Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Infarctul și primele greșeli medicale din Spania
Totul a început pe 7 decembrie 2024, când Vasile Rus, un român stabilit în Spania, a suferit un infarct miocardic. La mijlocul zilei, a simțit o durere puternică în piept. Speriat, a mers imediat la o clinică privată din localitatea în care locuia. Aici, medicii i-au făcut un EKG, care însă nu a arătat semne de infarct. Diagnosticul a fost de spasm muscular, iar tratamentul prescris a fost unul simplu. Vasile a fost trimis acasă. Cu toate acestea, durerea nu a dispărut. Dimpotrivă. A doua zi, a devenit și mai intensă, iar bărbatul și-a dat seama că situația era mult mai gravă decât părea. Împreună cu soția sa, a mers la spitalul de stat din apropiere, unde i s-a făcut un nou EKG. Deși investigația nu a arătat vreo modificare, un set suplimentar de investigații a confirmat că Vasile suferise, într-adevăr, un infarct miocardic.
Medicii au decis să îl transfere de urgență la un spital din Girona, unde i-au făcut o coronarografie. Aceasta a arătat că artera coronară dreaptă era blocată în proporție de 80%, ceea ce însemna că sângele nu mai putea circula corect prin inimă și mușchiul cardiac nu primea suficient oxigen. Mai ușor de înțeles: dacă sângele nu ajunge acolo unde trebuie, țesutul inimii începe să se degradeze, iar dacă blocajul devine complet, poate apărea un infarct miocardic sever, adică o parte din inimă moare din cauza lipsei de oxigen.
Pentru a rezolva problema, medicii i-au pus stenturi care să deschidă arterele și i-au dilatat stenoza cu ajutorul unor baloane, o procedură standard în astfel de cazuri. După intervenție, i s-a recomandat un regim alimentar strict, fără sare sau grăsimi, și a primit un tratament cu nouă medicamente pe zi. Unul dintre medici i-a spus că, dacă respectă recomandările, artera s-ar putea reface în timp. O informație greșită, de care Vasile avea să afle mai târziu.
După două luni de tratamente, pe 7 februarie 2025, bărbatul a revenit la control. Analizele păreau încurajatoare, însă, atunci când a întrebat dacă artera cu probleme ar putea, într-adevăr, să se vindece, răspunsul medicului l-a șocat: „Sigur nu se repară cu medicamente. Trebuie să fie operată.”
Acela a fost momentul în care Vasile și-a dat seama că problema sa nu se va rezolva de la sine și că o intervenție chirurgicală era absolut necesară.
Când Spania nu mai era o opțiune
Tot atunci, bărbatul a început să își piardă încrederea în sistemul medical din Spania și să caute alte variante. La recomandarea unui prieten, a luat legătura cu doctorul Cătălin Trifan, chirurg cardiovascular la Ponderas Academic Hospital din București. Speriat, Vasile l-a sunat pe dr. Trifan, i-a trimis toate investigațiile, iar medicul i-a confirmat că are nevoie de operație, de un bypass aortocoronarian. Fără să stea pe gânduri, pacientul l-a întrebat când poate veni pentru intervenție. „Mâine, dacă dorești”, a răspuns dr. Trifan. Hotărât, bărbatul a zis: „Caut bilet de avion și vin imediat la București.”
Zece minute mai târziu, un alt apel de la doctorul Trifan avea să îi schimbe planurile și să îl pună la o nouă încercare: trebuia să continue tratamentul cu anticoagulante timp de trei luni, iar oprirea lor mai devreme decât era cazul ar fi putut duce la complicații. Astfel, bărbatul a fost nevoit să amâne operația și să aștepte momentul în care aceasta să fie făcută în siguranță.
„Orele de aur” în infarct
Vasile Rus a ajuns, în sfârșit, la Ponderas Academic Hospital din București, unde a fost întâmpinat de o echipă de medici tineri, profesioniști și empatici, care i-au explicat cu răbdare fiecare detaliu al intervenției. În contrast cu experiențele sale din Spania, în România, Vasile a simțit că este pe mâini bune. Medicul Cătălin Trifan i-a explicat în detaliu riscurile și pașii procedurii, oferindu-i încrederea că va primi tratamentul necesar.
Dr. Trifan i-a spus că intervenția de bypass coronarian era singura soluție care îi poate rezolva problemele cardiace. Mai mult, i-a explicat că, de fapt, infarctul său nu fusese diagnosticat la timp în Spania, iar întârzierea tratamentului putea avea consecințe grave. În cazul unui infarct miocardic, primele șase ore — denumite „orele de aur” — sunt cruciale pentru a revasculariza eficient inima. După această perioadă, șansele de salvare a mușchiului cardiac afectat scad semnificativ.
După o săptămână de spitalizare, necesară pentru a-i întrerupe treptat medicamentele sub supraveghere medicală, a venit ziua mult așteptată a intervenției.
Ziua intervenției: operație pe cord deschis cu inima bătând
Doctorul Trifan a propus utilizarea tehnicii „pe cord bătând” pentru intervenția de bypass coronarian. Această metodă presupune ca inima să continue să bată pe tot parcursul operației, fără a fi necesară oprirea ei sau conectarea pacientului la un aparat de circulație extracorporeală.
Deși este o tehnică mai dificilă pentru chirurg, „beneficiile pentru pacient sunt semnificative: o recuperare mai rapidă, o pierdere minimă de sânge și o protecție superioară a funcției cardiace”, spune chirurgul cardiovascular.
În mod obișnuit, în 95% din intervenții, inima este oprită, iar pacientul este conectat la un aparat care preia funcțiile inimii și ale plămânilor. „Pentru că arterele coronare se află la suprafața inimii, nu în interior, deci nu trebuie să lucrăm în mijlocul inimii, ci doar la suprafața inimii, există această tehnică de a face intervențiile de chirurgie coronariană fără a folosi aparatul de circulație extracorporeală și fără a opri inima.”, explică dr. Trifan. Intervenția a durat aproximativ două ore și jumătate, semnificativ mai puțin decât o operație clasică de bypass cu circulație extracorporeală. Operația a fost un succes, iar Vasile a început să se recupereze rapid. „A doua zi fugea prin salon”, își amintește dr. Trifan. Medicii i-au recomandat un regim alimentar strict și controale periodice pentru monitorizarea evoluției stării sale de sănătate.
Dr. Trifan a subliniat că, deși această tehnică nu reprezintă o premieră absolută, este o abordare pe care o stăpânește foarte bine și pe care o consideră extrem de benefică pentru pacienți. Faptul că inima continuă să bată și nu se folosește circulația extracorporeală transformă o intervenție complexă într-una mult mai suportabilă, cu șanse crescute de recuperare rapidă și riscuri considerabil reduse. „Circulația extracorporeală este o tehnologie extrem de avansată care ne ajută să realizăm operații pe inimă pe care altfel nu le-am putea face. Totuși, ea are un impact semnificativ asupra evoluției pacientului pe termen scurt și chiar pe termen lung.
Dacă nu folosim circulația extracorporeală, o operație pe inimă devine mai simplă din punct de vedere al managementului post-operator. Practic, intervențiile complexe, precum punerea a 3 sau 4 bypass-uri, nu sunt foarte diferite din punct de vedere al recuperării față de alte operații, cum ar fi o intervenție pentru îndepărtarea unui apendice. Astfel, transformăm o procedură dificilă într-una mult mai ușor de suportat de pacient, care se recuperează rapid.”, mai completează chirurgul.
Optimist și recunoscător, Vasile spune, glumind, că ar vrea să revină mai des la spital. Nu pentru probleme medicale, ci doar pentru a mai sta de vorbă cu cadrele medicale care i-au redat încrederea și i-au salvat viața.
