corectă a axelor mecanice, diminuează erorile de implantare, permite secțiuni osoase mai fine deci prezervă țesutul osos. Noutățile în chirurgia șoldului sunt date de două direcții: pe de o parte de chirurgia minim invazivă în care prezervăm întreaga musculatură a șoldului și nu mai distrugem inserțiile musculare, iar aceasta permite o recuperare mai rapidă, și un alt mare pas în ultimii ani a fost făcut de implantarea robotică asistată în care alături de medicul ortoped vine în echipă și Mako, un braț robotic condus de către ortoped, ei urmăresc împreună un plan chirurgical prestabilit și, cu ajutorul acestui braț, se efectuează secțiunile osoase, tranșele osoase care sunt importante pentru implantarea corectă a protezei”, explică Dr. Predescu.

Robotul Mako le-a permis medicilor să personalizeze implantarea protezei în funcție de anatomia pacientului: planul de tratament se bazează pe un examen CT al articulației, un examen amănunțit pentru că articulația, anatomia respectivă, trebuie reconstruită extrem de fidel. Astfel, în baza acestui examen CT, calculatorul robotului reconstruiește modelul virtual tridimensional al articulației șoldului după care medicii efectuează măsurătorile și reperele și poziționează proteza în funcție de aceste repere anatomice, iar robotul le poate da diverse opțiuni în cazul în care se constată diverse anomalii anatomice.

După aceasta, planul mai este verificat o dată intraoperator - verificarea intraoperatorie se bazează pe înregistrarea tensiunii ligamentelor, a lungimii membrelor - și după ce este validat și medicii văd că funcționează abia atunci se trece la execuție.

“E lesne de înțeles că nu toți pacienții sunt la fel, fiecare are o anatomie a lui, în unele cazuri există variații anatomice pe care nu le putem considera importante când luăm o decizie chirurgicală, dar în alte cazuri există variații anatomice extrem de importante care dacă nu vor fi luate în calcul pot duce la o proteză ce nu va fi implantată corect, și implicit, nu va funcționa în parametrii pe care ni-i dorim noi. Mako permite nu doar poziționarea corectă a protezei, ci și dimensionarea corectă a protezei în funcție de anatomia pacientului. Dacă ne gândim la proteza de șold sunt două complicații mai preocupante pentru pacient – există cazul prin care dintr-o nepotrivire a dimensiunii și a parametrilor, membrul operat este semnificativ mai lung sau mai scurt și această problemă prin prezența robotului nu mai apare, deci la sfârșitul intervenției chirurgicale lungimea membrelor e egală. Și doi, din anumite motive se poate poziționa suboptim componenta acetabulară și poate să apară o luxație a protezei, iar prin prezența robotului care analizează poziția optimă și corectă a acestei componente acest lucru e extrem de redus, aproape imposibil. Deci, așteptările de la chirurgia robotică sunt mari: pe de o parte o acuratețe mare, o uzură mai mică a implantului protetic, o longevitate mai mare și, implicit, o funcționare mai aproape de normalitate”.

Există ceva ce nu poate face Mako acum, dar dr. Vlad Predescu și-ar dori ca robotul să facă? “E ceva ce nu poate face și nu mi-aș dori să facă, respectiv să înlocuiască în totalitate chirurgul. Deocamdată, chirurgia robotică nu poate fi făcută fără chirurg, e o echipă, robotul vine ca un plus, ca o îmbunătățire a minții chirurgului sau a abilităților chirurgului, nicidecum nu vine ca o înlocuire. Și, cel puțin deocamdată nu îl va inlocui, ce va fi peste 100 de ani, nu știu…”.

“După mai puțin de o lună înotam în piscină, la fel ca înainte. Greu de crezut, nu?”

Dragoș D. a intrat în sala de operație a Ponderas Academic Hospital în plină pandemie. Cum a fost experiența? “Întrucât niciunui apropiat nu i-a fost permis să mă însoțească, membrii echipei dr. Vlad Predescu au devenit cumva aparținătorii mei și nicio clipă nu m-am simțit singur sau în nesiguranță. În sala de operație chiar am glumit cu medicul anestezist și imediat după operație am fost tratat cu blândețe și răbdare, evitând durerile mari. După mai puțin de 24 de ore am simțit nevoia să mă mișc și am făcut câțiva pași, ajutat de un cadru. Asistentele au fost atente la orice solicitare și știau ce fac, comunicând frumos și eficient de fiecare dată. Ușor-ușor am început recuperarea, fiind ghidat de un recuperator medical foarte dedicat cu toți pacienții, Ciprian. În fiecare zi, dr. Vlad Predescu a trecut prin saloane și s-a interesat în detaliu de stadiul pacienților operati. A treia zi, după intervenție, am părăsit spitalul pe propriile picioare, sprijinindu-mă în cârje. Primele zile au fost mai dificile, dar nicio clipă nu m-am simțit neputincios în a mișca piciorul și nu am resimțit traume post-operatorii. După mai puțin de o lună înotam în piscină, la fel ca înainte. Greu de crezut, nu?”.

Pentru Dragoș, trecut printr-o operație la Viena cu 8 ani înaintea acestui episod medical, a fost inevitabilă comparația între experiența din străinătate și cea de la Ponderas Academic Hospital. “Sunt foarte dificil ca pacient și nu iau usor decizia de a mă opera, dar pot să afirm cu mâna pe suflet că între spitalul AKH și Regina Maria nu este nicio diferență, din niciun punct de vedere. La acest spital, poți să faci o operație în cele mai bune și sigure condiții, fiind tratat cu profesionalism, de la A la Z. Spitalul este nou, personalul este ireproșabil, medicii sunt asumați, umani și foarte bine pregătiți. Mi-a luat ceva timp să cred că așa este, dar, trecând prin operația de coxartroză alături de echipa dr. Vlad Predescu, mi s-a demonstrat că pot să am încredere totală și operația a fost un succes, 100%. Coxartroza m-a urmărit ca o umbră, până când m-am operat. Medicul Vlad Predescu și echipa lui m-au ajutat să scap de această umbră și astăzi mă bucur de o viață sănătoasă și sunt fericit că pot să merg normal, să dansez sau să alerg, fără să obosesc sau să am dureri. Recomand fără ezitare personalul secției de ortopedie din acest spital, pentru că înainte de orice, toți cei care lucrează aici sunt niște oameni adevărați, sunt specialiștii pe care te poți baza oricând.''

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.