EDU.REGINAMARIA.RO

Sa intelegem ce este electroencefalograma

Electroencefalograma (EEG) este o evaluare non-invaziva, care detecteaza, potenteaza si inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului. Celulele neuronale care alcatuiesc scoarta cerebrala siemit potentiale post-sinaptice cu valoare electrica ce pot fi preluate, inregistrate si evaluate cu ajutorul electroencefalogramei. Scopul acestei investigatii este de a oferi medicului informatii despre activitatea electrica a creierului in contextul unor manifestari clinice ale unei posibile afectari cerebrale.

Aceasta metoda de investigare a activitatii electrice a creierului este foarte importanta in diagnosticul si monitorizarea pacientilor cu epilepsie, dar si in diagnosticul altor afectiuni neurologice de tipul encefalopatiilor, encefalitelor, tulburarilor de somn, monitorizarea gradelor de profunzime a comelor, existenta unor tumori si stabilirea diagnosticului de moarte cerebrala.

Electroencefalograma nu are contraindicatii absolute, orice pacient putand practic sa treaca prin aceasta analiza neurofiziologica cu limitari pentru procedurile de stimulare ale activitatii neuronale prin hiperventilatie la pacientii cu afectiuni respiratorii sau cardiovasculare severe, sindroame de hipertensiune intracraniana si siclemie, iar pentru stimularea luminosa intermitenta la pacientii cu dezlipire de retina, chirurgie oculara recenta, keratite si dilatatie pupilara. Un aspect important de mentionat este faptul ca inregistrarea EEG nu poate masura gradul de inteligenta si nici diagnostica afectiunile psihiatrice.

Electroencefalograma se poate efectua inclusiv femeilor insarcinate si purtatorilor de pacemeaker. 

Indicatiile electroencefalogramei

Electroencefalograma ajuta medicul sa identifice cauza anumitor simptome - precum convulsii (crize) sau poate afla mai multe detalii despre o afectiune deja diagnosticata. Cea mai frecventa utilizare a EEG este de a detecta si investiga epilepsia, o afectiune care provoaca crize repetate. O examinare EEG ofera informatii cu ajutorul carora medicul stabileste tipul de epilepsie precum si abordarea terapeutica ulterioara. Deasemenea, EEG poate monitoriza gradele de profunzime a comelor si stabileste diagnosticul de moarte cerebrala.

Mai rar, EEG poate fi utilizata pentru a investiga alte afectiuni, cum ar fi dementa, leziunile cerebrale traumatice, tumorile cerebrale, encefalita (inflamatia creierului) si tulburarile de somn, precum apneea obstructiva de somn. Pacientii cu diferite afectiuni ale creierului, care pot rezulta din tumori sau accidente vasculare cerebrale, prezinta modificari specifice ale undelor grafice inregistrate de EEG, in functie de dimensiunea si localizarea leziunii.

Cat dureaza o inregistrare EEG?

Inregistrarile EEG de rutina dureaza de obicei 20 pana la 40 de minute, dar intreaga procedura poate dura aproximativ o ora, incluzand o scurta perioada de pregatire atat la inceput cat si la finalul investigatiei. Exista si alte tipuri de inregistrari EEG in care timpul necesar poate varia pana la cateva zile.

Tipuri de electroencefalograma

1.EEG de rutina
O inregistrare EEG de rutina dureaza aproximativ 20 pana la 40 de minute. In timpul testului, se recomanda efectuarea procedurilor specifice indicate de medicul examinator pentru a identifica diferite moduri de raspuns ale activitatii cerebrale.

2.EEG de somn sau EEG cu privare de somn
O inregistrare EEG de somn se efectueaza in timp ce pacientul doarme. Acest tip de inregsitrare se recomanda in cazurile in care EEG-ul de rutina nu ofera suficiente informatii sau in cazurile in care se doreste evaluarea afectiunilor care determina tulburari de somn. Pentru a avea certitudinea ca examinarea se efectueaza in timpul somnului pacientului, se poate recomanda o privare prealabila a somnului cu durata variabila in functie de varsta.

3. EEG ambulatoriu
O inregistrare EEG ambulatoriu se efectueaza continuu, pe o perioada de una sau mai multe zile; astfel, activitatea creierului este evaluata atat pe parcursul zilei, cat si al noptii pe o perioada data de timp. Electrozii vor fi atasati la un dispozitiv electric numit recorder EEG portabil, care poate fi prins pe imbracaminte. In aceasta perioada, pacientul poate continua majoritatea activitatilor zilnice normale, cu mentiunea de a evita actiunile ce pot deteriora echipamentul tehnic. Acest tip de evaluare se foloseste cand evaluarea EEG standard nu ofera informatii suficiente pentru a corela simptomatologia descrisa cu aspectul inregistrarii activitatii electrice cerebrale.

4. EEG video /Telemetrie video
Este un tip special de EEG in care pacientul este filmat si inregistrat in timp real. Acest aspect este util pentru a corela datele grafice inregistrate de EEG cu activitatea desfasurata de pacient in timp real.  Testul se realizeaza, de obicei, timp de cateva zile. Semnalele EEG sunt transmise wireless catre un computer. Videoclipul este, de asemenea, inregistrat de computer si urmarit in mod regulat de catre personalul medical.

Exista si o clasificare a electroencefalogramei in functie de durata examinarii:

  • EEG /video EEG de rutina (durata minima de 20-30 minute)
  • EEG /video EEG de lunga durata (intre 3- 24 ore, fiecare laborator avand stabilite intervale personalizate de inregistrare)
  • Monitorizare video EEG in centre specializate cu inregistrari de minim 24h pana la 7 zile

Ce aduce in plus video electroencefalograma?

Inregistrarea video simultana poate fi asociata oricarui tip de EEG, indiferent de durata acesteia, aducand informatii importante despre manifestarile motorii mai ample sau chiar subtile ale pacientului pe perioada examinarii si cum acestea se coreleaza sau nu cu activitatea cerebrala. Este cu atat mai utila cu cat durata inregistrarii creste deoarece in timpul unei inregistrari mai lungi pacientul poate desfasura activitati variate (citit, vorbit, mancat etc) momente in care sunt produse numeroase artefacte de miscare, musculare etc ce trebuie diferentiate de ritmuri cerebrale patologice asociate cu crizele epileptice.

Avantajul de a corela semnele obiective inregistrate video cu modificarile EEG din timpul unei crize epileptice duce la stabilirea corecta a diagnosticului si tipului de epilepsie si implicit la administrarea tratamentului adecvat. Din acest motiv inregistrarea video EEG tinde sa devina o practica de rutina in celele mai multe centre.

Cum decurge o inregistrare EEG?

In timpul procedurii, se folosesc aproximativ 20 de electrozi, mici discuri metalice cu fire subtiri. Inainte de inceperea procedurii, tehnicianul va degresa locurile de pe suprafata capului unde va aplica electrozii cu ajutorul unui gel sau al unei paste speciale. Electrozii sunt conectati prin fire la un aparat de inregistrare, numit electroencefalograf, care transforma activitatea electrica cerebrala in unde grafice sau pot fi atasati unei casti care se fizeaza pe capul pacientului.

Dupa montarea electrozilor, pacientul va fi rugat sa stea cat mai relaxat, sa nu clipeasca si sa nu stranga din dinti. Cu cat pacientul este mai incordat, cu atat traseul inregistrat va fi mai mic. Si cu cat durata inregistarii este mai lunga cu atat cantitatea de informatie analizata este mai mare si sansele de a surprinde modificari ale ritmurilor cerebrale ce pot sa apara numai tranzitor (cum se intampla in special in cazul epilepsiilor) cresc.

Inregistrarea activitatii cerebrale are loc "in timp real" adica sunt inregistrate si analizate numai ritmurile cerebrale generate pe perioada examinarii. De asemenea, majoritatea inregistrarii se desfasoara cu ochii inchisi, deoarece lumina determina reducerea amplitudinii undelor la majoritatea pacientilor sanatosi.

Dupa cateva minute, pacientul va fi rugat sa respire adanc si ritmic timp de 3 minute, uneori mai mult (hiperventilatie). Modificarile metabolice induse de acest tip de respiratie solicita creierul, putand duce la modificari importante in aspectul inregistrarii EEG (posibil normal anterior). In aceasta etapa e bine ca pacientul sa nu miste capul si sa nu inghita. Dupa hiperventilatie, pacientul va fi rugat sa mentina ochii inchisi si sa respire normal, iar tehnicianul va urmari inregistrarea (uneori modificarile EEG apar tardiv, in aceasta perioada). La sfarsit se aplica stimularea luminoasa intermitenta (SLI) care consta in expunerea la lumina unei lampi cu fecventa variabila.

In timpul investigatiei sunt monitorizati si alti parametri fiziologici ce pot aduce informatii suplimentare in interpretarea electroencefalogramei si anume: activitatea cardiaca cu ajutorul electrozilor EKG plasati la nivelul pieptului, activitatea musculara cu electrozi EMG  plasati la nivelul membrelor, saturatia in O2 cu ajutorul unui pulsoximetru, etc.

Activitatea cerebrala poate fi analizata atat in stare de veghe (atunci cand pacientul este treaz) dar si in timpul somnului, creierul fiind activ in ambele stari fiziologice. Multe crize epileptice au o predispozitie pentru o perioada specifica a ciclului somn-veghe iar unele crize se produc exclusiv in timpul somnului, de aceea inregistrarea unei perioade de somn este extrem de utila in surprindere unor anomlii epileptiforme pe EEG.

Pregatirea pentru inregistrarea EEG

Inainte de realizarea unei electroencefalograme, pacientii sunt  rugati sa urmeze o serie de recomandari pentru optimizarea calitatii inregistrarii. Se recomanda ca in seara dinaintea testarii  sau in ziua examinarii parul sa fie spalat cu sampon obisnuit, fara a se folosi balsam, creme de par, spray-uri sau geluri de styling deoarece produsele pentru par pot ingreuna aderenta electrozilor la scalp. Tratamentul altor afectiuni si in special medicatia antiepileptica nu trebuie intrerupte anterior efectuarii examinarii.

Se recomanda regim alimentar obisnuit, chiar si inaintea procedurii. Pacientul poate manca inainte de efectuarea investigatiei, deoarece hipoglicemia poate determina un rezultat neconform, insa trebuie evitate alimentele care contin cofeina (cum ar fi cafea, ceai, cola si ciocolata) cu cel putin 8 ore inainte de inregistrarea EEG.

Simptomele de tipul tuse excesiva, stranut sau febra pot influenta negativ examinarea, motiv pentru care se recomanda reprogramarea investigatiei in cazul pacientilor cu aceste semne si simptome.

In cazul examinarii copiilor, pentru a crea un ambient placut si comfortabil, se recomanda parintilor sa aduca in cabinet jucaria, patura sau animalul preferat.

Ce se intampla dupa inregistrarea EEG?

La finalul examinarii, toata activitatea electrica cerebrala este inregistrata si transformata computerizat in unde grafice, ce vor fi interpretate in context clinic si biologic de medicul examinator. Pacientul va primi ulterior un raport complet al examinarii.
 
Electrozii vor fi indepartati si scalpul va fi curatat de gelul ce a fost folosit pentru optimizarea inregistrarii.

Examinarea nu se considera a avea efecte secundare, motiv pentru care, dupa indepartarea echipamentului tehnic, pacientul poate merge acasa pentru a-si relua activitatea cotidiana.

Exista riscuri sau efecte secundare asociate inregistrarii EEG?

EEG este nedureroasa, neiradianta si reprezinta o examinare de electie in diagnosticul anumitor afectiuni neurologice. Energia electrica a creierului ce urmeaza a fi inregistrata este preluata de electrozii plasati la nivelul pielii capului si transmisa prin firele atasate sistemului computerizat de EEG, cu ajutorul gelului specific; acest lucru implica un fenomen fiziologic, fara a interveni asupra corpului pacientului. In urma unor proceduri necesare in timpul investigatiei (hiperventilatia), la finalul acesteia, pot aparea senzatia de oboseala, ameteala, furnicatura la nivelul buzelor si degetelor; aceasta reactie este previzibila, dureaza cateva minute si ulterior dispare complet.

In cazuri foarte rare, poate aparea o eruptie cutanata usoara la nivelul pielii capului, in zona in care au fost plasati electrozii.

Surse:
American Clinical Neurophysiology Society Guideline 1: Minimum Technical Requirements for Performing Clinical Electroencephalography
www.nhs.uk